3,671 matches
-
de gratuitate l cotizația de membru - 50 000 de lei l taxa de pescuit pe zi - 300 000 de lei, cantitatea de pește prins nedepășind însă 5 kilograme. Persoanele interesate de înscrierea în asociație sau de pescuitul în bălțile ce mărginesc orașul - firește, după încheierea perioadei de prohibiție - se pot adresa la sediul din Jimbolia, str. Iuliu Maniu nr. 8, tel. 0744 120 791. M. H. Centru de informare l Cu privire la integrarea europeană Din această lună, în cadrul Direcției pentru Protecția Drepturilor
Agenda2004-19-04-general4 () [Corola-journal/Journalistic/282394_a_283723]
-
JOI: Timișoara (str. Brândușei nr. 3E, 5), Dumbrăvița, Șarlota - fostul C.A.P. , Bazoșu Nou - forajele 27, 28, Bară, Begheiu Mic, Pogănești, Gaiu Mic, Pădureni - „Comtim”, Colonie, I.A.S.; Uivar (p), Vizejdia, Chereștur (p)+Fermă zootehnica „Orlandi”. VINERI: Timișoara (străzile Aurora, Mărginii, Armoniei, Calea Aradului (p), Teiului nr. 15, scările A, D), Buzad+Satul de vacanță, Bazoșu Nou - forajele 19, 20, Paniova, Gladna Montană, Gladna Română, Fărășești, Dumbrava (p) - fermă 5, Denta, Rovinița Mare, Rovinița Mică, Breștea, Ivanda (p), Lenauheim (p), Beba
Agenda2004-23-04-util () [Corola-journal/Journalistic/282515_a_283844]
-
pentru bicicliști pe Bd. Regele Carol și dinspre Calea Aradului și sunt în studiu extinderea unor astfel de trasee speciale pentru bicicliști. Zone pietonale Pentru ca un oraș să fie atractiv atât pentru locuitorii săi, cât și pentru turiști, zonele pietonale mărginite de spații comerciale, terase, cafenele, restaurante și alte locuri de socializare sunt absolut necesare. În Timișoara există câteva piețe unde circulația rutieră este interzisă, stâpân fiind pietonul, care are astfel posibilitatea să se plimbe, să privească, să viseze, să consume
Agenda2005-04-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283312_a_284641]
-
DN79 evită ambele pasaje, desfășurându-se paralel cu linia ferată. Se asigură, astfel, fluența traficului, se realizează economie de carburanți și de timp, se elimină potențialele accidente de circulație. Partea carosabilă a drumului are o lățime de 7 m, fiind mărginită de benzi de încadrare de 0,5 m și de acostamente de 2 m lățime, conform normelor unui drum de rang european („E”). O. Nica Activitatea de dezinfecție l Va fi preluată de D.S.V.S.A. Timiș În cadrul conferinței de presă organizate
Agenda2004-40-04-general4 () [Corola-journal/Journalistic/282941_a_284270]
-
Khephren și Mykerinos, precum și alte monumente valoroase, dintre care trebuie menționat Marele Sfinx și templele din jurul său. Una dintre cele mai renumite stațiuni litorale este Hurghada, situată la 500 km de Cairo, pe malul Mării Roșii. Marea cristalină este aici mărginită de plaje acoperite cu nisip fin, iar în unele locuri pătrund în mare recifuri de corali care îi vor încânta pe iubitorii de scufundări. Hurghada este și un cunoscut centru de scuba diving, și un punct de atracție pentru amatorii
Agenda2004-28-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282643_a_283972]
-
cu spiritul grobian al prezentului, cînd deschizi așadar o carte ale cărei distincții nu pot fi aplicate vieții pentru simplul fapt că viața e cu mult sub pragul de exigență impus de morala kantiană, nu-ți rămîne decît să te mărginești la judecarea ei sub unghi estetic. Ce definește o capodoperă e totala sa indecvare la realitate, și cum Metafizica moravurilor e în flagrantă ruptură de concupiscența actuală, incompatibilitatea dintre ea și lume o face redutabilă prin iluzia pe care o
Morala cerbilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2830_a_4155]
-
VICTOR PONTA. Într-o intervenție în emisiunea ”100 de minute”, de la Antena 3, Mircea Badea a spus: Vorbeam și despre declarațiile de astăzi ale domnului Victor Ponta, care, din punctul meu de vedere, sunt vecine cu delirul. Și mă voi mărgini și la a enunța două dintre ele. Deci ne-a spus că pe rolul lui de purtător de cuvânt al campaniei lui Mircea Geoană a votat în primul tur cu Crin Antonescu. Deci e ... oau! Adică, pe cale de consecință logică
MIRCEA BADEA îl desființează pe VICTOR PONTA by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/28085_a_29410]
-
nu mai aștepți" (ecouri fierbinți). Cele trei versuri, aparent disparate, prezintă o coerentă speculativa, care dezvoltă conceptul de noi indicat drept factor generator al acestei producții. Întrucît retragerea, devenită reflex secund (ținînd de a doua natură, spirituală), duce la cultul mărginii, necesară delimitării personalității auctoriale, a constituirii și conservării de sine a unui limbaj. Iar așteptarea nu e oare suspendată prin chiar asumarea existenței de-limitate, inclusiv a celei închinate poeziei? Retractil prin sensibilitate, ca și prin necesitățile stilistice ale creației
Retragere si expansiune by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17761_a_19086]
-
acestuia aspiră spre margine că spre o ideală autodefinire: "pentru început pot să-ți spun/ în cunoștință de cauză/ că în fapt/ numărătoarea începe cu zero// că în memorie cineva/ mă tot poftește afară/ că ține morțiș/ să mă prezinte mărginii" (prefață). Riscul mărginii e de-a nu fi desăvîrșit trasata ori de-a fi "zdrențuita" în lupta cu ceea ce rămîne dincolo, asemenea unui drapel glorios: "azi continuînd dialogul/ cu marginile le-am spus/ nu pot fi decît zdrențuite? (întreb pînă
Retragere si expansiune by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17761_a_19086]
-
margine că spre o ideală autodefinire: "pentru început pot să-ți spun/ în cunoștință de cauză/ că în fapt/ numărătoarea începe cu zero// că în memorie cineva/ mă tot poftește afară/ că ține morțiș/ să mă prezinte mărginii" (prefață). Riscul mărginii e de-a nu fi desăvîrșit trasata ori de-a fi "zdrențuita" în lupta cu ceea ce rămîne dincolo, asemenea unui drapel glorios: "azi continuînd dialogul/ cu marginile le-am spus/ nu pot fi decît zdrențuite? (întreb pînă unde). Dar odată
Retragere si expansiune by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17761_a_19086]
-
măsurătorii întunericului au renunțat// inutil să-ncerci să-ndupleci o gheara/ imposibil să te opui unei delte de lacrimi//resturile rămîn acestui dirijor cu lentile ușoare/ de pe subțirimea portativului/ să dirijeze el scufundarea" (aruncînd o scurtă privire). Pandantul temporal al mărginii e tîrziul, adică simțămîntul ne-făcutului în substanță, al nonepicului înlocuit de viziunea apocaliptica (statică precum orice viziune) sau măcar de cinismul utopiei. Delimitării în spațiu îi corespunde una în durată, precum o rană metafizica a artistului ce-și nutrește
Retragere si expansiune by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17761_a_19086]
-
de deportări în 2000, era salvatorul de la deportare în 1984. De vină erau atunci, scria dl Reichmann, "fie fasciștii unguri, fie armata germană[...] și nu Antonescu, așa cum afirma Hannah Arendt." Ca să fie tacîmul complet, adaug că dl Reichmann nu se mărginea, în anii '80, la a-l disculpa pe Antonescu, dar își extindea bunăvoința asupra grupului lui E. Barbu de la Săptămîna și chiar asupra regimului ceaușist. în același Le Monde, dar din 22 iunie 1984, dl Reichmann considera că, în regimul
Precizări necesare by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17205_a_18530]
-
Avea dreptate E. Lovinescu. Negru în cerul gurii, a inventat la noi limbajul mahalagesc. Doar T. Arghezi îl întrece în plasticitate, deși literatura noastră nu duce lipsă de pamfletari talentați. Nici Scrisoarea, nici Tejgheaua nu fac excepție. Autorul nu se mărginește la a inventaria cedările morale ale lui Sadoveanu și Arghezi de după instalarea puterii comuniste. Ambele texte reconstituie, minuțios, traseul, mult mai lung, al "colaborărilor" celor doi mari scriitori cu oficialități diverse din trecut. Arghezi nu e cruțat de filogermanismul din
Moralități by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17223_a_18548]
-
viața și n-are drept companie decît o menajeră, o nepoata, pe preotul și pe bărbierul satului, a dat în patimă lecturii romanelor cavalerești și și-a schimbat identitatea și viața din pricina lor. Cervantes nu ne exiplică nimic. Comentatorii se mărginesc să constate nebunia personajului, o nebunie însă extrem de ciudată, despre care Unamuno crede că este "de dragul nostru și spre folosul nostru", ca "un exemplu etern de generozitate spirituală". Admirabila caracterizare, dar care nu lămurește lucrurile cîtuși de puțin. Tot ce
Două efecte ale citirii cărtilor by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18129_a_19454]
-
spațiul unei alte culturi, nici macar traduse. Culturile marginale ne oferă un complement la culturile majore, așa se explică, ăn bună măsură, interesul actual din Occident, pentru viața din sate mici, din comunități rurale sau foarte conservatoare. Un anumit exotism al mărginii o face să seducă, dar ai și confirmă izolarea, reducănd-o la alte stereotipii, fie ele pozitive de astă dată. Contiguitatea pentru care pledează Camartin presupune o gândire a granițelor an termeni de permeabilitate, si o redescoperire a călătoriei că forma
Marginalitatea fericită by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17490_a_18815]
-
o narrataire cu care se stabilește de la început un dialog peste mări și țări, un dialog al memoriei imaginare care este esența exilului. Scrisă în limba de adopțiune a autoarei, engleză, povestea aventurii spirituale a viețuirii într-un tărâm al mărginii culturale este structurată că o necesară lectură a Australiei prin intermediul textelor compuse de diferiți naratori anonimi sau puțin cunoscuți, pe care naratoarea principala le inserează contrapunctic în scrisorile adresate surorii din România: vechi jurnale intime, însemnări, epistole, din perioada coloniala
Exilul ca rescriere si tălmăcire () [Corola-journal/Journalistic/17515_a_18840]
-
I.C. Brătianu. La început evocă mediul familial de la București, în casa aflată la începutul Caii Griviței (atunci Tîrgoviștei) colț cu Calea Victoriei, dispărută în bombardamentul american din 1944. Memorialista notează: "Bucureștii primei mele copilării n-aveau trotuare, străzile erau înguste și mărginite de grădini, unele cu arbori foarte bătrîni. În fața Palatului Regal, în grădina casei Lahovary a azi dispărută a se află un castan uriaș care primăvară se încarcă de flori. Bucureștii erau un oraș cu biserici mici, cu case lungi și
Memoriile sotilor Brătianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17571_a_18896]
-
astfel de cărți este acela de a avea în cele din urmă coerentă literară, fără să fi recurs nici o clipă la mijloacele literaturii. Și Le Clézio demonstrează că Cu sînge rece nu-i un reportaj, deoarece Capote nu s-a mărginit să urmărească o crimă. S-ar putea spune că el a conceput-o, a orchestrat-o. A restructurat-o. A demontat-o și a montat-o din nou după o tehnică tragică, care-i a lui, proprie. Cuvintele sale, daca
Fictiune si realitate by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17600_a_18925]
-
de spasme. Astăzi fiecare actor e opusul omului lăuntric, ins înzestrat cu o densitate de caracter și cu o vînă de spirit. În loc de mediumuri zbîrnîind la unison, dăm peste carcase sportive alternînd măscările cu aluziile lascive, atunci cînd nu se mărginesc să-și arcuiască membrele în trucuri scenice care nu au legătură cu textul. La final ieși din sală cu frustrarea celui căruia i s-a servit o farsă, silit fiind să asiste la o circăraie deșucheată. Nici urmă de spirit
Declinul scenei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2486_a_3811]
-
se sufocă în dopuri, stîncile se erodează, războaiele izbucnesc, atomii se dezintegrează. Unde e sensul în toate acestea? Sau, cu o întrebare de retorică medievală: care e rațiunea haosului, ce rol joacă el în iconomia universului? Răspunsul lui Ruelle se mărginește la o constatare seacă: ce se întîmplă în loterie sau în paginile de horoscop este replica în miniatură la ce se întîmplă în crizele financiare sau în conflictele etnice: toți fac previziuni și se laudă cu o gîndire globală („a
Binefacerile întîmplării by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2499_a_3824]
-
îl compară cu Brecht: „Am o enormă admirație față de Brecht, dar el îmi pune o problemă: își dă seama de ce nu merge în lume și știe ce e de făcut. Asta l-a condus la stalinism”. Shakespeare, în schimb, se mărginește să se întrebe. Două tendințe s-au remarcat în decursul ultimelor decenii în shakespearologie: o actualizare la fel de forțată ca și încercarea opusă de reconstituire în cele mai mici detalii a contextului operei în care a scris. Nu o singură dată
„Guvernanți, citiți-l pe Shakespeare!“ by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2552_a_3877]
-
literatura nu ascultă de o impresie de gust, ci de o stare de duh, ceea ce înseamnă că autoarea face uz de un criteriu spiritual la care consimte prin afinitate lăuntrică. La astfel de naturi, aspirația spre frumos nu se poate mărgini la treapta unei satisfacții artistice, căci degustatea estetică a textelor nu aduce decît o plăcere superficială, ivită dintr-un intelect dornic de excitații docte. Potrivit acestei optici, frumosul literar ori e mijloc de comunicare a unui adevăr transcendent, ori e
Omul lăuntric by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2407_a_3732]
-
pe față a uniformelor comunismului. Nu. După părerea mea ea este chiar prea pe față, e încă una de supra-față, stagnând la nivelul unei demonstrații, cum spuneam, de vitrină. Haotică în sine (și asta-i bine, e autentic!), ea se mărginește din păcate la rezolvări de asemeni haotice în care cantitatea îneacă impulsurile în loc să le satisfacă și jalonează spontaneitatea în loc să o alimenteze; în care excesul nu înseamnă decât astuparea gurii flămândului, fără să o hrănească; în care transparențele lubrice dezvăluie numai
Emancipare cu preț redus by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16779_a_18104]
-
absent la Victor Felea, cît tiranica presiune a pozei de "depresiv", de "ins lipsit de o energie elementară". Felea n-a fost un duplicitar, ci un mare sensibil disimulat. Duplicitatea implică urmărirea unor interese pe care cel ce s-a mărginit doar a "visa" "succesele" ce l-au ocolit, e limpede că nu le-a avut în vedere. O asemenea poză a "banalității" asumate cerea, totuși, sacrificii. Neîndoios, ea corespundea uneia din laturile structurii morale a autorului, deși bloca o altă
Jurnalul lui Victor Felea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16781_a_18106]
-
poate tocmai pentru a ne vesti - ceea ce trebuia "știut" - că poezia nu are trecut, că ea dezmărginește timpul". Parafrazîndu-l pe exeget, sîntem în măsură a constata că există și o critică orfică, ce "dezmărginește" aidoma poeziei, diferită de cea care mărginește prin observație clasificatoare, pedestră. Virgil Ierunca oficiază, de cîte ori e nevoie, o asemenea critică orfică. Nu se va putea vorbi despre Virgil Ierunca fără a se avea în vedere funcția d-sale formatoare în raport cu mai tinerii critici și, în
Glose la Virgil Ierunca (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16838_a_18163]