125 matches
-
în poziție întinsă, cu mâinile pe lângă corp. Se păstrează foarte bine. Descoperit la adâncimea de 0,45 m. Orientat cu capul VNV 61 și picioarele SSE 29. A avut ca inventar, pe piept, o fibulă mică din bronz și o mărgică de sticlă-calcedoniu? (Pl. 68/5,6; 98/2,3). Mormântul nr. 107 (Pl. 98/4). Înhumat. Descoperit la adâncimea de 0,42 m. Distrus în cea mai mare parte de lucrările agricole. Se mai păstrează doar o mică parte din
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
avut inventar. Mormântul nr. 120 (Pl. 69/2; 100/3,6). Înhumat în poziție întinsă, deranjat de crotovine și de lucrările agricole. A fost descoperit la adâncimea de 0,40 m. Ca inventar, în zona craniului a fost descoperită o mărgică și un cercel din bronz (Pl. 69/3,4; 100/4,5). Orientat VNV 61-SSE 29. Mormântul nr. 121 (Pl. 100/7). Incinerat în urnă, cu capac. Urna distrusă de lucrările agricole și împrăștiată. Doar câteva fragmente au mai rămas
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
contextul în care au fost găsite (Fig. 11 și 12). Tipul 1. Mărgelele sferoidale mici, sunt cele mai numeroase, majoritatea constituite în coliere (Fig. 11). Au fost descoperite la mormintele de înhumație nr. 1, 38, 52, 77, 95, 105, Nici o mărgică din această categorie nu s-a descoperit la mormintele de incinerație. Sunt prezente în patru din cele cinci grupuri de morminte. La Văleni această categorie de mărgele a fost încadrată în tipul 1a. Asemenea mărgele s-au descoperit și în
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
la două morminte nr. 4 și 5 (Fig. 12), primul fiind un mormânt de incinerație în groapă, cel de al doilea un mormânt de înhumație. La Văleni acest tip de mărgele a fost înseriat în tipul 1g. Acest tip de mărgică a fost descoperit și în necropola I. Tipul VII. Mărgelele din sticlă prevăzute pe corp cu mai mulți lobi, de unde vine și denumirea „mărgele” lobate. În necropola II de la Săbăoani a fost descoperită o singură mărgică la mormântul de înhumație
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
1g. Acest tip de mărgică a fost descoperit și în necropola I. Tipul VII. Mărgelele din sticlă prevăzute pe corp cu mai mulți lobi, de unde vine și denumirea „mărgele” lobate. În necropola II de la Săbăoani a fost descoperită o singură mărgică la mormântul de înhumație nr. 77 (Fig. 12). În necropola I au fost descoperite asemenea mărgele la două morminte. La Văleni, în marea necropolă de aici, aceste mărgele au fost incluse în tipul 4, descoperite la un singur mormânt. Tipul
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
numai în privința numărului lor, mai mare în necropola I și existența unor tipuri deosebite în necropola II, unde am semnalat o categorie nouă de mărgele, tot din sticlă, dar având o formă și un decor deosebit. Este vorba doar de mărgica din sticlă cu protuberanțe pe corp. În rest situația este oarecum identică, ceea ce implică o oarecare contemporaneitate, cu o ușoară întârziere la necropola II, care poate duce către sfârșitul secolului al treilea și începutul celui următor. Aceasta este dată mai
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
în mormântul de incinerație în groapă nr. 4 și de înhumație nr. 50; mărgele tronconice în mormintele 4 de incinerație în groapă și 5 de înhumație; mărgele sferoidale mari, mai înalte în mormântul de incinerație în urnă nr. 29; o mărgică cu protuberanțe în mormântul de înhumație 5; mărgele cu crestături orizontale în mormântul de înhumație nr. 12 și mărgele din sticlă deformate de foc, în mormintele de înhumație nr. 26 și 32 (Fig. 10, 11, 12). După cum se poate observa
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
de podoabă, care s-au găsit în zona pieptului. Scheletul se afla într-o groapă dreptunghiulară, cu colțurile rotunjite, la adâncimea de 2,10 m. Era orientat cu capul V 48 și picioarele E 16. Inventarul era compus din: o mărgică mare, sferică, din sticlă, cu intarsii, într-un motiv mozaicat-Pl. 218/2, având trei culori de bază-albastru, gri și verde; cinci mărgele-218/4, dreptunghiulare, polifațetate, din chihlimbar-roșii; cinci mărgele rotunde-218/3, din sticlă colorată-roșii spre grena, din care una modelată
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
cu intarsii, descoperite în mai multe morminte: M. 11, 57, 74, 82, și 84 (Pl. 114/8; 145/5; 146/2; 148/3; 149/4, 218/2; 219/2,3,5,6; 225/3; 145/8). Aici se remarcă o mărgică cu intarsii în zig zag, pe umăr (Pl. 114/8; 165/3) aparținând mormântului nr. 11. b)discoidale, de mărimi diferite, fiind prezente în trei morminte. 74, 82 și 84 (Pl. 146/3; 148/3; 179/4; 219/1,4
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
3; 182/6; 218/4; 219/7,9). e)cilindrice, de dimensiuni mai mici, confecționate mai ales din sticlă roșie sau albă mată, prezente în mormintele nr. 11, 60 și 74 (Pl. 114/9; 139/5; 146/7). O frumoasă mărgică cu intarsii pe corp, în evantai s-a descoperit în mormântul nr. 11 (Pl. 114/9; 165/4). f)bitronconice, simple, descoperite în două morminte - 48 și 60 (Pl. 133/3; 139/5; 197/2). g)tronconice, prezente într- un
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
și liniar de la sfărșitul epocii bronzului din fazele Costișa și Noua, precum și din Hallstatt-ul timpuriu. Resturile ceramice aparținînd provinciei Dacia (sec.II - III e.n.) provin de la vase lucrate din pastă fină cenușie sau negriciosă. Din aceiași periodă fac parte o mărgică cenușie și cinci monede dacice de argint. Din perioada de sfîrșit a primei părți a epocii migrațiilor (sec. IV -V e.n.) a fost găsit un număr mic de resturi de vase, în schimb din perioada prefeudală (sec.IX) și a
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
număr mic de resturi de vase, în schimb din perioada prefeudală (sec.IX) și a feudalismului timpuriu (sec. X -XI) resturile ceramice sînt foarte numeroase. Din secolul XII XIII în afară de resturi ceramice au mai fost descoperite o fusaiolă plată, o mărgică din argilă brună și un vîrf de suliță din fier. De asemenea au fost găsite resturi ceramice din perioada feudalismului dezvoltat (sec.XVII -XVIII) și tîrziu (sec. XVIII); La Meri. în apropierea iazului Buragăi, la cca. 300m. nord-vest de sat
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
fragment de mănușă de amforă din pastă cretoasă gălbuie. Din perioada începutului epocii migrațiilor au fost identificate resturi de oale, străchini și castroane lucrate la roată din pastă fină cenușie, un brăzdar lucrat din fier, o fusaiolă bitronconică și o mărgică. De la sfîrșitul sec. IV și începutul sec.V provin mai multe resturi de vase lucrate la roată din pastă impură, cu pietricele și nisip ca incredient. Secolele X-XII sînt reprezentate prin cîteva resturi de borcane, iar feudalismul dezvoltat (sec.XVI
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
ca incredient. Secolele X-XII sînt reprezentate prin cîteva resturi de borcane, iar feudalismul dezvoltat (sec.XVI - XVII) și tîrziu (sec.XVIII) prin frgmente ceramice, o lamă de cuțit, un vărf de săgeată din fier, o limbă de clopoțel și o mărgică tubulară de argilă. (Costache Buraga și Emilia Zaharia) JUNIMEA 1975 Cartea eveniment Eugenia și Costache Buraga DĂINUIRI DĂNEȘTENE O carte cu totul neobișnuită, scrisă într-o manieră absolut originală, care dă autorilor posibilitatea să toarne - într-o narațiune de mare
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
cu martori și soli ce vorbesc despre niște trăiri pentru care, noi, astăzi, cu greu încropim înțeles.” ,,Și ce încîntare pe înfriguratele degete cînd, prefirînd răveneala călduță a brazdelor mari, nimereau pe cei trei minunați ochișori învăscuiți pe o mică mărgică de sticlă, abia cît e bobul de nohot; sau, cînd, lunecînd în ispită, pe rînd, cîte unul, cercau inelușuș de fildeș țîșnit rostogol spre lumină prin vreo crăpătură de bulgăre care, fusese și el zdruncinat cu puternicul vărf al brăzdarului
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
noi?70. T. Ulmu argumentează ideea în virtutea căreia Eminescu îmbracă ipoteza atomilor în veșmânt poetic și ajunge la concepția unui ultramundus ce încapsulează o mulțime de universuri, fiecare reprezentând pentru marginile cosmice atomul în raport cu Pământul. Omul stăpânește acest miez ontologic (mărgica eminesciană...sau glontele). Iar Eminescu l-a intuit și l-a făcut posibil, poetic. Articolul se încheie cu gândul că George Panu și cei opt care nu înțeleg nimic de la Junimea 71 ar pricepe mai mult din nuvelă, în lumina
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
Lolium perenne L. (Iarbă de gazon, Raigras englezesc) - H., Cosm. Comună, z.step. se.fa.; L8T5C3U5RXN7; Arrhenatheretalia, Cynosurion, Lolio - Plantaginion, Sisymbrion, Fr. -Melica nutans L. - H.(G.)., Euras. Frecv., z.st.-se.fa.; L4TXC3U4R7N3; Fagetea, Fagetalia, Tx. *Melica uniflora Retz. (Mărgică) - H.(G.), Eur. centr.-submedit. Comună, z.silvost.-se.fa.; L3T5C2U5R6NX; Querco - Fagetalia, Quercetea pubescentis, Tx. -Phleum pratense L. (Timoftică) - H., Euras. Frecv., z.silvost.-e.bo.; L7TXC5U5RXN6, Arrhenatheretalia, Cynosurion, Fr. *Phragmitis australis (Cav.) Steudel ssp. australis (P. communis Trin
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
ei. Pe unele coordonate, relațiile interumane au ajuns la limita metastazei. Mă tem de oamenii care nu știu să zâmbească. Și de cei care se hlizesc mereu. Râvnești bogăția, când ești sănătos și sănătatea , când ești bolnav. Când ouă o mărgică, impostorii cotcodăcesc cât pentru o capodoperă. Cum să ai procese, dacă nu ai conștiință ? Răutatea nu are puncte cardinale, nu face deosebire de cetățenie, sex, religie. Înțelepții se laudă cu ce citesc, ceilalți - cu ce scriu. Nu adulterul în sine
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
cineva călca pe el, doar adâncituri plate, „călcături“ - și, datorită vizitei la carierele de marmură, datorită mamei care percepea Roma ca pe un oraș înrudit și datorită figurii aceleia gigantice, romanii se apropiaseră de mine supărător de mult. XIVtc "XIV" Mărgica de sticlătc "Mărgica de sticlă" Materialele nu mai erau materiale. Mai nou, au apărut înlocuitori artificiali. Pânzeturile care fuseseră încă țesute din bumbac la fabrica bunicului și panglicile pe care le producea Onkel Rodolph din mătase erau acum din fibre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
el, doar adâncituri plate, „călcături“ - și, datorită vizitei la carierele de marmură, datorită mamei care percepea Roma ca pe un oraș înrudit și datorită figurii aceleia gigantice, romanii se apropiaseră de mine supărător de mult. XIVtc "XIV" Mărgica de sticlătc "Mărgica de sticlă" Materialele nu mai erau materiale. Mai nou, au apărut înlocuitori artificiali. Pânzeturile care fuseseră încă țesute din bumbac la fabrica bunicului și panglicile pe care le producea Onkel Rodolph din mătase erau acum din fibre sintetice. Ciorapii de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
de copaci și trecea mai departe peste crenelurile munților Jura, acest punct albastru-cobalt era atât de străin încât nu putea fi decât un vestigiu arheologic. Am cules acel ceva din pământ și acum ședeam aplecat deasupra palmei și priveam o mărgică de sticlă care nu era nici pe departe perfect rotundă, ci asimetrică, a cărei rotunjime era mai îngroșată într-o parte, cu o ușoară striație și avea culoarea unui albastru nocturn saturat. Acum era rândul meu să-mi târâi cizmele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
îngroșată într-o parte, cu o ușoară striație și avea culoarea unui albastru nocturn saturat. Acum era rândul meu să-mi târâi cizmele până la Armin, care a luat-o între degetul arătător și policar, privind-o îndelung, apoi spuse: O mărgică de sticlă și atât - asta e nouă. Și o aruncă. Dar mișcarea fusese atât de dirijată și de bine stăpânită, încât îi simțisem intenția, iar privirea i se făcuse chiar mai tăioasă. Am ținut anume minte locul unde căzuse mărgica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
mărgică de sticlă și atât - asta e nouă. Și o aruncă. Dar mișcarea fusese atât de dirijată și de bine stăpânită, încât îi simțisem intenția, iar privirea i se făcuse chiar mai tăioasă. Am ținut anume minte locul unde căzuse mărgica de sticlă, am ridicat pentru a doua oară dovada asta a unui negoț timpuriu cu orașele etrusce și pe urmă am văzut, trăgând cu coada ochiului, cum Armin căuta și căuta exact în același loc. Armin își deșertase pe masa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
de zi, în cercul lăsat de lumina lustrei, piesele colecției lui: cărămizi și cioburi din tabăra legiunii, bucăți de sticlă, piei romane, chiar și o placă de metal dintr-o platoșă. Și mereu mai adăuga o bucată la schimb pentru mărgica mea de sticlă pe care voia s-o aibe neapărat și care poate nici nu era veritabilă. Cu ceea ce îmi oferea la schimb colecția mea s-ar fi mărit enorm dintr-un foc, în timp ce această piesă mică zău că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
poate nici nu era veritabilă. Cu ceea ce îmi oferea la schimb colecția mea s-ar fi mărit enorm dintr-un foc, în timp ce această piesă mică zău că nu făcea cine știe ce: majoritatea oamenilor nu ar fi văzut în ea decât o mărgică de sticlă obișnuită, cum purtau îndeobște fetele în colierele de la gât și care le erau oferite drept daruri pentru pețit. Armin mai adăugă încă un ciob de Terra sigillata. Cercetătorii Africii le-ar fi luat indigenilor - cum aș putea face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]