270 matches
-
Caut să deslușesc tainele ascunse ale vieții pentru a-mi hrăni sufletul și filosofia pentru a crea tot ce-mi doresc. Descopăr astfel că viața noastră însăși e vis, mit, realitate, absolutul e „necondiționatul limitat”, misterul mă eliberează de neliniștile mărginirii mele, filosofia e o pregătire pentru moarte și faptul că iubirea este forța creatoare care poate învinge moartea. Un gând pios, o rugăciune și o lacrimă pentru Părintele iubit! Doamne, ajută! Ștefan Popa Referință Bibliografică: TE PORT ÎN SUFLET, PĂRINTE
TE PORT ÎN SUFLET, PĂRINTE PAISIE! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379077_a_380406]
-
printre ramuri, spre piscuri atingând nori și pierzându-se în brațele invizibile, desprinse din cer... Lumea se vede atât de diferit, privind-o de jos, simțindu-i netezimea pământului, iar mai apoi, tot mai de sus, de pe culmi ale propriei mărginiri, contopindu-se în umbra ei selenară, reflectarea-i în oglinda realității ei astfel devine tot mai clară, iar lucrurile cu adevărat importante încep a prinde contur prin măreția lor, care, privită simplu, nu ar fi decât inversată eronat, în înțelegerea
PLUTIND PRINTRE SIMŢIRI de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2323 din 11 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380067_a_381396]
-
stradă, ocupă funcțiuni înalte, în loc de a-și petrece viața la pușcărie. (ziarul „Timpul” din 3 mai 1879). Ne mulțumim dacă actele guvernanților de azi nu sunt de-a dreptul de înaltă trădare, abstracție făcând toate celelalte defecte ale lor, precum mărginirea intelectuală, slăbiciunea de caracter, lipsa unui adevărat și autentic sentiment patriotic. (ziarul „Timpul” din 8 august 1880). Nu oprim pe nimenea nici de a fi, nici de a se simți român. Ceea ce contestăm, însă, e posibilitatea multora dintre aceștia de
INTERVIU CU MIHAI EMINESCU de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374561_a_375890]
-
un împărat Nici praf cât într-un presărat. Cocoloșești o-mpărăție mare Ca o foiță de țigare, Dintr-o stăpânire măreață Ai făcut puțină ceață...” Dumnezeul lui Arghezi se păstrează ascuns ca biblicul Iehova, reproșindu-I Creatorului că moartea este suprema mărginire omenească, pe care Dumnezeu n-a dezlegat-o: “Pe ulițele-albastre, din cerurile tale, Sunt mii și mii de sate și târguri toate goale, Cătunele deșarte-n cerdac, au fiecare, O candelă-n opaiț și-un muc de lumânare” Sub pala
DIALOGUL LUI TUDOR ARGHEZI CU DUMNEZEU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1559 din 08 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374973_a_376302]
-
există un fir continuu care leagă sentimentele exprimate de gândirea deloc simplistă, abordare care face din lirismul domnului Berghian un mixaj fericit poeticii dar și speculațiilor filozofice. Limitarea vieții, asumarea morții, pactul cu destinul, chiar și trecerea filozofiei prin aceste mărginiri de sens, ivesc, iată, retorici aforistice, splendide prin profunzimea conceptului transfigurat artistic. "trei puncte trei puncte trei puncte fleacuri prind curaj pentru viață nicio filozofie fără margini îți zic nu-i adâncă" Fleacuri Am ales ca încheiere o poezie elegiacă
IOAN BERGHIAN- DEBUT LIRIC DECIS de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372999_a_374328]
-
judecată, o simplă făcătură. Trădat și-apoi vândut, lăsat spre înjunghiere, Nevinovatul Miel drept jertfă se aduce... Oțet I-au dat să bea, în loc de mană, fiere, Și însetat, flămând, L-au răstignit pe cruce. Durerea ce-o îndură nu are mărginire, A plâns în ploi și cerul de-atâta întristare, El știe că o face spre-a noastră mântuire, Din dragoste de oameni, El dă a Sa iertare. Prin marea-I suferință, tăcută, răbdătoare, Cu brațele deschise, la ceruri e primit
BIRUINŢĂ de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347842_a_349171]
-
apartenența la marea familie a rădășenenilor. În acest cuibar de veșnicie este cerul sufletului său și spațiul iluminării. Aici se află patrimoniul afectiv și divin, aici este ținutul merelor de aur, al îngerilor și al Duhului Sfânt care a îndumnezeit mărginirea în nemărginire. Dovezile de iubire se adună în stații devenite sanctuare necesare argumentării. Aici este istoria începuturilor istorice, protoistorice și christogeneza: situl arheologic de pe dealul Cetății cu dovezi din epoca de bronz, din așezările Hallstatt și cultura Cucuteni; aici trecea
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT TIMOTEI AIOANEI – UN SLUJITOR AUTENTIC AL BISERICII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346316_a_347645]
-
iradieze în spații ale iubirii Cuvântul Însuși, ce se cerea împărtășit cu mulțimea, mereu aflată în nevoie ... Unde apărea El, aerul se coloră căpătând consistentă unui dar - respirând, în preajma lui Isus, Iubirea Însăși - inima, înviorata, evadă dincolo de porțile ferecate ale mărginirii, iar veșnicia își picura mireasma pe creștetele muritorilor ... Iubirea Însăși, obiectivata în spațiu al atingerii și al cuvântului care încurajează, transformă temerea în îndrăzneala, cenușă în flacăra; femeia bolnavă de doisprezece ani și-a propus să intre în acest spațiu
TITIANA DUMITRANA [Corola-blog/BlogPost/345149_a_346478]
-
iradieze în spații ale iubirii Cuvântul Însuși, ce se cerea împărtășit cu mulțimea, mereu aflată în nevoie ...Unde apărea El, aerul se coloră căpătând consistentă unui dar - respirând, în preajma lui Isus, Iubirea Însăși - inima, înviorata, evadă dincolo de porțile ferecate ale mărginirii, iar veșnicia își picura mireasma pe creștetele muritorilor ...Iubirea Însăși, obiectivata în spațiu al atingerii și al cuvântului care încurajează, transformă temerea în îndrăzneala, cenușă în flacăra; femeia bolnavă de doisprezece ani și-a propus să intre în acest spațiu
TITIANA DUMITRANA [Corola-blog/BlogPost/345149_a_346478]
-
ieslei” nu-i exclus să dai peste surprize. Poartă ghinion dacă nu ascunde într-un colț silueta chircită a unui personaj surprins de solemnitatea evenimentului într-un moment nepotrivit. Micuțul simbolizează nevinovăția copilului nou-născut și, într-un fel, propria noastră mărginire față cu măreția și miracolul vieții. Dacă, nouă, luarea în derâdere a Nașterii Domnului ni se pare un sacrilegiu, spaniolii sunt lejeri. Comercianții inventivi profită de moda inedită și scot pe piață, an de an, figurine de „cagones” cu „față
MAGII CUM SOSIRA de GABRIELA CĂLUŢIU-SONNENBERG în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375133_a_376462]
-
simț al construcției, volumul său de versuri“; Mihai Niculescu în „Universul literar”: „Reținem din această poezie, ca din lectura întregei cărți, vibrația unui elan sufletesc de o puritate cum rareori am întâlnit, dornic de idealitate și de tot ce depășește mărginirea impusă condiției noastre pământești“; Aurel Marin în Gazeta Transilvaniei: „Poesie de atmosferă, de suavități ca și de fericite ecouri folclorice, Paradisul peregrinar este lumea cu minunile ei nedeslușite, văzute cu un ochi avid de toate puritățile și uimit de puterile
70 DE ANI DE LA MOARTEA POETULUI EROU ION ŞIUGARIU de ION DUMITRU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376116_a_377445]
-
lumii. Caut să deslușesc tainele ascunse ale zborului pentru a-mi hrăni sufletul și filozofia pentru a crea tot ce-mi doresc. Descopăr astfel că zborul însăși e vis, mit, realitate, absolutul e „necondiționatul limitat”, misterul mă eliberează de neliniștile mărginirii mele, filozofia e o pregătire pentru moarte și faptul că iubirea este forța creatoare care poate învinge moartea. Zborul, ca orice vis are tendința de a se transforma în realitate. Acesta a fost unul dintre cele mai arzătoare și îndrăznețe
“ZBORUL…, CE FERICIRE!” de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1657 din 15 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374793_a_376122]
-
ale pașilor propriului "eu" respirăm simțind existența prin porii lumești, în timp ce, trăind printre culori imaginate nesfârșit ale sufletului și minții, ne contopim ființa în inconfundabila lumină înălțătoare a spiritualității, plimbându-ne în planul său multidimensional, ce transcende rațiunile, orizonturile și mărginirea acestei lumi... ~ Cristina P. Korys ~ ( sursă foto: internet) Referință Bibliografică: Trăind printre umbre și culori ale sufletului și minții... / Cristina P. Korys : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2140, Anul VI, 09 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Cristina
TRĂIND PRINTRE UMBRE ŞI CULORI ALE SUFLETULUI ŞI MINŢII... de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379227_a_380556]
-
aromele timpilor acestei vieți în care nici acum nu mă regăsesc. Mărul cu aromele lui încearcă să mă determine să simt culorile pământului și ale iubirii Domnului. Este sfera în care tot îmi doresc tăcut să intru să-i mușc mărginirile și nemărginirile, ca într-o călătorie continuă a cunoașterii și mai ales a autocunoașterii de sine. Para mă incită să urmăresc firele de nisip din toate clepsidrele timpului meu nesătul în a mi se deschide, a se arcui în privirile
de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2267 din 16 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374114_a_375443]
-
nici cine sânt pretinșii roșii din Moldova, am băgat de seamă că acele observații nu pot fi {EminescuOpXI 77} scrise de ceea ce, dincoace de Milcov, se numește "roșii", căci stilul acestora se distinge printr-un indisolubil amestec de viclenie și mărginire. Nici prin minte nu ne-a trecut să voim a îndupleca pe confrații de la "Unirea" în favorul manierei noastre de a vedea. Cu aceeași privire cu care am constata deosebirea între doi actori chiar când joacă același rol, între doi
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
strigând că: "on revient a ses moutons"! Aceasta este mai insultant decât chiar vestita "ubicuitate"! Dar destule exemple. Într-o polemică cu ziarul "Unirea" din Iași am spus că stilul roșu se distinge printr-un indisolubil amestec de viclenie și mărginire; viclenia se urcă uneori până la conflicte cu justiția, mărginirea până la stupiditate. Un ziar bucureștean ne-a mai spus apoi că redactorul "Bacăului" național-liberal e - ceea ce și trebuie să fie - un fost academician al Văcăreștilor. Din probele de stil de mai
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
mai insultant decât chiar vestita "ubicuitate"! Dar destule exemple. Într-o polemică cu ziarul "Unirea" din Iași am spus că stilul roșu se distinge printr-un indisolubil amestec de viclenie și mărginire; viclenia se urcă uneori până la conflicte cu justiția, mărginirea până la stupiditate. Un ziar bucureștean ne-a mai spus apoi că redactorul "Bacăului" național-liberal e - ceea ce și trebuie să fie - un fost academician al Văcăreștilor. Din probele de stil de mai sus credem că publicul s-a luminat până i
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
afacerile de cari sânt răspunzători în sfera lor mai restrânsă. Introducerea unei asemenea diversificări și aplicarea ei mai cu seamă asupra măsurilor legislative nu ne pare tocmai grea. Se-nțelege însă că pentru aceasta se cere din partea deosebitelor guverne o mărginire de bunăvoie în privirea lucrărilor legislative, încît propuneri de legi nouă sau de ordinațiuni generale mai însemnate să nu se facă decât într-un răstimp oarecare, iar acele cari nu se pot înainta în acel răstimp să rămână fără escepție
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
libertate fără limbă, și anume fără de cea învățată din capul locului, cu toată bogăția ei de nuanțe, cu toată virginitatea cu care a fost recepută de mintea copilărească. Lipsa dezvoltării firești a limbelor deosebitelor naționalități din Austria are drept efect mărginirea spiritelor chiar, o mărginire care se resfrînge până și asupra capitalei. Un jargon ebraico-cosmopolit, de-o platitudine excepționala, fără caracter, imitând stilul ziarelor rele din Paris, primejduiește citirea ziarelor germane din Austria. Cele umoristice, care-ar trebui să reflecte geniul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
anume fără de cea învățată din capul locului, cu toată bogăția ei de nuanțe, cu toată virginitatea cu care a fost recepută de mintea copilărească. Lipsa dezvoltării firești a limbelor deosebitelor naționalități din Austria are drept efect mărginirea spiritelor chiar, o mărginire care se resfrînge până și asupra capitalei. Un jargon ebraico-cosmopolit, de-o platitudine excepționala, fără caracter, imitând stilul ziarelor rele din Paris, primejduiește citirea ziarelor germane din Austria. Cele umoristice, care-ar trebui să reflecte geniul simpatic al limbei poporului
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
însărcinare mare, domnul respectiv e totodată un om mare. Sîntem noi oare de vină daca adevărul curat, spus neted, e deja o injurie? Ne propunem câteodată a fi foarte urbani - ce folos? Adevărul simplu, descoperirea simplă a neștiinței și a mărginirii multora din partidul de la putere este deja o atingere. Cauza e simplă. Nu sânt oamenii la locul lor, nu sânt ceea ce reprezintă. Compararea între ceea ce sânt într-adevăr, nimica toată, și ceea ce reprezintă, demnități înalte ale statului, escitează deja râsul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
esercițiul posibil, decât la un maxim oarecare, e mărginită, ca și puterea pământului care, cu toată gunoiarea, nu ajunge iar decât la o producțiune certă ș. a. m. d. Caracterul muncei fizice, în care inteligența joacă un rol mic, e deci mărginirea, neaugmentabilitatea, simplitatea, greociunea. Cu totul altfel stă însă cu arta și industria, la cari puterea fizică joacă un rol secundar, inteligența pe cel principal. Acolo consumarea nu stă în nici un raport cu producția, căci se consumă o pânză și câteva
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
toate acestea e: poate o criză ministerială să țină atât de mult fără să-și afle o soluțiune? Formula cauzală a acestor întîmplări, fie-n mare fie-n mic, e următoarea: Incapacitatea e sub radicali erijată în titlu de merit, mărginirea și neștiința brevetate ca titluri de recomandație. Toți fiind egali în privirea acestei părți negative, e natural ca toți să aibă ambiția de-a servi patria în rangurile cele mai înalte, de vreme ce nu există între roșii nici o inteligență superioară care
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
tocmai contrarii de cele dorite în interesul țării. În toate cestiunile internaționale, o spunem drept, ne mulțumim daca actele guvernanților de azi nu sânt de-a dreptul acte de înaltă trădare, abstracție făcând de la toate celelalte defecte ale lor, precum mărginirea intelectuală, slăbiciunea de caracter, lipsa unui adânc și adevărat patriotism și altele. Nicicând țara noastră n-a avut mai puțini amici în afară care să țină la ea într-un chip câtuși de puțin dezinteresat și dintr-un punct de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
barbarie, pe de alta decadență, de care nici poate fi vorba. Nicăiri însă și nicicând inteligența omenească n-a ajuns la culmea dezvoltării sale normale decât în aceste două epoce. Dar să vedem ce autoritate mai citează "Romînul" în favorul mărginirii studiilor clasice. Pe d. Dubois-Reymond (cum [î]i scrie numele), rector al Universității din Berlin. D. E. du Bois-Reymond e într-adevăr un om foarte spiritual, dar... dar e fiziolog. Rectoratul său nu e, se-nțelege, urmarea unei deosebite competențe pedagogice
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]