272 matches
-
stabilește că libertatea de dispunere a individului primează orice alt interes și că statul cată să fie oprit de-a esercita vro tutelă oarecare, fie asupra individului, fie asupra claselor. Stabilind principiul că omul e născut cu drepturi imprescriptibile, toate mărginirile acestor drepturi se consideră sau ca o uzurpare, sau ca niște concesii făcute de individ societății. A doua manieră de-a vedea, inductivă, deci bazată numai pe esperiența faptelor, privește statul ca pe un product nu al rațiunii sau al
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
în iarna anului 1806-7 evreii din provinciile noastre poloneze au dat mână de ajutor dușmanilor țării și întreabă apoi cu încredere: "Ce? Poate că trebuia să rămână credincioși și supuși Casei regale a Prusiei pentru acea lege care le impunea mărginiri nouă și care i-a sustras de sub arbitrariul nobilimei polone pentru a-i supune îngîmfării biurocraților prusieni? " (294). Dumneasa nici nu mă va înțelege daca-i voi răspunde în ton sec: Desigur că trebuiau să rămână credincioși. Dar dumneasa nu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Baco de Verulam, autorul scrierii Novum Organon, întemeietorul științei moderne, care, cu toate defectele caracterului său, prin mărimea creierului era condamnat a fi un rob al adevărului, respectăm, căci aci putem fi mai acasă, pe frații Golești, cari, cu toată mărginirea intelectuală, aveau caractere statornice și limpezi. Tot ce e la mijloc, pe jumătate onest sau pe jumătate inteligent, e pentru noi lume problematică, nimic. Aurea mediocritas e pentru noi o oroare în amândouă laturele ființei omenești, precum era pentru divinul
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de Caliope, muza poeziei epice, când critic ignorant contestatar-agresiv, sau preot dogmatic etc., etc. Cu intenție, spiritul textului pune nota de contrast pe platitudinea și dogmatismul unor critici. După ce i-a creat, autorul se înstrăinează de glosatori. Ei își conservă mărginirea cu agresivitate, se inflamează, se pripesc în considerații, incapabili să facă o critică la rece. Se înscenează astfel, în infrapagină, prin trimiteri numerotate, pe roluri sugestiv numite, drama literaturii, neînțeleasă ca ficțiune și comentată inadecvat. Deloc mâhnit, ba chiar amuzat
Adnotările "Țiganiadei" by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/11543_a_12868]
-
de Fier. Prin asta n-ar suferi numai negoțul ei, ci libertatea navigațiunii pe Dunăre în genere. Tocmai {EminescuOpXII 412} {EminescuOpXII 413} România, care o enunță atât de tare și care se erige în anteluptătoare, ea însăși ar purcede la mărginirea libertății; o știm din experiență. România nu se ține nici de convenția actuală măcar și pregătește corăbiilor austriace în porturile sale surprinderi neplăcute și piedeci; ba a făcut de curând încercarea de-a le supune la darea tonajului chiar când
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
fac astăzi s-ar putea face fără aparatul costisitor al unor reprezentațiuni cari nu mai reprezintă nimic. [22 decembrie 1881] ["PRESA ESTE PE DEPLIN LIBERĂ... Presa este pe deplin liberă în țară la noi și nici nu credem că o mărginire a acestei libertăți ar fi vrun folos. E adevărat că în nici o parte a lumii presa nu este întemeiată spre a spune adevărul. După experiențele făcute de zeci de ani încoace s-a putut vedea {EminescuOpXII 450} că presa politică
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
obiecte espuse, ne mărginim până atunci a repeta invitarea ca publicul să profiteze de scurtul timp cât mai rămâne deschisă, pentru a o vizita. Datorită unei lăudabile inițiative private, ea suferă în adevăr de scăderile întreprinderilor de asemenea natură, de mărginirea mijloacelor pecuniare cari i se puteau pune la dispoziție, de restrângerea ***, de lipsa de estensiune a propagandei ce se putea face pentru ea. Dar, abstracție făcând de aceste scăderi naturale, ea totuși ne dă un tablou aproximativ de ceea ce-
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
nici cine sânt pretinșii roșii din Moldova, am băgat de seamă că acele observații nu pot fi {EminescuOpXI 77} scrise de ceea ce, dincoace de Milcov, se numește "roșii", căci stilul acestora se distinge printr-un indisolubil amestec de viclenie și mărginire. Nici prin minte nu ne-a trecut să voim a îndupleca pe confrații de la "Unirea" în favorul manierei noastre de a vedea. Cu aceeași privire cu care am constata deosebirea între doi actori chiar când joacă același rol, între doi
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
strigând că: "on revient a ses moutons"! Aceasta este mai insultant decât chiar vestita "ubicuitate"! Dar destule exemple. Într-o polemică cu ziarul "Unirea" din Iași am spus că stilul roșu se distinge printr-un indisolubil amestec de viclenie și mărginire; viclenia se urcă uneori până la conflicte cu justiția, mărginirea până la stupiditate. Un ziar bucureștean ne-a mai spus apoi că redactorul "Bacăului" național-liberal e - ceea ce și trebuie să fie - un fost academician al Văcăreștilor. Din probele de stil de mai
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
mai insultant decât chiar vestita "ubicuitate"! Dar destule exemple. Într-o polemică cu ziarul "Unirea" din Iași am spus că stilul roșu se distinge printr-un indisolubil amestec de viclenie și mărginire; viclenia se urcă uneori până la conflicte cu justiția, mărginirea până la stupiditate. Un ziar bucureștean ne-a mai spus apoi că redactorul "Bacăului" național-liberal e - ceea ce și trebuie să fie - un fost academician al Văcăreștilor. Din probele de stil de mai sus credem că publicul s-a luminat până i
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
afacerile de cari sânt răspunzători în sfera lor mai restrânsă. Introducerea unei asemenea diversificări și aplicarea ei mai cu seamă asupra măsurilor legislative nu ne pare tocmai grea. Se-nțelege însă că pentru aceasta se cere din partea deosebitelor guverne o mărginire de bunăvoie în privirea lucrărilor legislative, încît propuneri de legi nouă sau de ordinațiuni generale mai însemnate să nu se facă decât într-un răstimp oarecare, iar acele cari nu se pot înainta în acel răstimp să rămână fără escepție
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
libertate fără limbă, și anume fără de cea învățată din capul locului, cu toată bogăția ei de nuanțe, cu toată virginitatea cu care a fost recepută de mintea copilărească. Lipsa dezvoltării firești a limbelor deosebitelor naționalități din Austria are drept efect mărginirea spiritelor chiar, o mărginire care se resfrînge până și asupra capitalei. Un jargon ebraico-cosmopolit, de-o platitudine excepționala, fără caracter, imitând stilul ziarelor rele din Paris, primejduiește citirea ziarelor germane din Austria. Cele umoristice, care-ar trebui să reflecte geniul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
anume fără de cea învățată din capul locului, cu toată bogăția ei de nuanțe, cu toată virginitatea cu care a fost recepută de mintea copilărească. Lipsa dezvoltării firești a limbelor deosebitelor naționalități din Austria are drept efect mărginirea spiritelor chiar, o mărginire care se resfrînge până și asupra capitalei. Un jargon ebraico-cosmopolit, de-o platitudine excepționala, fără caracter, imitând stilul ziarelor rele din Paris, primejduiește citirea ziarelor germane din Austria. Cele umoristice, care-ar trebui să reflecte geniul simpatic al limbei poporului
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
însărcinare mare, domnul respectiv e totodată un om mare. Sîntem noi oare de vină daca adevărul curat, spus neted, e deja o injurie? Ne propunem câteodată a fi foarte urbani - ce folos? Adevărul simplu, descoperirea simplă a neștiinței și a mărginirii multora din partidul de la putere este deja o atingere. Cauza e simplă. Nu sânt oamenii la locul lor, nu sânt ceea ce reprezintă. Compararea între ceea ce sânt într-adevăr, nimica toată, și ceea ce reprezintă, demnități înalte ale statului, escitează deja râsul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
esercițiul posibil, decât la un maxim oarecare, e mărginită, ca și puterea pământului care, cu toată gunoiarea, nu ajunge iar decât la o producțiune certă ș. a. m. d. Caracterul muncei fizice, în care inteligența joacă un rol mic, e deci mărginirea, neaugmentabilitatea, simplitatea, greociunea. Cu totul altfel stă însă cu arta și industria, la cari puterea fizică joacă un rol secundar, inteligența pe cel principal. Acolo consumarea nu stă în nici un raport cu producția, căci se consumă o pânză și câteva
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
toate acestea e: poate o criză ministerială să țină atât de mult fără să-și afle o soluțiune? Formula cauzală a acestor întîmplări, fie-n mare fie-n mic, e următoarea: Incapacitatea e sub radicali erijată în titlu de merit, mărginirea și neștiința brevetate ca titluri de recomandație. Toți fiind egali în privirea acestei părți negative, e natural ca toți să aibă ambiția de-a servi patria în rangurile cele mai înalte, de vreme ce nu există între roșii nici o inteligență superioară care
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
tocmai contrarii de cele dorite în interesul țării. În toate cestiunile internaționale, o spunem drept, ne mulțumim daca actele guvernanților de azi nu sânt de-a dreptul acte de înaltă trădare, abstracție făcând de la toate celelalte defecte ale lor, precum mărginirea intelectuală, slăbiciunea de caracter, lipsa unui adânc și adevărat patriotism și altele. Nicicând țara noastră n-a avut mai puțini amici în afară care să țină la ea într-un chip câtuși de puțin dezinteresat și dintr-un punct de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
barbarie, pe de alta decadență, de care nici poate fi vorba. Nicăiri însă și nicicând inteligența omenească n-a ajuns la culmea dezvoltării sale normale decât în aceste două epoce. Dar să vedem ce autoritate mai citează "Romînul" în favorul mărginirii studiilor clasice. Pe d. Dubois-Reymond (cum [î]i scrie numele), rector al Universității din Berlin. D. E. du Bois-Reymond e într-adevăr un om foarte spiritual, dar... dar e fiziolog. Rectoratul său nu e, se-nțelege, urmarea unei deosebite competențe pedagogice
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
un an din partea colegilor săi, încît e probabil ca viitorul rector, ales dintre profesorii facultății de teologie protestantă, să ție asemenea un frumos discurs prin care să recomande înlocuirea celor două limbi păgâne prin ebraica, precum d. E. du Bois-Reymond cere mărginirea lor în folosul științelor sale speciale, a celor naturale, poate a fiziologiei îndeosebi. Într-adevăr d. du Bois-Reymond e atât de fiziolog încît susține că toată cultura antică e zidită pe nisip, că Goethe, dac-ar trăi azi, desigur n-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
sa și iubirea sa de adevăr. Conform teoriei de mai sus însă, Homer în zilele noastre s-ar fi făcut calfă de spițer și Shak[e]speare redactor la "Telegraful". Iată cu ce probe ne vine organul guvernamental în favorul mărginirii studiilor clasice. Noi însă zicem: nu cu doar și poate, nu cu alte dubitative se decid cestiuni atât de gingașe ca cele ale educațiunii, ci cu probe aduse din esperiență. Tocmai această esperiență însă ne arată pe toate cărările că
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
această esperiență însă ne arată pe toate cărările că civilizația s-a statornicit și a crescut acolo unde ea a fost altoită în pomul culturei antice, și că nu s-a putut prinde acolo unde această cultură a lipsit. Orice mărginire a acestor studii e, până la o probă contrarie dată de esperiență, {EminescuOpXI 294} o americanizare a învățămîntului educativ, precum o zice însuși d. du Bois-Reymond. Și această probă contrarie nu ni s-a dat pîn-acuma și nici se poate da
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
le dea o slujbușoară cât de mică. Însă există și multe trăsături comune. Negarea oricării tradiții pe terenul vieții publice și naționale, neclaritatea de vederi în privirea proprietății altuia, maniera de-a considera averea statului ca averea nimărui, în fine mărginirea intelectuală, invidia, ura contra a tot ce răsare prin vreo superioritate oarecare asupra nivelului de rând, c-un cuvânt toate păcatele unui caracter rău, unei minți mărginite și a unui om deplasat se află tot așa de bine la roșii
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
o forță necunoscută, fie și În faptele cele mai obișnuite, În dispreț față de libertatea pe care ne-a conferit-o Creatorul? - Libertatea ce ni s-a Îngăduit este la fel cu aceea dată ghindei pentru a deveni stejar. Numai Înșelătoarea mărginire a simțurilor noastre ne amăgește cum că lucrurile ar fi schimbătoare și ne constrânge să vedem fragmentar ceea ce, dimpotrivă, este stabilit dintotdeauna. - Dar din asta rezultă că Însăși mișcarea corpurilor e o iluzie, obiectă Dante. Și totuși, suntem Înconjurați de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
devin eterice, pierd sensibilitatea și devin obiecte pure ale gândirii. În lumea fizică d. e. nu există noțiunea plantă, ci numai o plantă individuală oarecare, cu suma ei de calități unice. Importanța noțiunilor pentru sufletul omenesc este din cele mai mari. Mărginirea radicală și neajunsul caracteristic al inteliginței omenești provine din prea puținele reprezentări ce le poate cuprinde conștiința deodată. De - abia trei - patru reprezentări ocupă în același timp atențiunea noastră; tot ce trece peste acest număr dispare de regulă din sfera
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
neîncetat, harul Său și milosârdia Sa supușilor și acelora care cred în El nestrămutat, până la a suta și până la a mia lor spiță! Per ansamblu, Biblia, care este cuvântul Lui, ne învață să nu judecăm cumva manifestările Vrerii divine, după mărginirea minților noastre. Când crezi că deslușești Dumnezeirea, n-o deslușești, de fapt! Sau, se destinde Dănuț, pătruns pe un tărâm teozofic prielnic, putem să căutăm explicații potrivite, în alte direcții. Exempli gratia, sunt câteva doctrine și metode mistice puternice, de
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]