5,747 matches
-
Henri Manu, iar regulamentul prevedea ca recordul pentru a fi omologat, să fie realizat cu o mașină de serie și să depășească cu cel puțin un minut recordul precedent. Mai mulți automobiliști de frunte ai timpului au vrut să ridice mănușa aruncată de faimosul pilot-aviator Papană, dar abia în 1938, cu sprijinul Garajelor Mihăilescu, din București, tânărul locotenent Alexandru Budișteanu, la volanul unui Renault-Viva Grand Sport, se lansează în ziua de 17 iulie, la ora 4 dimineața, să bată recordul lui
O performanta LEGENDARĂ, 80 de ani de la Cursa de viteza auto BUCUREŞTI – BRAŞOV ! [Corola-blog/BlogPost/93960_a_95252]
-
asigura că Republica Moldova rămâne pe calea semnării acordului de parteneriat și cooperare cu Uniunea Europeană, având în vedere că Rusia are mai mare influență în Republica Moldova și se pare că, după ce se vor încheia Jocurile Olimpice de la Soci, Rusia își va scoate mănușile. Și, apoi, a doua întrebare, ce puteți face pentru a ajuta România să intre în Zona Schengen? Pentru că ați spus și în trecut că, până la urmă, statele membre vor hotărî... Întrebare: Legat de aderarea la Schengen, despre care ați spus
Barroso: România trebuie să adere la Schengen cât mai rapid [Corola-blog/BlogPost/94034_a_95326]
-
hârtii în receptoarele telefoanelor / pe scări pe tejghele de băcănii le uită / în metrou în taxiuri / așa cum uiți de regulă / obiectele utile // poetul F. M. cu barba lui inocentă / ca un trandafir încărunțit / ce rușine! pierzându-și imaginile / cum umbrele fulare mănuși etc. // veșnic îndrăgostit adică flămând / de ceea ce n-a fost să fie. Criticul Grigurcu - alături de alți comentatori de prestigiu - a fixat statura abstractă a poetului de seamă Florin Mugur. Aici, omul F. M. este surprins așa cum îl mai țin minte confrații
Poetul Gheorghe Grigurcu (II) by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/12307_a_13632]
-
limba îmi va încolți, iar iarba îmi va țâșni din gură, îngropându-mi vocea ca pe-un râu subteran. Când urechile își vor retrage timpanele în adâncuri, ca pe două lespezi acoperind două peșteri de ceară. Când mâinile mele, în mănuși de solzi, vor începe să țeasă cearceafuri negre. Când părul meu va înțelege, în sfârșit, că-mi va supraviețui, doar ca să țeasă un pod peste care să pot trece spre tine, poate atunci voi înțelege zădărnicia oricărei rugăciuni. Căci Dumnezeu
lui Geo by Anca Pedvis () [Corola-journal/Imaginative/12372_a_13697]
-
Când din înalt cortina se coboară? Ne ridicăm din morți, ieșim la rampă, Aplauzele vin din altă piesă. Pe cine vezi când te întorci spre mine? O pălărie verde O pălărie verde Cu flori de catifea Zbura luată de vânt, Mănușile brodate Trecură printre trestii Se oglindi în lac. Dar ochii melancolici Și zâmbetul absent Veneau parcă spre mine, Sub crengile pictate, Să-și dibuie prezentul. - Cine ești tu? rosti Adolescentă, gura Când mâinile se-opriră Pe chipul meu de azi
Poezie by Monica Pillat () [Corola-journal/Imaginative/12488_a_13813]
-
fiindcă nu frecventa îndeobște localurile publice. Interlocutorul său părea hipnotizat de debitul verbal care nu se mai întrerupea. Nu numai vorbirea precipitată stârnea perplexitate. Pe umeri îi atârna o canadiană, în jurul gâtului era înfășurat un fular, de mâini fluturau, agățate, mănuși mari, negre, obișnuite la cei care conduc aceste vehicule zgomotoase. Dintr-unul din buzunarele canadianei răsărea la intervale botișorul unui pisic, singurul însoțitor tolerat în escapade de excentricul personaj. Omul nu putea fi lesne recunoscut, căci evita, cum am spus
Pe un grafic în mișcare by S. Damian () [Corola-journal/Imaginative/12644_a_13969]
-
istovit la călimara cu pereții groși, de sticlă rece, umpleam rezervorul de cauciuc al stiloului chinezesc, mîngîindu-i cu gingășie pompa umflată setos. De mult nu mă mai spălam. Peste cerneala uscată se încleia deja alta proaspătă. Căpătasem un fel de mănuși sinilii. Și continuam, continuam, șoptindu-mi nedumeririle, înnobilîndu-mi tristețea în litere caligrafiate pe foi veline. Îngerii nu erau pretențioși, nu doreau marea cu sarea, nici lacul cu caimacul, nu... ci izvorul rotund,neclintit,cu prundul răspîndit lin, artistic, cu niscaiva
Trebuia să transcriu... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12734_a_14059]
-
n-avea astâmpăr. îl durea sufletul și nu știa ce să facă, unde să se ducă. A ajuns și-n cimitir. - Mă doare degetul, i-am răspuns. L-am prins aseară la lift și mă chinuie durerea. - De-asta porți mănușă? Credeam că ai proteză. Aveam, într-adevăr, mănușă la mână cu degetul lovit. Credeam că îmi mai ostoiesc durerea. - Ia să văd și io. I-am arătat degetul. începea să se înnegrească de-acum. - O să-ți cadă unghia, a oftat
Mașa by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/12431_a_13756]
-
știa ce să facă, unde să se ducă. A ajuns și-n cimitir. - Mă doare degetul, i-am răspuns. L-am prins aseară la lift și mă chinuie durerea. - De-asta porți mănușă? Credeam că ai proteză. Aveam, într-adevăr, mănușă la mână cu degetul lovit. Credeam că îmi mai ostoiesc durerea. - Ia să văd și io. I-am arătat degetul. începea să se înnegrească de-acum. - O să-ți cadă unghia, a oftat ea. Apoi se vindecă. Mai doare puțin și
Mașa by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/12431_a_13756]
-
adormit de soarele puternic se tîra imperceptibil pe creneluri împrejuru-ne puzderie de zile puzderie de pereți ne trăiau viața cu atîta nonșalanță încît ne simțeam impostorii spațiului și-ai timpului eu rupeam dinții unui pieptene fernando întorcea pe dos o mănușă și ne calmam abia spre seară în golful cu broaște țestoase ce se jucau zvîrlindu-și una alteia ultimele reflexe ale soarelui sigur că da cerul era întotdeauna gol ca un perete tu erai acolo în locul prea mare lîngă umbra unui
O călătorie cu Fernando Pessoa by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/13059_a_14384]
-
și cu sentimentul irealizării, al căderii sub o mască imaginată, pur produs al “creierului”, lipsit de concretul palpabil de către “mâna” ce l-ar putea verifica: “mă pipăi și nu mă găsesc / - când nu exist sunt perfectă - / pantofii stau lângă pat / mănușile pe noptieră / numai mâna cu care îți scriu / lipsește din cameră / dar creierul mi-a devenit flexibil / e un atlet de douăzeci de ani / îmi scot din geantă rujul pudriera / cochetăria îmi atârnă de gât / ca un bolovan”. Întreg acest
Note despre poezia Norei Iuga by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/13548_a_14873]
-
am dat seama de greașeală de-abia acum cînd am redeschis cartea ca să văd exact ce culoare avea plapuma de pe patul lui Ippolit, din visul acestuia. Era de mătase verde! Dar paianjenul lui Stavroghin, mai țineți minte? Unul mic, roșu! Mănușile lui Lujin parcă-mi amintesc că-s liliachii. Camera lui Raskolnikov și a babei au tapetul galben. Ar fi curios să-mi notez, să văd ce prefera din spectru Dostoievski. Pentru ce se instalează Mîșkin, care are bani cu nemiluita
“Sinucigaș ratat, bășică de fiere spartă pe două picioare” by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13979_a_15304]
-
Constantin Hrehor I pe vechi alunecări de suflet lupii se-nmulțesc în trupul meu frumos în februarie prima ninsoare a umplut cosmosul cu surîs și Tu neverosimil dintr-o mănușă ieși trădîndu-i perfecțiunea: "urîtă sunt, vai ce urîtă" strigi și-oglinzile fug de pe pereții strîmbi în stradă. de mintea Ta-s îndrăgostit, sîngelui, trupului nu am ce-i da din sufletul ce sinele-și dizolvă-n sine. da^-n adorație
Epistole by Constantin Hrehor () [Corola-journal/Imaginative/14016_a_15341]
-
conținut în cochilia vidului - corzi pieptănîndu-și pe zece dimensiuni rezonanța în spațiu într-o muzică resorbită ca o naștere ce se răzgîndește și se decide să-și trimită bastarzii în vînt solar spre implozia invizibilului întors în sine ca o mănușă - corzi de pe care se descojește culoarea timpului plecat în continuă expansiune spre nicăieri acolo unde pe fruntea depărtării înmuguresc spinii - frînghii zbîrnîind în paloarea unei muzici corpusculare din care iau trup inaudibile sunete - roi migrînd spre absentele timpane ale trecutului
Poezie by Dinu Flămând () [Corola-journal/Imaginative/14271_a_15596]
-
umpleau de la jumătatea drumului. Soldații de pe mal priveau înmărmuriți. Oare ce se întîmpla? Nu simțeau nici un sentiment pentru camarazii cu părul lipit de frunte, cu fețele descompuse care colcăiau în mocirlă. Totuși voința le paralizase. Timpul parcă se oprise în loc. Mănușile transformate în cravașe ale ofițerilor nu reușeau să-i clintească. Aceștia alergau urlînd de-a lungul rîndurilor încercînd să-i determine să facă stînga-mprejur. Într-un tîrziu se puseră din nou în mișcare ca niște somnambuli, pornind îndărăt în pas
-Fragment dintr-un roman inedit - by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/14063_a_15388]
-
computer de-abia după. COMPUNERE DESPRE IARNĂ, ZĂPADĂ, BRĂDUȚ ȘI MOȘ CRĂCIUN Când e iarnă la modul general? Iarnă e atunci când obrăjorii și năsucul sunt reci și au culoarea florii ăleia care se cheamă bujor. Când trebuie să purtăm fular, mănuși și căciulițe și când mama face inspecția la șosete și hăinuțe și ne întoarce de la ușă daca nu i se par suficient de multe și de călduroase. Când bem seara ceai fierbinte cu multă lămâie și ne încălzim mânuțele pe
Compunere despre iarnă, zăpadă şi Moş Crăciun by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21194_a_22519]
-
Faptul că muzeele sunt pline de școlari, aduși cu clasa să se culturalizeze. Iar când am zis “pline”, chiar “pline” am vrut să zic. 3. Echipamentul de mers în cluburi al englezoaicelor, în seri în care eu purtam palton, căciulă, mănuși și cizme: rochițe decoltate și scurte, cracii goi, sandale. E drept că erau bine badijonate pe dinăuntru, cu alcool, da’, orișicât, așa ceva nu are cum să nu te șocheze. 4. Cum se vede Londra, noaptea, din London Eye. 5. Micul
Englezii şi-au găsit Regina by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21212_a_22537]
-
jur. Într-adevăr, pare băut, dar asta contează mai puțin acum. Ploaia măruntă se transformă în firișoase sângerii pe mâinile mele și mă gândesc că am făcut rău că n-am oprit o secundă să-mi iau o pereche de mănuși de unică folosință din mașină (da, am și așa ceva în portbagaj, tot după experiență de la Floreasca). Decid să le dau oamenilor o sarcină ca să mai eliberez locul. „Are cineva o pătură? Nu se poate să-l lăsăm așa în ploaie
Poate cea mai importantă lecție de viață by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82424_a_83749]
-
care-ți arată cât de simplu e să plantezi: Dacă alegi să redirecționezi 2% din impozitul pe venit către MaiMultVerde, vei plantă cu mâinile tale și cu cele ale voluntarilor fiecare leu smuls din ghearele Fiscului. Vei oferi cazmale, săpăligi, mănuși, saci de gunoi și puieți pentru că cei peste 7,000 de voluntari MaiMultVerde să facă și mai multă treabă. Dacă te-ai hotărât să direcționezi 2% din impozitul tău pe venit către MaiMultVerde, poți să vezi într-o pădure virtuală
Ce faci când vrei mai mulţi copaci? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82500_a_83825]
-
câteva indicații din partea lui Cornel Ziman, ciclist cu experiență: Cap: căciulă subțire, cască, ochelari de protecție (nu atât împotriva soarelui cât a prafului/muștelor) Tors: tricou, preferabil ceva sintetic pentru sport, geaca de ciclism de iarnă sau un windstopper Mâini: mănuși de ciclism sau de windstopper Picioare: Eu am gasit cea mai mare parte a echipamentului pe Bikewear.ro. De asemenea, nu uitați să luați cu voi o cameră de bicicletă (pompă și chei de bicicletă s-or mai găsi). Îi
Bucureşti – Ploieşti, tura de toamnă by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82562_a_83887]
-
sâmbătă nu pot Voi fi acolo, la începutul cursei, chiar dacă nu am echipament adecvat pentru un ciclist. Voi veni cel mai probabil : cagula ,cască, ochelari de soare/vedere , un tricou sintetic, o bluză care să-mi acopere și gâtul,geaca ,mănuși, blugi , ghete ușoare. borseta cu d-ale bicicletei, o cameră , bidon de apă(ca să nu mă opresc de fiecare dată când vreau să beau) ,și-un ghiozdan cu pelerina de ploaie , în caz de ceva. Sper să mă pot ține
Bucureşti – Ploieşti, tura de toamnă by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82562_a_83887]
-
rușine de slugi, care puteau să-l vadă și mai ales îi era nu știu cum față de Veta, sufragioaica, deși altfel nu se rușina s-o cheme când făcea baie în cadă, să-l frece zdravăn pe spate și pe piept cu mănușa aspră sau spre toamnă cu mănunchiul din frunze de nuc, care lăsa între aburi un miros, de-ți venea amețeală și un gust așa de, de... Veta se oprea câteodată din frecat și izbucnea puternic în cascade de râs, pe
Un autor remarcat de E. Lovinescu la "Sburătorul" - Dan Faur () [Corola-journal/Imaginative/10258_a_11583]
-
în farul părăsit își făcea zilele amantul originar urbi et orbii din macaroane cu brânză seneca sencha și bach ornat cu leuștean s-a retras să se formuleze lent înainte de atingerea turnului balsam regina nopții și-a scos inelul și mănușa răspândea nori de pudră și pace peste șoaptele conspirative ale pionilor prinși în FILM inginerii gramaticii supersonice au constatat că e prea mult gerunziu în lume și asta ar mări considerabil pericolul de a fi influențați de găini fel de
Despre actul gratuit sau de grație by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/11047_a_12372]
-
un sondaj rapid, sare în ochi nu numai faptul că, încălcînd voința autorului, editoarea hăcuiește Cronica, ci și că, din semidoctism, face tot felul de erori, împănate, pe deasupra, cu comentarii stupide. Iată, deocamdată, un singur exemplu, potrivit aici ca o mănușă. În volumul al treilea al ediției, la pp. 1885-1889, Ecaterina Țarălungă transcrie capitolul al doilea al unui roman "rămas nepublicat", "cu personaje care nu figurează în alte părți" ale operei lui Petru Dumitriu ș.a.m.d. (merită citit întregul pasaj
Petru Dumitriu și "negrul" său (II) by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11795_a_13120]
-
redacției, cum se scrie acum. Vreun ziarist, nu numai foarte, - foarte inteligent, dar și dat naibii de citit, ar fi titrat, poate, Idiotul, ceva în genul ăsta, din lumea eroului lui Dostoievski. Sau a lui Cervantes, Don Quichotte. Ca o mănușă i-ar fi venit filosofului cu Un sentiment românesc al ființei. Despre care, Cioran, când îl vizitasem, pe vremuri, la plecare, în pragul ușii, venind vorba de Noica, exclamase râzând ca un bucureștean, haios, de absurditate: Un sentiment paraguayan al
Noblețea apărării by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10310_a_11635]