125 matches
-
Gheorghiu și „La Vingt-cinquième heure”, „Buletin de informații al românilor din exil”, 1949, 34; „Ora douăzeci și cinci”, „America”, 1950, 72; Valentin Toma, „Ora 25” a d-lui C. V. Gheorghiu, „Gânduri libere”, 1951, 1; I. G. Dimitriu, „La Vingt-cinquième heure”, „Înșir’te mărgărite”, 1951, 1; George Uscătescu, „Ora douăzeci și cinci”, „Destin”, 1951, 1; Théo René, „Cazul” Constantin Virgil Gheorghiu, „Buletin de informații al românilor din exil”, 1951, 14-15; Dedesubturile campaniei de ponegrire a scriitorului Constantin Virgil Gheorghiu, „Buletin de informații al românilor din exil
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287233_a_288562]
-
mai târziu cu haz, la Paris. Emigrează în Argentina (1949), unde înființează și conduce ca redactor-șef, scurtă vreme, revista „România”. Colaborează la revista canadiană „Unirea”, la ziarul „Românul” din New York și la alte publicații românești din exil („Înșir’te mărgărite”, „Cuvântul în exil”, „Patria”). În 1951, la Buenos Aires, Editura Cartea Pribegiei, coordonată de Grigore Manoilescu, îi șapirografiază în o sută de exemplare volumul memorialistic Îți mai aduci aminte, Doamnă?, cu o prefață semnată de Mircea Eliade. Deși cu o circulație
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288000_a_289329]
-
Filosofia de la Universitatea Braziliei din Rio de Janeiro (1951-1962), profesor de filologie romanică la Facultatea de Filologie din cadrul Institutului Catolic „Santa Ursula” din Rio de Janeiro (1957-1958), docent la Spracheninstitut din Nürnberg (1965-1973). A fost redactor al revistei „Înșir’te mărgărite”, care a apărut în 1951, la Rio de Janeiro. De-a lungul timpului a colaborat la „Izbânda”, „Porunca vremii”, „Axa”, „Rampa teatrală”, „Cuvântul”, „Familia”, „Tribuna”, „România literară”, „Convorbiri literare”, „Preocupări literare”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Luceafărul” (Paris), „Caete de dor” (Paris
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286776_a_288105]
-
Cartea de cântece românești a lui Vasile Posteucă, de exemplu). Tot sub inițiale apar și comentariile critice ale lui N.S. Govora, prezent permanent și în rubrica „Ecouri. Reviste”, cu obiective considerații asupra publicațiilor românești („Vers”, „Caete de dor”, „Înșir’te mărgărite” ș.a.). O incisivă analiză a criticii practicate, adeseori, și în Occident din perspective extraliterare, ce determină lansarea unei cărți sau a unui scriitor (Panait Istrati, îmbrățișat în Franța ca scriitor comunist și abandonat odată cu exprimarea impresiilor despre Soviete; C.V. Gheorghiu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286125_a_287454]
-
Madrid, 1959 (în colaborare cu J. Lopez Pacheco). Antologii: Antologia poeților români în exil, Buenos Aires, 1950; Poezia românească nouă, Salamanca, 1956. Repere bibliografice: Octav Șuluțiu, „Acolo și stelele ard...”, RFR, 1943, 1; Ștefan Baciu, „A murit un sfânt”, „Înșir’te mărgărite”, 1951, 4; Vasile Posteucă, „A murit un sfânt”, „Vers”, 1952, 1; Virgil Ierunca, „Dumnezeu s-a născut în exil”, „România”, 1960, 49; G. Mărgărit, De la Ovidiu... la V. Caftangioglu-milionarul... și la... Virgil Untaru-cronicarul, „Glasul patriei”, 1960, 23; Dragoș Măgureanu [Mircea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287448_a_288777]
-
linie culturală - excelând cercul dramatic al școlii condus de prof. Grigorina Fulger, cu spectacole de calitate la Teatrul local, cu răsunet și renume pentru școală, ba încă și cu substanțiale fonduri ce s-au realizat mai ales prin „Înșir’te mărgărite” de Victor Eftimiu. Prestigiul și renumele școlii creșteau, chiar dacă se mai întâmplau și fapte nedemne, de care am amintit. Pe plan familial, în iulie 1967, cumpăr un apartament cu trei camere prin credit de stat, achit un acont și astfel
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
mic poet se-nchină: Tudor Măinescu (nota V. I.) „Republica-nflorește an de an, Iar brațul nostru poartă tot mai sus Drapelu-n trei culori, pe care-am pus O stea, s-arate drumul spre liman.“ (Informația Bucureștiului, 30 decembrie 1958) MĂRGĂRIT G. Țara n-a luat cunoștință (nota V. I.) „Țara a luat cunoștință de forța capacității ei productive călăuzite înțelept. Mândriei de a fi realizat victorii însemnate îi aparține și sentimentul acesta firesc. Dar elanul mereu înnoitor și spornic al
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
1993-1997). Din iulie 1997 este redactor al revistei „Formula As”. Colaborează cu articole de critică și reportaje la revista „Probleme de cinematografie”, precum și la „Informația”, „Contemporanul”, „România liberă”, „Cinema”, „Luceafărul”, „Săptămâna”, „România literară”. Scrie scenarii pentru emisiuni radiofonice (Înșir-te mărgărite !) și musicaluri pentru copii (Mary Poppins, Frumoasa din pădurea adormită), publică, de asemenea, numeroase traduceri. Încă din volumul de debut, Poarta de sticlă (1982), autoarea conturează o lume feerică, a basmului și a copilăriei. Rolul moralizator, inevitabil prezent, al poveștilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287710_a_289039]
-
artă împreună cu Rafael Barraza Monterrosa și face parte din cercul literar „Peña Diplomática Ruy Barbosa”. În capitala Braziliei participa, de asemenea, la activitățile Cercului cultural „Andrei Mureșanu”, întemeiat de Ștefan Baciu, și semnează cronică plastică și muzicală din „Înșir’ te mărgărite”, revista grupului (1951-1952). În 1952 face cronică plastică în „Exil” și dactilografiază integral, în vederea multiplicării, aceasta revista a lui Ștefan Baciu și Faust Brădescu. În 1962 pleacă în Statele Unite ale Americii, la Seattle, unde Ștefan Baciu este invitat ca profesor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289679_a_291008]
-
Acest nefericit prieten avea să devină modelul regelui african Dahfu, din romanul lui Bellow, Henderson, regele ploii. Știm și noi ce dureroasă este pără- duirea stupidă a vieții unui tânăr cu inepuizabil potențial creator. Să ne gândim la un George Mărgărit și la toți cei din clasa lui de spirite care au clacat fără să-și fi dat întreaga măsură sau, dacă vrem să privim către destine literare care au apucat să se contureze și chiar să se desăvârșească, la Labiș
A scrie – o datorie și un leac by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5762_a_7087]
-
speculeze o coardă ascunsă, mai sensibilă. Ridicat să-i ia apărarea, Rafael va asista înmărmurit - ca și cititorul - la trocul dintre presupusa victimă și agresorii ei: "- Oricum, Mărgărit e prietenul meu... - Preten adevărat, de-adevăratelea, mânca-ne-ar p... Restu', Mărgărite! - Am zis că să mai iau un rând, nea Ghețule, se smiorcăie Mărgărit. - Atuncea du-te odată, mânca-ne-ai p... Nu mă ține să mă usuc. - Cred că-mi mai trebui' douăj' de mii pentru un rând de încă
Vremuri grele by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7641_a_8966]
-
cu un sobol gras, cu gușa cotropită de rețeaua deasă a unei bărbi de-o săptămână. - Mânca-ne-ar p... pretenu' ăsta al tău. Așa face mereu. Dacă-i merge cu noi, el crede că și cu Zizi. Ești prost, Mărgărite? Vrei să-ți ia ăla beregata cu sabia? Ie-n drept să te taie pân' la urmă. Datoria-i datorie. Mărgărit dă din cap în ritmul intonației sobolului bătrân, subliniindu-i parcă frazele. - Așa-i, nea Ghețule, mai ales că
Vremuri grele by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7641_a_8966]
-
Și m-așteaptă și mămicuța mea acasă cu ceva de mâncare. Ar fi trebuit să-i iau niște pulpe de pui, mi-a comandat de-aseară, și niște mazăre la cutie, și niște banane... - Ce mă bucur și-mi place, Mărgărite, c-o ții pe mă-ta pă trai bun. - Ce să fac, nea Ghețule? Numa' pe ea o am, și-altceva nimica. De op'zeci de ani, paralizată-n pat. Ca mâine moare și rămân să-i plâng urmele - mămicuța
Vremuri grele by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7641_a_8966]
-
patru firme din Timișoara, iar pentru plată a remis file cec fără acoperire. Prejudiciul cauzat se ridică la aproximativ 700 milioane de lei. l Parchetul de pe lângă Judecătoria Timișoara l-a trimis în judecată pe N.L.M. , de 25 de ani, din Mărgăriți, județul Buzău, acuzat de furt calificat și conducere fără permis. În noaptea de 5/6 noiembrie 2004, la o discuție între colegi, inculpatul a sustras dintr-o geantă diplomat cheile autoturismului lui Virgil O. Deși nu are permis de conducere
Agenda2005-09-05-politia () [Corola-journal/Journalistic/283434_a_284763]
-
3 octombrie, Teatrul Mic („8. 9.8. 9... fierbinte după 89“); 4 octombrie, Teatrul Țăndărică („Păcală“), Teatrul German Timișoara („De la cină la micul dejun“), Teatrul din Târgu-Mureș („Românie dragă, Elveția mea), Theatrum Mundi („Râul de bâlci), Teatrul Nottara („Înșir-te mărgărite“); 5 octombrie, Teatrul Maghiar din Cluj („Jacques sau supunerea“), Teatrul Național din Iași („Apus de soare“), Teatrul Pygmalion Viena („Minunata lume a lui Freud“); 6 octombrie, T.N.T. („La Lilieci“), Teatrul Csiky Gergely („Istoria comunismului povestită pentru bolnavii mintali“), Teatrul Odeon
Agenda2004-36-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282835_a_284164]
-
postum, în 1975, la Madrid, volumul Vi-l prezint pe }eavă. Adevărul este că, deși situat la capătul lumii față de agitația europeană a exilului românesc, totuși Grigore Cugler nu a fost complet uitat, apărând în 1951-1952, în revista "Înșir´te Mărgărite", în Brazilia, la Rio de Janeiro, iar în anii 1965-1972 în "Revista Scriitorilor Români" de la München și în revista "Destin" de la Madrid. Un eveniment al vieții personale a fost călătoria din 1972 în Europa, întâlnirea cu Monica Lovinescu la Paris
Al doilea Urmuz by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12778_a_14103]
-
de detectare în publicațiile de peste hotare a literaturii românilor din exil, cît și de recuperare benefică a acesteia. Opțiunea celor doi cercetători ai istoriei literare, în general, și ai literaturii exilului, în special, s-a oprit la revistele Înșiră-te mărgărite (Rio de Janeiro), Ființa românească (Paris), Revista scriitorilor români (München) și Cuvîntul românesc (Canada). Nota asupra ediției, semnată de Mihaela Constantinescu-Podocea, informează atît asupra locului unde au fost publicate dintr-un început nuvelele, adică revistele mai sus numite, cît și
Sfîrșit de exil by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15321_a_16646]
-
în ’70, Mariana Marin, Marta Petreu, Denisa Comănescu, Ioana Crăciunescu, Magdalena Ghica la optzecism) și în postceaușism (Elena Vlădăreanu, Simona Popescu, Doina Ioanid, Ioana Nicolaie, Adela Greceanu) ai zice că lirismul definește (și copleșește) feminitatea. În același timp, dacă înșiri „mărgărit(ar)ele“ epice de la H.P. Bengescu, Cella Serghi și Anișoara Odeanu, la Ticu Arhip, Dana Dumitriu, Lucia Demetrius, Gabriela Adameșteanu, Alice Botez, Maria-Luiza Cristescu, Oltea Alexandru, până la Sânziana Pop, Adina Kenereș, Maria Mailat, Doina Ruști și Dora Pavel, elanurile procustianizante
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
adaptează moravurile după virtuți patente ca acelea ale unui P. Grădișteanu sau Costinescu! Își poate închipui cineva ce va fi când numai asemenea virtuți în discompunere vor reprezenta cariatidele ce susțin bolta moralei și demnității publice. [5 mai 1883] APOSTOL MĂRGĂRIT "Journal d'athenes " primește din Salonic știrea că Apostol Mărgărit e pus în temniță. Haina dare de seamă a organului grecesc e următoarea: Faimosul Apostol Mărgărit, care și-a câștigat o tristă notorietate speculând românismul, a fost adus în lanțuri
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
plutitor pe valuri... Okeanos se-nalță cătră ea. {EminescuOpVIII 298} EA O, crud război, tu, mâncător de oameni, Tu, stingător de neamuri și cetăți, De ce mi-l iai... de ce-l atragi În crunta vijelie unde pier Atâția oameni?... [EL] Dară, Mărgărită, Cum vrei să fie un ostaș? Să stea Pe loc? [CE ALEGEȚI? ] 2262 Astfel, neamuri... alegeți cine ce poate: Viața în robie or moartea-n libertate? Din voi acum aleagă-și oricine orice soarte: Să mai întreb acuma: Ce voi
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
pentru care amenințase și el. Acum n-are decât să se arate îndatorat față de jivina asta scheletică, Mărgărit. Ba nicidecum jivină, ci prietenul, fratele pe care-l asculți cu inima deschisă, da, cum să nu, așa e, ai dreptate, prietene Mărgărite. După ce Mărgărit își face turul de la opt și jumătate dimineața ca să taie chitanțe eventualilor întârziați, se mută împreună la umbra unui pâlc de duzi. Mărgărit își numără banii, încasările pe ziua în curs, sub privirea aburită de admirație a lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
nu fie până într-atât de grea și pe urmă că-i nevăzută crucea aia, da’ nu trebuie neapărat să însemne o familie ori o mamă bătrână, paralizată la pat, ori un copil infirm... Păi, nici n-a pretins altceva Mărgărit, bineînțeles că-i nevăzută, dar Rafael altceva a vrut să spună, și anume că-n nevolnicia și, nemernicia, și-n păcătoșenia lui, omul vede o cruce grea, care-l strivește, în grijile și-n necazurile care se țin de el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
avea de făcut aici, să te descurci cât de cât... Aia e, că toți sar să te ajute cu sfaturi, da’ mai departe nu se știe. Păi, bineînțeles că Mărgărit e dispus să-l ajute - așa să-ți ajute Dumnezeu, Mărgărite, da-n afară de asta, Rafael ar trebui să înțeleagă că să-ți vinzi casa și să rămâi în aer, să nu-ți pese unde te duci, nu-i nicidecum un fleac ori un pretext... Trebui’ să ai grijă, și el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
îl pomeneau tot mai des pe unul Zizi, care o să-ți arate el, Mărgărite, să nu-ți faci impresia greșită c-o să se mai lase prostit ca data trecută... Care el a zis că ești om, da’ nu. O zdreanță, Mărgărite, asta ești, o zdreanță de om! Și iarăși: ți-arată el, ai să vezi, dacă nu te-o face dă spital, să mă scuipi! Așteptau, desigur, să apară și Zizi, să-și rezolve treburile cu Mărgărit. Sobolul cel tânăr ținea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
uite-l că-i ca sârma. Se întoarse spre Rafael: ca mâine te văz și pe tine-așa. Știi... parcă te-aș ști din vedere. Te-am întrebat de unde ești că m-am mirat că nu-l știi pe Zizi. Mărgărite, mânca-ne-ai dă pulă, restu’ nu mi-l dai? Care rest, nea Ghețule? — Ce să zic, tată, face Răzvănel. Mare vedetă și Zizi ăsta, ca să-l știe toată lumea ca pe președintele Iliescu. — Restu’ dă la bere, bă, iar faci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]