2,168 matches
-
în cursă, tocmai căzuse o victimă. Teroarea mea de șoricei fiind binecunoscută în familie, venea adesea exploatată de acesta. Așa că se trezise dis de dimineață și eliberase șoricelul din cursa letală, punându-l chicotind în ghiozdanul meu, alături de bolovanul de mămăligă, învelit neglijent într-un ziar vechi. Ce trai pe bietul șoricel!... S-a ospătat cât l-au ținut curelele pe tot parcursul drumului până la școală și probabil că a făcut chiar indigestie, căci nu a reacționat în nici un fel când
FARSĂ CU NĂBĂDĂI de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2282 din 31 martie 2017 by http://confluente.ro/silvia_giurgiu_1490914131.html [Corola-blog/BlogPost/375623_a_376952]
-
lovindu-mă cu palmele în cap, urlând precum Tarzan din serialul care rula la televizor pe vremea aceea. Asta după ce, total inconștientă de faptele mele, am deșertat conținutul ghiozdanului în mijlocul clasei, de unde s-a rostogolit mare și indecent, codrul de mămăligă a cărui existență eu o ținusem strict secretă toți anii aceia și pe care-l mâncasem uneori ferită de ochii lumii, căci mă rușinam teribil să-l scot la vedere, în condițiile în care, ceilalți colegi aveau sandwich-uri adevărate din
FARSĂ CU NĂBĂDĂI de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2282 din 31 martie 2017 by http://confluente.ro/silvia_giurgiu_1490914131.html [Corola-blog/BlogPost/375623_a_376952]
-
ideea fusese preluată cu entuziasm de satrapul acela încornorat de frate-meu, care numai așa mă striga, și acasă, nu numai la școală. Dar cea mai grea rușine care mi-a pătat ,,onoarea” de școlar a fost acel coltuc de mămăligă, pe jumătate mâncat de nefericitul șoricel!... Referință Bibliografică: Farsă cu năbădăi / Silvia Giurgiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2282, Anul VII, 31 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Silvia Giurgiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
FARSĂ CU NĂBĂDĂI de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2282 din 31 martie 2017 by http://confluente.ro/silvia_giurgiu_1490914131.html [Corola-blog/BlogPost/375623_a_376952]
-
Să privim cum unda se transformă încet, încet în val. ACASĂ Unde se alină căldura prin surâs iar pasărea se prinde într-o agrafă de păr, unde tocul ușii se arată vântului și se coboară din cer peste tuciul de mămăligă aburind în vâltoarea veacului, Acolo cuvântul își dezleagă poarta, buzduganul vrerea, iar clopotul înțelepciunea. Acolo foaia își ridică sufletul către ritm. Mihaela CRISTESCU Sydney, 28 aprilie 2017 Referință Bibliografică: ACASĂ / Mihaela Cristescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2310, Anul
ACASĂ de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 2310 din 28 aprilie 2017 by http://confluente.ro/mihaela_cristescu_1493346784.html [Corola-blog/BlogPost/370150_a_371479]
-
dintre culturi în timp ce înainte, moșii noștri cumpărau bălegar cu care îngrășau pământul. Copiii creșteau înainte desculți în praful drumului, dacă se întâmpla să se zgârie undeva, puneau țărână, trăiau evident mai greu, părinții lor se zbăteau toată viața cu sărăcia: mămăligă, o ceapă, puțină brânză sau ceva lapte dacă găseau și toată ziua la muncă. Fie pe câmp, fie prin ogradă ajutându-i pe cei mari. Viața era mai grea, știința de carte mai puțină dar sigur, oamenii erau mult mai
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET, 15 de ION UNTARU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Ne_am_intalnit_pe_internet_15.html [Corola-blog/BlogPost/355530_a_356859]
-
cu sobă (dormitorul unde totul fusese aranjat de dumneai înainte ca Bușica să-l sfătuiască pe conașu - prima încăpere unde era ogeacul: cuptorul de copt pâine, vatra și coșul în interiorul căruia atârna lanțul în care se agăța ceaunul de făcut mămăligă) să-i aplice tratamentul lui „Gogu nervosu” prescris de Bușica. - Draga mea, fetiță scumpă, de când aștept această clipă!... Cred că mă înțelegi cât te iubesc și a întins un braț spre ea. Fii bună și înțelege-mă. Nu o să-ți
PARTEA A VII-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_vii_a_pariul_blestem_marin_voican_ghioroiu_1360224665.html [Corola-blog/BlogPost/351762_a_353091]
-
bătrânul scurt fără ai răspunde la-ntrebare. Ai cam dat în mintea lor! Bătrâna nu-i răspuse. Așternu pe masă o farfurioară cu brânză de vaci acoperită cu smântână groasă, o ceapă, câteva roșii și felii de castravete tăiate lunguieț. - Mămăliga e sus pe poliță înfofolită-n ștergar să n-o mănânce muștele. Este de dimineață. N-am mai aprins focul pe nădușeala asta, zise ea schimbând vorba. - După ce terminați zbenguitul să duceți o găleată de apă și la cal! Dacă
Sub aripi de agud by http://balabanesti.net/2011/12/13/sub-aripi-de-agud/ [Corola-blog/BlogPost/339933_a_341262]
-
plâng când văd în jur copil fără ghete, trist, umil. Plâng când văd în ochi de mamă zi de zi aceeași dramă în coliba de chirpici cum hrănește pe cei mici dintr-o ciorbă de urzici, pe ștergarul cu arnici mămăligă de aseară nu-i porumb de dus la moară. Sărăcie ești ca moartea care-i ține veșnic partea celui ce-are bani în cont pentru alții... cuiul bont răsucit în rană vie, trup și inimă pustie, că de boli e
BLESTEMATA SĂRĂCIE de ANA PODARU în ediţia nr. 2297 din 15 aprilie 2017 by http://confluente.ro/ana_podaru_1492249412.html [Corola-blog/BlogPost/354240_a_355569]
-
veșnica foame a țăranului sărac, lipsit de pământ și de grâne. Am tras aer în piept și am început să turui: „Tata meu cătană-a fost Cu șapică de rogoz Și c-o pușcă de răchită Pușcă-un bruj de mămăligă”. „Atât?” - a întrebat tata. „Nu, nu! Mai știu!” - am strigat eu speriat de posibila dispariție a mașinuței și am continuat: „E bolnavă rău broscuța! Umblă-n cârje sărăcuța. Dar la vara care vine Are să se facă bine, Că merge la
CEA DINTÂI DURERE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1437565785.html [Corola-blog/BlogPost/372612_a_373941]
-
Charles Kannengisser, Alain Besancon, Henri Bouillard și unde a obținut la Institutul Catolic un „Certificat d'habilitation pour le doctorat de 3-eme cycle” (nr. 367/ 01.10.1974). În timpul studiilor la Paris, prin Ion Cușa, i-a cunoscut pe Ion Mămăligă, Eugen Ionescu (căruia i-a procurat Filocalia). Datorită Părintelui Dumitru Stăniloae, l-a Întâlnit pe Emil Cioran. L-a cunoscut pe Preotul Virgil Gheorghiu și nu în ultimul rand pe Părintele Arsenie Boca. De asemenea, printre foarte mulți alții, a
CU ŞI DESPRE PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 705 din 05 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Cu_si_despre_parintele_profesor_nicola_stelian_gombos_1354698475.html [Corola-blog/BlogPost/353012_a_354341]
-
ne unde, ajungeam eu până venea timpul să mă întorc. Important e că de fiecare dată plecam și cu sticla de lapte, și sătulă de joacă, de bălăceală la gârlă, de mâncare...și ce mai mâncare: ori pește prăjit cu mămăligă caldă,ori câte o ciorbă de țipar, ori cococi cu brănză, ori lapte bătut din tigvă, ori câte o coleșiță făcută la repezeală și...desert, mămăligă rece cu zahăr. A...și mai erau merele aromate din mărul de la poartă sub
AMINTIRI II de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 by http://confluente.ro/flori_bungete_1494952662.html [Corola-blog/BlogPost/376857_a_378186]
-
de bălăceală la gârlă, de mâncare...și ce mai mâncare: ori pește prăjit cu mămăligă caldă,ori câte o ciorbă de țipar, ori cococi cu brănză, ori lapte bătut din tigvă, ori câte o coleșiță făcută la repezeală și...desert, mămăligă rece cu zahăr. A...și mai erau merele aromate din mărul de la poartă sub care se găsea mereu câte o pătură de tutun adus pentru înșirat.Și mai cu rugăminți, mai cu promisiuni, mai cu amenințări, înșiram și noi copiii
AMINTIRI II de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 by http://confluente.ro/flori_bungete_1494952662.html [Corola-blog/BlogPost/376857_a_378186]
-
din tigaie peste gramada de buruieni. La fel de anevoios, cu plămânii șuierând a tuse, se-ntoarse boscorodind în bordei. Fu semnalul de năvală. Cioara, din departare, văzu prima mișcarea. Se repezi spre resturile auncate de moș, înfulecă bucata cea mare de mămăligă veche și dispăru dincolo de livadă. Nici gaița nu așteptă prea mult, se repezi, taman la timp, să înșface coaja veche și uscată, de pâine. Vrabiuțele, harnice, s-au repezit să ciugulescă cele mai mărunte fărâme de mămăligă. Din ce aruncase
AVEREA MOŞULUI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Viorel_darie_1396429294.html [Corola-blog/BlogPost/341882_a_343211]
-
cea mare de mămăligă veche și dispăru dincolo de livadă. Nici gaița nu așteptă prea mult, se repezi, taman la timp, să înșface coaja veche și uscată, de pâine. Vrabiuțele, harnice, s-au repezit să ciugulescă cele mai mărunte fărâme de mămăligă. Din ce aruncase moșul la gunoi, rămăse doar o coajă de cartof și un cotor de măr. Veverița, stând pe o ramură înaltă de pom, frecându-și lăbuțele, își făcea evaluări peste evaluări, dacă merită sau nu să-și pericliteze
AVEREA MOŞULUI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Viorel_darie_1396429294.html [Corola-blog/BlogPost/341882_a_343211]
-
nouă de cucuruz. Mai mestecă cu mâinile ei frumoase, avea degetele lungi și subțiri, degete de pianistă, așa i-a spus Marcel... „s-o fi însurat, oare?'' Gândul acesta o rușină și dintr-o dată se gândi că iar a făcut mămăliga prea mare,”dar stai că am uitat, o să dau restul la cei doi câini care, deja, au început să latre. Iar avem musafiri la masă!" „Natalița, vezi, tu, cine e, și spune-le că nu suntem acasă!"- porunci stâlpul casei
ÎNTR-UN NU ŞTIU CARE SAT de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/Intr_un_nu_stiu_care_sat.html [Corola-blog/BlogPost/360800_a_362129]
-
căutător de pulberi siderale prin policromia gândurilor. Felul de a fi al mamei, blândă și iubitoare, îl făceau să treacă peste lipsuri: Erau și zile seci, când foamea ne bântuia lacomă și pe masă n-aveam decât un boț de mămăligă, păstrat de mama într-un ștergar alb, de in. Ea nu dispera, îmi zâmbea și-mi spunea că va pregăti pentru mine ce n-a văzut Parisul. Când mă întorceam simțeam că mama a făcut o minune; mirosea în bucătărie
TRAIAN GHE. CRISTEA de TEO CABEL în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 by http://confluente.ro/Romanul_desavarsirii_perso_teo_cabel_1371498878.html [Corola-blog/BlogPost/345706_a_347035]
-
văzut Parisul. Când mă întorceam simțeam că mama a făcut o minune; mirosea în bucătărie atât de frumos, încât săream la gâtul ei, o sărutam și o întrebam dacă ea face minuni. Dar cu ce era masa plină? Felii de mămăligă fripte pe plită; cartofi copți, frământați cu mujdei de usturoi verde, o grozăvie!. Mama nu mânca însă odată cu fiul ei. Acesta observă și o urmărește. Mânca doar cojile de mămăligă și, pe urmă spre uimirea copilului spunea: Mulțumescu-ți, Doamne!. Sau
TRAIAN GHE. CRISTEA de TEO CABEL în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 by http://confluente.ro/Romanul_desavarsirii_perso_teo_cabel_1371498878.html [Corola-blog/BlogPost/345706_a_347035]
-
face minuni. Dar cu ce era masa plină? Felii de mămăligă fripte pe plită; cartofi copți, frământați cu mujdei de usturoi verde, o grozăvie!. Mama nu mânca însă odată cu fiul ei. Acesta observă și o urmărește. Mânca doar cojile de mămăligă și, pe urmă spre uimirea copilului spunea: Mulțumescu-ți, Doamne!. Sau Mama s-a sculat mai dimineață, ca să pregătească micul dejun. Nu era cine știe ce, dar mi se părea un dejun sărbătoresc.Un ceai aromat, numai cum ea știa să facă; pâine
TRAIAN GHE. CRISTEA de TEO CABEL în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 by http://confluente.ro/Romanul_desavarsirii_perso_teo_cabel_1371498878.html [Corola-blog/BlogPost/345706_a_347035]
-
face de fiecare dată, tot ce este mai bun pentru soțul ei, o masă sărăcăcioasă dar gătită cu drag pentru copiii ei. Dintr-un căuș de fasole făcuse o ciorbă moldovenească și iahnie de fasole, era o bucătăreasă desăvârșită, o mămăligă mare galbenă ca soarele aburind în largul mării trona în mijlocul mesei. Mama-și adună fetele cu dragoste-n suflet, dar ea rămâne în picioare mereu neobosită, e liniște, se aud doar zgomotele lingurilor în farfurii, de mult nu mai fusese
ÎNCHISORILE SUFLETULUI-DESTINUL MAGDALENEI- CAPITOLUL I de ANA PODARU în ediţia nr. 2227 din 04 februarie 2017 by http://confluente.ro/ana_podaru_1486165069.html [Corola-blog/BlogPost/382941_a_384270]
-
salcia nu-mi mai plînge aspirina pe rană cucuveaua nu-mi prevestește, blazată, nimic am cîștigat marele premiu la lozul în plic la ușa mea e coadă și mai mare bugetarii îmi cer de mîncare cățeii găuri de covrigi mămăligarii - mămăligi am cîștigat o inimă dar n-am piept pe măsură sufletul îi face respirație gură la gură (asta pînă la mult visatul implant!) indecis unde să își declare rezidența (și între timp acceptă penitența de-a fi, în lumea fizică
O MEGA LIBRĂRIE PENTRU SUFLET ŞI MINTE INTERVIU CU POEŢII LUMINIŢA ZAHARIA ŞI ROMEO TARHON de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 by http://confluente.ro/Targul_de_carte_o_mega_libr_ana_maria_gibu_1374746916.html [Corola-blog/BlogPost/365152_a_366481]
-
o mătură după mine. M-am trezit dintr-o dată din cauza țipetelor care se auzeau din salon și crezând că arde casa am sărit din pat și am intrat acolo. Cocuța în cămașe lungă de noapte bătea cu făcălețul de făcut mămăligă în peretele vecinei, de unde se auzea muzică. -Nesimțito, nu mă lași să dorm, că faci mereu chefuri cu toți vagabonții? Am să chem poliția, că ești o prostituată! Să vină administratorul că fac o criză de nervi! urla Cocuța și
GAZDA MEA COCA de SILVIA KATZ în ediţia nr. 333 din 29 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Gazda_mea_coca.html [Corola-blog/BlogPost/364440_a_365769]
-
ve¬chime. Originea acestei vorbe este o dovadă a continuității multimilenare și statorniciei neamului nostru. Mai întâi trebuie să amintim că acest termen are în¬țelesul de „pădure mare“ (la care ne-am referit mai sus), dar și „bucată de mămăligă, de pâine“. Se acceptă astăzi că pe o axioma ideea că la baza codrului românesc stă latinescul quadrum care însemna ,,pa¬trat“. Acel quadrum s-ar fi transformat în quodrum și apoi codrum cu evoluția semantica de la „bucată pătrată“ spre
CODRU-I FRATE CU ROMÂNUL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_carstoiu_1404122093.html [Corola-blog/BlogPost/360053_a_361382]
-
oamenii în vârstă mergeau prin apropiere, apoi vedeai cum se întorc la ogrăzile lor lângă o movilă imensă de paie sau în fața unui cuptor unde duduia înăbușit vreascurile uscate - făcând ritualul obișnuit al unei zile: o fierbere de legume și mămăligă. Copii mai mari sau mai mici cu câte o carte în mână, păzeau oile pe imașul ce ducea până în apa Buzăului, iar alții scăldându-se. Mergeam și noi; eu și fratele meu Petre, însă de fiecare dată eram însoțiți de
AMINTIRI DIN VERILE COPILĂRIEI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 by http://confluente.ro/Constanta_abalasei_donosa_1403613887.html [Corola-blog/BlogPost/374245_a_375574]
-
La țestul minunii-ți, cu toții fac coadă, Să capete-un codru, mai mic sau mai mare... Să-ți rumege-n fălci dulcea plămadă În gândul ascuns, dorește oricare... Și cel ce-n pruncie-avu scutec ales, Și cel ce crescu rostuind mămăliga, Spre miezul tău dulce, cu toții dau ghes Și-și mână cum pot, cu toții cotiga... Ești visul de-a pururea al orșicui Și-nsemni și putere și viață tihnită De rumenați coajă, gingiile dor, Dar tot te dorește haita lihnită... Faci mersul
SUNT MESAGERUL TRISTELOR GÂNDIRI de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/None_lucia_secosanu_1326892573.html [Corola-blog/BlogPost/360686_a_362015]
-
că ea n-a mâncat-o deloc! Și nici n-avea cum, din cauză că n-a mai mâncat carne de pasăre de vreo 20 de ani și mai bine. Că dac-o mânca de-atunci era putredă cu tot cu curcă și cu mămăliga adiacentă,SCUZAȚI! Din care pricină și-amu-i flămândă și nemâncată! Altă vecină, trecând din întâmplare pi-acolo chiar începu și ea să țipe ca nebuna: - Fa, ești chioară sau te faci că nu vezi !? Uite-ți curca în boscheți : cum se
ALTE SOLICITĂRI ALE VIEŢII DE LA ŢARĂ de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Alte_solicitari_ale_vietii_d_costel_zagan_1383933177.html [Corola-blog/BlogPost/342069_a_343398]