506 matches
-
organizate după principiul teritorial administrativ și aveau în subordine toate subunitățile operative de execuție urbane și rurale. În zona Fălticeni, la data înființării DJPTc Suceava, funcționau 14 oficii: Fălticeni, Baia, Boroaia, Bogdănești, Cornu Luncii, Drăgușeni, Dolhești, Dolhasca, Fântânele, Găinești, Liteni, Mălini, Udești și Vadu MoldoveiăCiumulești) și 18 agenții: Budeni, Bunești, Fântâna Mare, Hârtop, Horodniceni, Oniceni, Plăvălari, Pleșești, Poiana Mărului, Preutești, Probota, Rădășeni, Râșca, Rotopănești, Sasca Mică, Slatina(Drăceni), Șoldănești și Știrbăț, din care 8 agenții în localități reședință de comună. În
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
a redus numărul circumscripțiilor poștale rurale de la 37 în anul 1968, la 8 în anul 2000(Anexele 7, 8, 25). La 31 decembrie 2000, în localitățile rurale reședință de comună funcționau: 10 oficiiăBaia, Bogdănești, Boroaia, Cornu Luncii, Dolhasca, Dolhești, Liteni, Mălini, Râșca și Udești), 8 ghișee și 2 agenții, iar în satele componente: 1 ghișeu și 22 de agenții. Existau comune în care funcționau mai multe subunități. Câte două subunități erau în comunele Bunești, Boroaia, Cornu Luncii, Rădășeni, Râșca și Slatina
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
ghișee și 2 agenții, iar în satele componente: 1 ghișeu și 22 de agenții. Existau comune în care funcționau mai multe subunități. Câte două subunități erau în comunele Bunești, Boroaia, Cornu Luncii, Rădășeni, Râșca și Slatina; câte trei în comunele Mălini, Preutești, Vadu Moldovei și Vulturești și câte patru în comunele Dolhasca, Forăști și Udești. Toate subunitățile din mediul ruralăoficii, ghișee și agenții) deserveau 112.234 locuitori. Unei subunități îi revenea în medie 2.551 de locuitori, mai puțin cu 1
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Câmpulung(930), Vatra Dornei(845) și Suceava(845). În aceeași perioadă comunele Dolhești, Cornu Luncii, Râșca, Forăști, Boroaia, Bogdănești, Slatina, Drăgușeni și Horodniceni, au realizat între 312 și 435 de exemplare la 1.000 locuitori, iar comunele Baia, Dolhasca, Bunești, Mălini, Vadu Moldovei, Fântânele, Vulturești, Udești, Rădășeni, Liteni și Preutești, nu au trecut peste 285 de exemplare, ultimile două comune cu numai 199 și respectiv 172 exemplareăAnexa 27). În cursul trimestrului II 1987, pătrunderea a scăzut la un număr de 14
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
numai 199 și respectiv 172 exemplareăAnexa 27). În cursul trimestrului II 1987, pătrunderea a scăzut la un număr de 14 oficii cu 4-25 exemplare și s-a îmbunătățit la 6 oficii, în total cu 99 exemplare. Cu excepția oficiilor Dolhasca și Mălini, la toate celelalte oficii din zonă, pătrunderea presei, în luna iulie 1987 a fost în creștere față de luna octombrie 1986. În luna iulie 1988, toate oficiile, cu câteva excepțiiăBoroaia, Cornu Luncii și Vadu Moldovei) au sporit pătrunderea, în total cu
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
1.250(236 la presa centrală cotidiană, 740 la centrală periodică și 274 la locală). În mediul rural, cele mai multe abonamente au fost contractate la oficiile Cornu Luncii și Baia, 393 și respectiv 300. Numai oficiile Boroaia, Bogdănești, Râșca, Dolhești și Mălini au depășit 200 de abonamente. Din totalul abonamentelor contractate în zona Fălticeni 42,2% reprezenta presa localăă 22,0% în orașul 192 Fălticeni și 49,6% în mediul rural)ă Anexa 30). Totuși, față de trimestrul precedent numărul total al abonamentelor
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
învățător; - Veronica Aramă, învățător; - Elena Șorogăilă, învățător; - Maria S. Ștefănescu, educatoare. Prin vechimea în învățământ și durata mandatului de director, dar mai ales prin realizările sale s-a remarcat învățătorul Gheorghe Curcă, o mare personalitate a învățământului hecean. Născut la Mălini, a urmat cursurile Școlii Normale și în 1909 a intrat în învățământ, iar din 1 septembrie 1918 a ocupat postul de director la Școala de băieți din Heci, funcție deținută până în august 1943, când a predat conducerea învățătorului Vasile Șeremet
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
fiind învățător la Iași. Fiul lor, Ilie - Daniel Gheorghică, a urmat Facultatea de Informatică și este căsătorit. Cuvintele care îl caracterizează pe profesorul Ilie Gheorghică sunt : seriozitate, responsabilitate, pasiune. A.R. GHEORGHE OCTAV GREȘANU - prefesor S-a născut în comuna Mălini, județul Suceava, la 12.01.1927, din părinți învățători. A absolvit patru clase primare în satul Gura Bâdiliței, comuna Vânători, după care a urmat cursurile Liceului „Nicu Gane” din Fălticeni, unde a avut numai profesori de calitate, cel mai renumit
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Var - Caransebeș, Tătăruși, Lespezi și la școala Heci, din 01.09.1954 până la 31.08.1973, când s-a pensionat, ca profesor de geografie și chimie. A îndeplinit funcția de director coordonator, a girat postul de subinspector școlar la Plasa Mălini și Plasa Lespezi, director de cămin cultural la Lucavăț-Storojineț și Heci, secretar al Comisiei de atestare pentru raioanele Pașcani și Târgu Frumos, în perioada 19561957. A participat la al doilea război mondial, având gradul de locotenent în regimentul 24 infanterie
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
răzbeau cu greu din pricina norilor de praf, a hărților aproximative și a drumurilor desfundate. La construirea releului de pe vârful Coștila, a mâncat luni întregi mămăligă cu marmeladă, iar în drumurile prin burniță și cețuri către funicularul de pe Jepi, pe Valea Mălinului sau pe Valea Albă, a împărțit de câteva ori țigări (toate țigările din raniță) unor bărbați cu bărbi și puști, fără uniforme, care nu-și descleștau buzele ca să-i spună ceva, dar îl salutau și-i mulțumeau din cap. Mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
momentul de față să utilizeze elemente din arsenalul retoricii sacerdotale. Nu se poate colabora frivol cu Dumnezeu. Tot felul de intamplari Nici în romanele de acțiune nu sunt povestite atât de multe și de năstrușnice întâmplări ca în poemele lui Mălin Stan din volumul Cei ce m-au plâns și râd (Amurg sentimental, București, 2007). Eroii acestor aventuri istorisite în versuri nu sunt Sfântul sau Superman, ci tot felul de abstracții, numite direct sau sugerate prin metafore. Autorul, un tânăr cu
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
am vorbit. — Valer dragă, zise mama Maria venind din curte, Îți spun io cu cine să vorbești la Partid pentru Sănducu din Baba Novac: du-te, gîndesc, pe la omu’ ăla bun care-l punea pe Radu să-i horească În mălin, la casa comunală din Rătești... — Bine, mamă, o să mă duc să-l caut prin Israel, dacă nu l-or fi mîncat cumva egiptenii În război... Bătrîna a dat să confirme ceva despre răutatea faraonului Egiptului față de evreii lui Moise, dar
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
și speciile cu creștere rapidă în tinerețe (frasinul, paltinul, teiul, jugastrul, cireșul, arțarul), care în această perioadă pot copleși ușor cvercineele. Plopii euramericanii, plopul alb, salcia se vor cultiva în culturi pure. Salcâmul se va putea cultiva în amestec cu mălin, glădiță, soforă și, în unele stațiuni (cu soluri reavene, bogate în humus), cu soc sau păducel. METODE ȘI TEHNOLOGII DE ÎMPĂDURIRE În Capitolul II al lucrării s-au prevăzut pentru fiecare grupă ecologică tehnologiile de lucru pentru pregătirea terenului, pregătirea
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
din cauza excesului de apă și atacului de dăunători Regenerarea se produce cu dificultate (în lucrările de regenerare se vor folosi proveniențele locale de stejar pedunculat) Stejarul roșu se va introduce numai grupat în pâlcuri, benzi, iar aninul, carpenul și mălinul, ca specii însoțitoare (de etaj II), amelioratoare. GRUPA ECOLOGICĂ 75 (GE 75) Câmpie înaltă de cerete și cereto-gârnițete (s), soluri brune, brune-roșcate luvice, cernoziomuri argiloiluviale compacte-vertice, V. ed. mijlociu - mare Condiții staționale: Platouri, resturi de terase înalte în Câmpia de
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
Notă: Speciile de cvercinee (stejar pedunculat, stejar brumăriu), ca și cele de amestec, se vor promova în funcție de condițiile climatice zonale și de cele staționale concrete, având în vedere tendința de coborâre a nivelului apelor freatice Salcâmul, ca și mălinul, se vor utiliza atât pentru completarea unor porțiuni neregenerate cu cvercinee, cât și în cazul substituirii arboretelor slab productive, în terenuri drenate - desecate. Mălinul se va prefera în partea de nord-vest și vest a țării. GRUPA ECOLOGICĂ 94 (GE 94
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
tătăresc, ARB-specii de arbuști, BR-brad, CA-carpen, CĂ-călin, CE-cer, CH.B-chiparos de baltă, CI-cireș, CT.R-cătină roșie, CZ.N-coacăz negru, DF-diverse foioase, DR-diverse rășinoase 377 , FR-frasin, FR.Î-frasin cu frunza îngustă, FR.P-frasin pufos, GÂ-gârniță, GO-gorun, JU-jugastru, LA-larice, LC-lemn câinesc, MA-mălin, ME-mesteacăn, MJ-mojdrean, ML-mălin american, MO-molid, NU.N-nuc negru, PA-paltin de câmp, PA.M-paltin american, PD-păducel, PI-pin silvestru, PI.N -pin negru, PI.S -pin strob, PL.A-plop alb, PL.T-plop tremurător, PT-pațachină, S.M-salbă moale, SA-salcie albă, SÂ-sânger, SA.P-salcie plesnitoare, ST-stejar, ST.B-stejar brumăriu, ST.R-stejar roșu, VE-velniș 378
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
de antologii și de ediții pe care le programa meticulos, din timp. Ca tot ce făcea. Cu notițe pentru cronica radio, de pildă, pe care a ținut-o douăzeci și cinci de ani, săptămînă de săptămînă, pentru România literară, sub pseudonimul Ioana Mălin, folosit pînă în 1990. Din 1961 și pînă în 1972, a făcut cronica cinematografică la „Contemporanul”, pe urmă, un an cred, cronica radio-tv, „Teleglose” în România literară, că să continue, cum aminteam, zeci de ani cu analiza emisiunilor radio. Cu
Antoaneta by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2881_a_4206]
-
mai mult. Dacă nu ai altceva mai bun de făcut, scrie-mi tu. De asemeni, și în același caz, du-te pe la Ed[itura] Tineretului și vezi ce s-ar putea spune despre traducerea mea. Cu aceeași dragoste, Nicolae Labiș * [Mălini, 22 august 1953] Domnule Sterescu, Vă scriu de acasă, unde mă simt foarte bine, ceea ce v-aș dori și dumneavoastră. Mai am cam la o săptămână de stat pe acasă și după aceea trebuie să mă întorn în București. Mă
Noi completări la biografia lui Nicolae Labiș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5915_a_7240]
-
vin. Directorul s-ar putea să nu mă mai lase să plec. Vă rog dați-vă tot interesul înspre recunoștința mea. Cu salutări respectuoase, Nicolae Labiș [Tovarășului Radu Sterescu, Strada Alexandru Petöfi, nr. 19, Raionul Stalin, București; Nicolae Labiș, Comuna Mălini, Raionul Fălticeni, Regiunea Suceava]. Note .. Originalele primelor trei scrisori, inedite, se află în biblioteca profesorului Nicolae Scurtu din București, iar ultima la Arhivele Naționale ale României. 1. Moartea unui poet. Prefață de Mihai Gafița. București, Editura Cartea Românească, 1972, 440
Noi completări la biografia lui Nicolae Labiș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5915_a_7240]
-
de plante alogene sau alogene invazive pentru a fi utilizate în silvicultură. Specii alogene de arbori au fost utilizate în plantații pentru producția de lemn (Fraxinus pennsylvanica - frasin de Pennsylvania), în vederea fabricării bărcilor, a mobilierului și panourilor (Prunus serotina - mălin american), în dezvoltarea de perdele forestiere (Acer negundo - arțar american, Morus alba - dud alb). Unele specii manifestă o abilitate ridicată de dispersie în România. Pe termen lung, aceste specii pot avea impact semnificativ din punct de vedere ecologic, ducând la
PLAN NAȚIONAL DE ACȚIUNE din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/298216]
-
Ambassador din Timișoara. În total, cele șapte unități hoteliere însumează 740 de camere. Hotelurile Best Western din România mizează în acest an pe o cifră de afaceri consolidată de 12 milioane de euro, cu 20% peste nivelul anului trecut. Recent, Mălin Mălineanu, reprezentul companiei în țara noastră, a declarat că există planuri de extindere a rețelei în cursul anului viitor. ( M. D. M.)
Agenda2005-43-05-turistica () [Corola-journal/Journalistic/284346_a_285675]
-
de 15 minute, care va fi prezentat în cadrul dezbaterii, aduce elemente noi și a fost produs de TVR Timișoara. La discuții vor participa personalități publice, politicieni, avocați, polițisti, prieteni ai lui Iosif Costinaș. Moderatorul întâlnirii va fi realizatorul filmului, jurnalistul Mălin Bot. SIMONA POPOVICI „Sanitari pricepuți” l „Carmen Sylva”, în finală În urmă cu câteva zile, faza județeană a concursului național pentru sănătate și prim-ajutor „Sanitarii pricepuți”, adresat elevilor din licee și școli generale, și-a desemnat câștigătorii. Potrivit informațiilor
Agenda2005-23-05-general10 () [Corola-journal/Journalistic/283776_a_285105]
-
cu sânii goi pe coapsele vagoanelor ce pleacă îndrăgostite de mare Răsărit El a venit cu primele raze El e răsăritul Izvorul spălat de minerale rare El a intrat singur pe stradă la colț de lacrimă, o privire senină de mălin și fuiori de cuvinte El avea mâinile de lemn și degetele cuie și toate stelele au aprins cartierul iar seara ne-a pus masa unde am mâncat pâine cu vin până au crăpat zorii El a luat candela și vorbele
POEZII DE IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1960 din 13 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/384921_a_386250]
-
culturii românești, prietenul românilor de pretutindeni” va reveni curând la muncă, adus de spiritul său neliniștit. Îmi vin în minte versurile primei poezii pe care mi-a publicat-o în Revista Antipozi din Australia, poezia „Tramvaiul lui Labiș”: „Petale de mălin tot zboară,/ Ca-n jocul de a nu muri,/ Crezând mereu în primăvara,/ În care el va reveni!” Românului de „Dincolo de orizont” cel care „Căutând insula fericirii” a găsit locul care i-a permis să ne arate că „Sufletul nu
SUFLETUL NU ARE GRANIŢE ! de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382589_a_383918]
-
trece vârtejul coloanei lui Klaus Iohannis, cu mult peste suta de kilometri, abia ținându-se în coada ei utilitarele pompierilor, salvării și Smurd-ului, care o încheie apoteotic. O relatare mai amănunțită poate fi citită în Evenimentul Zilei sub semnătura lui Mălin Bot, fost băsist înverșunat, care încearcă să-i atragă respectuos atenția noului său idol. Am mai zis undeva, într-un editorial scris atunci, că gestul de a arunca paltonul pe capota mașinii, pe care nu i l-a luat ofițerul
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92867_a_94159]