714 matches
-
bancă se înlocuiește cu următorul text: "Administratorii unei societăți bancare sînt ținuți a executa personal funcțiunile ce le sînt încredințate, cu grijă unui comerciant conștiincios de a observa secretul comercial. "Ei pot însă delegă parte din atribuțiunile lor, pe timp mărginit, la unul sau mai mulți dintre administratori, care vor constitui un comitet restrâns. "Directorii și funcționării băncii nu pot face parte nici din consiliul de administrație și nici din consiliul de censori. "Directorul general (sau înlocuitorul sau) al unei societăți
LEGE din 19 aprilie 1935 cu privire la unele dispoziţiuni pentru înlesnirea şi refacerea creditului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106074_a_107403]
-
micilor servituți care îl împiedică să fie numai artist și atât), fără să dramatizeze mai mult decât se cuvine și se abandonează micilor teme, decupând realitatea unei grădini, a unor obiecte banale, pe care le încarcă mereu cu o lumină, mărginită tot timpul de umbre, prin care te-ai aștepta să-l vezi trecând, adăpostit de arșița imposibil de învins altfel. Nu pot fi de acord cu afirmația lui Daniel Vighi, cel care prefațează jurnalul, când spune: „Revin la omul izgonit
Intrările și ieșirile din criză ale artistului by Petre Tănăsoaica () [Corola-journal/Journalistic/5845_a_7170]
-
cu nota trei, iar Sfântul Gheorghe a ajuns emblema „Vestitorilor”6 . Cine este „personajul romantic” din perspectiva lui Sebastian Răutu, mare proprietar și, în roman, viitor prim-minstru? Trec peste formula „un idiot”, și selectez doar acest pseudomesianism al unui individ mărginit, mediocru, cu viziuni ridicole, amendate de chiar cei îndreptățiți să le aprecieze. Imaginea lui Toma Vesper, conducătorul Mișcării Vestitorilor, este, în viziunea lui Sebastian Răutu, a unui pseudoerou romantic, amalgam de impostură, ridicol și găunoșenie. În ce măsură se legitimează această imagine
Perspective epice asupra legionarismului by Andrei Bodiu () [Corola-journal/Journalistic/5794_a_7119]
-
de ani, prevăzută în alineatele precedente, se socotește de la data intrării în vigoare a Codului penal. Articolul 4 Cînd printr-o hotărîre rămasă definitivă anterior intrării în vigoare a Codului penal a fost pronunțată pedeapsa privativă, de libertate pe timp mărginit, pentru o infracțiune contra securității statului, contra avutului obștesc, ori o infracțiune de omor sau o infracțiune contra păcii și omenirii, ori o infracțiune prin care s-a adus o paguba importanța economiei naționale, dispozițiile art. 14 alin. 1 din
LEGE nr. 30 din 12 noiembrie 1968 pentru punerea în aplicare a Codului penal al Republicii Socialiste România din 21 iunie 1968. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106252_a_107581]
-
lămuririle lui Eliot de la sfârșit (nu le înțeleg rostul; când faci o aluzie culturală în literatură, stabilești un nivel al lecturii; lămurindu-l tot tu, îl anulezi), iar după aceea citez din Dostoievski la obiect - obiectul care sunt: „Un realism mărginit, care nu te duce decât până la vârful nasului, e mai primejdios decât cea mai nesăbuită și mai fantastică imaginație, fiindcă e orb.” Privirea asta terre-à-terre îmi permite să observ cum Dostoievski, ca și Proust mai târziu, este complet indiferent la
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3503_a_4828]
-
PSD, eurodeputatul Cătălin Ivan, consideră "jenant" modul în care liberalii și democrat-liberalii își schimbă poziția cu privire la măsura de reducere a CAS cu cinci puncte procentuale la angajator. "Inconsecvența celor din PNL și PDL pe subiectul reducerii CAS arată cât de mărginiți sunt. Este jenant modul în care cei din PNL și PDL își schimbă poziția cu privire la reducerea CAS, mai ales după ce au criticat Guvernul în mod populist că nu aplică această măsură mai repede. Nu putem decât să sperăm că, în
Cătălin Ivan: Este jenant! Sunt mărginiți by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/29459_a_30784]
-
din oraș unde trăia avea o greutate mult mai mare în destinul târgovețului. Copilul deschidea ochii pe mesele din familie, apoi începea să-și facă ucenicia în pomii vecinilor, pentru a descoperi lumea alături de tovarășii de pe stradă. Era o cunoaștere mărginită, de bună seamă, dar mult mai intensă, mult mai legată de un loc de un spirit. Bucureștiul secolului XIX era colorat la propriu, fiind împărțit în cinci culori, de roșu (matca viitorului Centru Istoric, cu prăvălii și viață socială), de
Bucureștiul pitoresc by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3376_a_4701]
-
din scrisorile către Lucian Raicu, publicate nu prea de mult la Editura Polirom. Ceea ce acolo era explicit, purta semnele identificabile ale realității imediate, este aici transfigurat artistic. În rest aceeași revoltă a cuvintelor într-un suflet hipersensibil pe care spiritele mărginite o etichează repede drept pornografie, demonstrând că nu știu nimic nici despre pornografie, nici despre abisurile sufletului, nici despre viață în general. Emil Brumaru este un înger care se joacă de-a poeții blestemați. Un inocent care, în imaginație, își
Îngerul cu față de demon by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11131_a_12456]
-
referă exclusiv la literatura rusă, relevând, pe de o parte, tendința lui Pușkin de a renunța la „fantasticul explicit” în favoarea explorării unor topoi precum visul și nebunia, și, pe de altă parte, specificul „fantasticului” dostoievskian opus „realismului fotografic,” acelui „realism mărginit, care nu te duce mai departe de vârful nasului” și care „este mai primejdios decât fantasticul cel mai nesăbuit, fiindcă e orb.” Aprecierile autoarei, însoțite în permanență de analiza minuțioasă de text, caută să evidențieze nu atât filiațiile dintre scriitorul
LECTURI LA ZI by Irina Marin () [Corola-journal/Imaginative/13612_a_14937]
-
moralei religioase creștine. Dogmele creștine trebuie să poruncească normele morale, care, fără ele, nu se deosebesc de Mersul trenurilor decât prin obiect. Morala publică într-un stat creștin trebuie să stea sub imperiul certitudinii dogmelor creștine reflectate imperfect de omul mărginit. Dacă nu situăm Biserica deasupra statului, ne aflăm în treabă și face fiecare ce vrea. 70. Elitele morale sunt mai presus decât cele intelectuale. Mie îmi plac oamenii care fac judecăți. Cei care fac silogisme sunt față de adevăr, cum sunt
PETRE ŢUŢEA – APOLOGETUL CREŞTIN, FILOZOFUL MAGISTRAL ŞI GÂNDITORUL AUTENTIC – ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NEAMUL SĂU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384816_a_386145]
-
-s fluturi, Din a lor eternă stare. Te găsesc în colț de lume În vremelnic-așteptare Steaua mea fără de nume, Să-mi fii mie luminare! Lumea ta îmi este mie Un albastru infinit, Iar a mea, iți este ție Timpul veșnic mărginit! Ai trecut sclipind prin mine Și ușor te-ai depărtat Nu mi-ai spus: "rămâi cu bine", -Dragul meu, eu am plecat! Referință Bibliografică: STELE CĂZĂTOARE / Daniel Dac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2043, Anul VI, 04 august 2016
STELE CĂZĂTOARE de DANIEL DAC în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383835_a_385164]
-
dorește, de către alte forțe opuse ei. Și exemplifică superb: „Dă conștiință unui pom, și lasă-l să crească neîmpiedicat, să-și răspândească ramurile, să-și producă frunzele, mugurii, florile, fructele proprii speciei sale. Într-adevăr el nu se va simți mărginit, prin aceea că e tocmai pom, și tocmai din specia aceasta, și tocmai acest pom din această specie; el se va simți liber, pentru că în toate acele manifestări, nu face nimic, decât ceea ce natura lui cere. Dar fă ca creșterea
DESPRE LIBERTATE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383307_a_384636]
-
el se va simți liber, pentru că în toate acele manifestări, nu face nimic, decât ceea ce natura lui cere. Dar fă ca creșterea lui să fie oprită de temperatură neprielnică, de lipsă de hrană, sau de alte cauze. Se va simți mărginit și împiedicat, pentru că nu este satisfăcut un impuls, care stă într-adevăr în natura lui. Crengile lui ce năzuiesc libere, leagă-i-le de un spalier, impune-i prin altoire ramuri străine: el se va simți constrâns la o acțiune
DESPRE LIBERTATE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383307_a_384636]
-
care se arătase spontan peste măsură de intrigat din pricina prezenței lui acolo, neapărat pe banca aceea, mai bine spus. Corpolent, tras la costum, cu cravata legată scurt, avea alura de neconfundat a celor ce poartă de grijă persoanelor sus-puse, indivizi mărginiți în genere, dar pătrunși întotdeauna de importanța misiei lor. Că urma să fie luat la întrebări de noul sosit, nu încăpea îndoială, noroc că ele se formulau cu încetineală sub fruntea îngustă, îmbrobonată de sudoare a argusului confruntat cu o
CALUL NEGRU de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2242 din 19 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383141_a_384470]
-
Așadar, aceasta era opera la care lucra maestrul Ambrogio, În timp ce era pecetluit de suflarea morții, zis Dante gânditor. Dar de ce... — Ce Înseamnă asta? Îl Întrerupse Bargello. Se uita În sus, intimidat, ca și când enormitatea figurii ar fi alungat din mintea lui mărginită prezența cadavrului. Dante azvârli o privire spre dânsul, În sfârșit binevoitoare. — E reprezentarea unui pasaj din istoria sacră, un episod care Îl privește pe Nabucodonosor, regele păgân, și statuia care i-a apărut În vis și care simbolizează omenirea, În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
mai umil și mai perisabil, lutul, un duplicat al propriului sine, o marionetă confecționată, conform tuturor uzanțelor magice, după chipul și asemănarea Sa, pe care l-a sacrificat, transferând asupră-i pedeapsa pătrunderii acelui ceva misterios și inaccesibil minții noastre mărginite - o vinovăție, un secret fundamental care i-a indus o frică divină, copleșitoare și insuportabilă. ...Pentru a-și apropria șansa uciderii animalului vital, primitivii vânători Îl desenau mai Întâi pe pereții peșterilor străpuns de sulițe, nutrind convingerea că, biruindu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
nu e la Îndemâna tuturor”. Am ridicat din umeri. Lumea În care trăiam eu evolua În cadre normale, fără coincidențe stridente și enigme de familie cu frați regăsiți după patruzeci de ani, așa, ca să moară Dumas de ciudă. Eram un tip mărginit - bun, se poate spune și așa, nu mă deranjează. Recunosc și că sunt stereotip În frecventele uimiri care mă Încearcă atunci când obișnuințele Îmi sunt contrazise. Asta e. Mă Îndoiesc Însă că alții În locul meu s-ar fi simțit mai confortabil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
izbutit să remontez părțile la locurile lor, potrivit raporturilor logice dintre ele. Există un principiu al necesității care guvernează mecanismele, așa cum, cu siguranță, există unul În Natură. Dar, dacă aceasta din urmă este fiica insondabilei voințe divine, primele, născute din mărginita minte omenească, se supun, În posibilitățile lor, unui număr restrâns de combinații. Asta ne permite să facem cale Întoarsă de la părți la Întreg, lucru imposibil cu un corp viu, odată dezmembrat. Dar... - Dar? Îl zori poetul cu nerăbdare. - Dar, cu toate că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
localități precum Ybbsitz, Laa an der Thaya, Laa an der Pielach sau diverse așezări cu numele de St. Michael datorită faptului că părinții lor s‑au mutat la oraș. Sunt bucuroși că nu trebuie să trăiască în provincia îngrozitoare și mărginită pe care o cunosc din casa de la țară a bunicii. Orice, numai asta nu. Acolo unde stăncuțe alpine, ciori și alte lighioane se așează țipând pe copacii desfrunziți deja de iarnă. Unde diverși nori trec sfârâind pe cerul tulbure, căprioarele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
la fel ca Parmenide sau Heraclit? Să fim serioși... Dat deoparte, refuzat în rândurile filosofilor serioși, ignorat, Aristip suporta neajunsurile acestei reputații care, așa cum se întâmplă adesea, ține de fantasmele, de imaginarele neînfrânate și de delirurile iscate în mintea celor mărginiți, a celor mărunți și meschini când vine vorba de plăcere. însuși acest cuvânt îi stânjenește și-i face arțăgoși pe pedanții triști și constipați. Căci cum s-ar fi putut vorbi corect despre Aristip și ai săi dacă vreme de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
poate de falsă și amăgitoare. Iisus Hristos a întemeiat o singură Biserică cu o singură învățătură și un singur mod de viață creștină, privită în esența sa dincolo de diversele tradiții locale. Privind cursul istoriei bisericești, observăm că datorită pătimașelor și mărginitelor judecăți omenești Biserica cea una s-a rupt și creștinismul s-a diversificat, unele forme îndepărtându-se mult de trăirea și de tradiția originară. Mai întâi catolicismul s-a separat, aducând o serie de inovații în învățătura și viața creștină
PARINTELE ANDREI KURAEV... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 423 din 27 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364541_a_365870]
-
băgători de seamă” fără implicare în trăirea religioasă și nu se sfiesc a-i numi pe cei care nu sunt de acord cu ei intoleranți, fundamentaliști, fanatici vinovați de toate neînțelegerile dintre oameni. „Învinuindu-i pe creștini de intoleranță, spiritele mărginite și meschine din zilele noastre nu fac decât să-și apere dreptul de a nu face un efort de gândire ( ... ) Temându-se să fie el însuși ca entitate umană și prin aceasta să-și asume riscul de a se diferenția
PARINTELE ANDREI KURAEV... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 423 din 27 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364541_a_365870]
-
atotștiutor; din ceea ce nu este brațul nostru - atotputernic; din ceea ce nu este viața noastră - infinită; din aceea ce nu este sufletul nostru - ubiguu". Avem aici trasată în linii fine diferența între cele două condiții, cea divină, absolută și cea umană, mărginită. Dar pasajul de mai sus poate fi interpretat și în cheie apofatică, a cunoașterii lui Dumnezeu prin negația tuturor limitărilor omenești. Omul este oarecum nașterea eternă" Cu toate acestea, Mihai Eminescu are convingerea că între om și Dumnezeu există afinități
DESPRE MIHAI EMINESCU, CREDINŢA CREŞTINĂ ŞI BISERICA ORTODOXĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361274_a_362603]
-
chiar de a dezvolta mereu, de-a produce prin sine însuși o viață nouă. Nu e nici un om mulțămit de-a rămânea etern pe același punct - omul e oarecum nașterea eternă. Această devenire eternă află în om o putere numai mărginită. Din această contradicțiune a puterii mărginite și-a destinațiunii nemărginite rezultă ceea ce numim viața omenească. Viața este lupta prin care omul traduce destinațiunea sa, intențiunile sale în lumea naturei. Această viață întrucât are de obiect realizarea scopurilor personalității în obiectele
DESPRE MIHAI EMINESCU, CREDINŢA CREŞTINĂ ŞI BISERICA ORTODOXĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361274_a_362603]
-
a produce prin sine însuși o viață nouă. Nu e nici un om mulțămit de-a rămânea etern pe același punct - omul e oarecum nașterea eternă. Această devenire eternă află în om o putere numai mărginită. Din această contradicțiune a puterii mărginite și-a destinațiunii nemărginite rezultă ceea ce numim viața omenească. Viața este lupta prin care omul traduce destinațiunea sa, intențiunile sale în lumea naturei. Această viață întrucât are de obiect realizarea scopurilor personalității în obiectele naturii se numește lucru. Întreaga viață
DESPRE MIHAI EMINESCU, CREDINŢA CREŞTINĂ ŞI BISERICA ORTODOXĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361274_a_362603]