284 matches
-
o solă cu ovăz. Cum umblam eu după fluturi și “mestecă”, o plantă din a cărei rădăcină când se rupea la smulgere, se scurgea un fel de lapte, (un latex care după închegare, noi copii îl adunam în cantități mai mărișoare și-l foloseam pentru mestecat, un fel de “orbit fără zahăr” neaoș țărănesc și românesc), am descoperit adevărate comori pe miriștea de ovăz. Șoarecii au adunat mari grămezi de boabe de ovăz pe care le-au acoperit întâi cu iarbă
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365373_a_366702]
-
le „recupera” adesea duminica (singura zi din săptămână nelucrătoare!) mai târziu lucrurile s-ai inversat, deh, viața ... Imberbul Titi, „copilul de mingi” de mai ieri avea în afara terenului de joc, încă din copilărie, o „pasiune” (deprindere?) comună tuturor copiilor mai mărișori - cocoțatul în copaci și mai ales în pomi fructiferi, însă el era ca nimeni altul, amic la cataramă cu „merele de la Mitică” care-i burdușeau buzunarele și-i înghighinau cămașa cu burtieră ce-o sumețea peste pantalonii scurți de doc
PĂCĂLEALA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366655_a_367984]
-
un an și ceva, motiv pentru care era tachinată de către surorile sale. Și la cele mici începuseră să le crească sânii ca la orice adolescentă, însă nu depășiseră stadiul unei piersice ce încăpea în căușul unei mâini de flăcău mai mărișor. Blănița le era micuță, abia dacă se observa, motiv pentru care se și rușinau când se dezbrăcau în fața surorilor. Scalda în apa râului era însoțită de gălăgia și voioșia celor patru Iele ale pădurii, plăcut surprinse de temperatura apei, ce
PRIMA LECTIE DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 189 din 08 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366680_a_368009]
-
când și-a probat un pantalon alb, Ana privind-o și-a dat seama că această ținută era una indicată pentru o fată subțire ca ea să fie elegantă și să-i stea bine, nu pentru un fund așa de mărișor ca al Cristinei. Pantalonul i-l scotea și mai tare în evidență, mărindu-i volumul și îngroșându-i pulpele. O rochiță largă, vaporoasă, i-ar mai fi diminuat mărimea. Mă rog, era treaba ei. Cum se va îmbrăca, așa va
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. X de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1119 din 23 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361585_a_362914]
-
și tu... Nu te pot invita că nu e casa mea, dar sunt sigur că vei găsi la vreun țăran de pe acolo o cameră cu chirie cu o sumă simbolică. Și așa... am ajuns la Câmpeni, un sat ceva mai mărișor cam la jumătatea drumului între Turda și Abrud pe malul Arieșului, vechiul râu roaman Auratus, căci într-adevăr încă mai era plin de aur. Țăranii puneau o scundură înclinată pe malul apei, pe scândură era o scoarță de lână. Aruncau
AM FOST LA BAL LA ABRUD ... de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351912_a_353241]
-
auzi ciocănituri în ușă. - Cine este? - Lupul, se auzi de dincolo de ușă! Ilinca deschise ușa și se pomeni cu Gicu în prag cu mâinile amândoua ocupate; într-una cu un buchet de trandafiri roșii iar în cealaltă, un pachet destul de mărișor. Rămase surprinsă, nu mai avea voce. - Nu știam ce este cu tine! Te-am așteptat la masă și m-am îngrijorat când am văzut că nu mai vii. De dimineață am cumpărat trandafirii ca semn al prieteniei ce ți-o
POVESTE DE INCEPUT DE PRIMAVARA (VIII) de VASILICA ILIE în ediţia nr. 673 din 03 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351249_a_352578]
-
măcar mai târziu. Toate acestea și le aduce aminte cu mari emoții chiar dacă cu cât înainta în vârstă, cu atât îl lătrau mai mult grijile și era zilnic nemulțumit, măcinându-se în interiorul ființei sale. Iovi este un scrupulos, Se făcuse mărișor, cu cartea nu stătea prea bine, nu pentru că nu lar fi dus capul; dimpotrivă, minte avea cu carul,slavă Domnului! ci pentru că prea vroia să despice firul în patru, să ni se deschidă ochii și să vadă și el mai
TRAIAN GHE. CRISTEA de TEO CABEL în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345706_a_347035]
-
iată cuplul perfect! Cuplul care nu mai râvnește la "bunul" altuia, nu se mai uită, peste gard, la vecină ori vecin... P.S. Rog doamnele cititoare să guste umorul și să nu mă urască! Le asigur că, de când mă știu mai mărișor și până acum, am aplaudat și savurat, cu adâncă plăcere, rezultatul curiozității lor... Referință Bibliografică: curiozitatea nu UCIDE / Marian Malciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 318, Anul I, 14 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Marian Malciu : Toate
CURIOZITATEA NU UCIDE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356385_a_357714]
-
287 din 14 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului De când mă căsătorisem, ne făcusem un obicei ca în fiecare an, ( de obicei, primăvara devreme) să cumpărăm câte un purceluș pe care ni-l creșteau părinții mei. Până la Crăciun se făcea destul de mărișor și bun de sacrificat. Într-unul din acei ani când am cumpărat ca de obicei, un purceluș să ni-l crească, nu am uitat peripețiile prin care am trecut. Fiul nostru nu era încă la grădiniță și pentru că nu avea
PURCELUŞUL GHIŢĂ de VASILICA ILIE în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356416_a_357745]
-
poliție, de incendiu, taxiuri, toate teleghidate. Era luna martie și afară încă nu se dezghețase bine pământul. Apăruseră ghioceii și viorelele; îmi aduc aminte că în drumul de întoarcere ne-am oprit să culegem ghiocei dintr-o pădurice. Purcelușul era mărișor, arăta bine, îl alesese chiar fiul nostru; de cum l-am cumpărat l-am și botezat cu numele de Ghiță. Îl băgasem așa cum hotărâsem, într-un sac, ca să nu se plimbe prin portbagaj să facă mizerie și daune. Nu ne-am
PURCELUŞUL GHIŢĂ de VASILICA ILIE în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356416_a_357745]
-
viață zbuciumata, nemulțumită sufletește, acum îi mulțumesc Domnului Isus, ca după ce L-am cunoscut, mi-a adus liniște sufletească și liniște în căminul meu." Mariana Timofte: M-am născut într-o familie de creștini ortodocși. Cand noi am crescut mai mărișori, mama mea a îmbrățișat credință penticostala, tata nu. Noi copiii am tras de partea tatălui, ne-am dus în lume. Mama a murit de tânăra. După mulți ani s-a pocăit și tata. M-am căsătorit cu un soț binecuvântat
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356497_a_357826]
-
pomenit undeva vreo turmă de câini? - Nu. - Dar turme de oi, sunt. - Mda... Asta așa e. - Vezi că a avut Dumnezeu grijă de toate? Zici că acum ai cinci câini mici. Te scap eu de ei când se fac mai mărișori și nu mai sug. - Și dacă fată iar? - Te scap și de ăia. Îi împart pe la copii, pe la ciobani. Găsesc eu. - Nu vrei cu nici un preț să castrez cățeaua și pace bună. - Ăsta e rostul ei: să-ți păzească ograda
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET, 12 de ION UNTARU în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355802_a_357131]
-
iată cuplul perfect! Cuplul care nu mai râvnește la "bunul" altuia, nu se mai uită, peste gard, la vecină ori vecin... P.S. Rog doamnele cititoare să guste umorul și să nu mă urască! Le asigur că, de când mă știu mai mărișor și până acum, am aplaudat și savurat, cu adâncă plăcere, rezultatul curiozității lor... Referință Bibliografică: CURIOZITATEA NU UCIDE / Marian Malciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 274, Anul I, 01 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Marian Malciu : Toate
CURIOZITATEA NU UCIDE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355613_a_356942]
-
mulți pești, nu realizăm eu pe atunci că-i un bazin cu păstrăvi al unui doctor, și uite așa mă iau după ei ajungând la bazin, ajunși acolo n-a durat nici 4 minute că am și prins 4 pești mărișori cam de 200 de grame. După ce l-am prins pe ultimul nu trec nici câteva secunde că aud gălăgie văzând un om ca o ia la fugă către noi făcând un scandal de parcă ziceai că se răstoarnă muntele la poalele
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE 10 de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 916 din 04 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/370963_a_372292]
-
mine, căci amica mea își vedea calmă de masă și privea cu interes la cârdul de lebede ce apăruseră pe luciul apei, după pâlcul de stuf. Masculul-tată mergea țanțoș, însă vigilent în fața cârdului, iar mama-lebădă domina ariergarda. Cei cinci pui, mărișori, însă tot cu penele colorate în maro spre gri, se avântau în urma tatălui pe luciul lacului. Părinții aveau un colorit de un alb imaculat, cu chenare negre la cap și ciocurile viu colorate în roșu. Au parcurs într-o plutire
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370233_a_371562]
-
un impresionant fond sonor ce nu-ți dă pace, cu mici pauze, întreaga zi. La baltă nu se vedea nimeni. Mi-aleg un loc unde mai pescuisem și altă dată, lângă papură. Acolo aveam șansa de a prinde cărășei mai mărișori. Pun o bucățică de râmă în ac și aștept cuminte să văd rezultatul. Cum stam eu așa concentrat cu ochii pe plută mi se pare că aud, la un moment dat, dinspre papură, niște sforăituri. Ciulesc urechile și într-adevăr
PESCĂREASCĂ de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/369486_a_370815]
-
se închină, tot fac cruci și se-adună pentru claca. Doi băieți și două fețe, ce de-abia s-au șters la nas n-au nici haine, n-au nici ghete, iar acum nu au nici glas. Alții doi, măi mărișori și mai curajoși din fire, mi-i opresc pe căișori înainte să se mire. Ce mai coama măiestrita, împletită-n șapte cozi, si ce coadă potrivită, mâna-n ea să ți-o înnozi. Și ce greabăn, si ce crupa, si
CAII MEI de DORA PASCU în ediţia nr. 1938 din 21 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354508_a_355837]
-
să scurteze prima vizită de plajă cu intenția de a reveni după-amiază, când căldura era mai suportabilă. Garsoniera avea în hol aer condiționat, de unde se împrăștia o climă răcoroasă și reconfortantă. Tot pe holul care era ca o anticameră destul de mărișoară, erau amplasate: dresingul pentru haine, o măsuță cu două scaune capitonate, oglinda încadrată într-o ramă sculptată din lemn de mahon de mărimea unui om, minifrigiderul plin cu răcoritoare, bere și dulciuri ambalate în cutii colorate și raftul pentru încălțăminte
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353730_a_355059]
-
în acest sens. În monografia cărturarului Gheorghe Pârnuță, om de valoare al satului, numele de Oancea este pomenit din vechime iar o ramură se întinde în familia Marinoi. Era un rotar foarte căutat pe vremuri, îmi povestea când eram mai mărișor, despre drumurile lui peste munți în Ardeal, după lemn de ulm pentru roți, despre întâlnirea lui cu vestiții haiduci de-ai locurilor și ascunzișurilor de sub Piatra Craiului, Fulga și Budac și multe alte aventuri care le-a petrecut în viața
AMINTIRI DE ION DOREL ENACHE -ANTREIAŞI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/357022_a_358351]
-
caldă toată ziulica este căptușit cu vid înaintat, dar nu perfect ca cel dintre soare și noi. Și totuși odată cu lumina soarele ne trimite și căldură. Și nu numai așa, ceva de acolo, să fierbi un ou. O oglindă mai mărișoară este folosită pentru topirea oțelului specia. Nu mai vorbesc de centralele de energie solară cu turbine în care clasicul aburi este înlocuit de sare de bucătărie topită. - Și zici că lumina asta, a soarelui, poate mișca, la voia ta bușteanul
UN ACCIDENT ACCIDENTAL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357765_a_359094]
-
am niște țuică de prună de dinainte de a pleca la război și niște vin de altoi. Cu care începem să clătim gurile? - Bă, Dănilă, adu și de aia și de aia și alegem noi! A adus gospodarul câte o cană mărișoară. Cei doi au gustat și au dat sentința: - Dănilă, până bem noi un pahar de vin, ne faci o mămăligă cu țuică și ne frigi ceva, că ne e foame! - Cum, adică, mămăligă cu țuică? a întrebat Dănilă Dunăreancu nedumerit
MĂMĂLIGĂ CU ŢUICĂ (PROZĂ SCURTĂ) de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357921_a_359250]
-
ne mai vedem ...că-s muiere bătrână! Ai fost copilu’ al mare al Domnichii și mi-ai plăcut de cân’ te-a făcut mumă-ta, că și eu am fost lângă ea în zâua aia. Mai târziu cân’ te făcusăi mărișor și veneai în bătătura cășii mele, îmi erai tot așa de drag și te iubeam ca pe ai mei. Mă rog la Dumnezău să mă erte că pe ei i-am făcut din flori. Dar n-am păcătuit, că așa
LA UMBRA UNUI FAG ROTAT de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359972_a_361301]
-
din fetele mai mari.. J) mă las orbit, dar nu pot spune că nu le împovăra pe cele mici. Pe față, fetele mari desigur, aveau cea mai mare „grijă’’ de fetițe, însă pe la spate - acestea singure îmi spuneau... Cea mai mărișoara (a treia sau a patra dintre toți copiii la familie era) un pic mai timidă și se înroșea numai la simplă menționare a unei mici realități, pe când cea mai mica îmi spunea tot (dovadă a complexității realităților lor din acea
AI AJUTA PE ALŢII ESTE O DUBLĂ BINEFACERE... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359076_a_360405]
-
au hotărât să scurteze prima vizită pe plajă și să revină după-amiază când căldura era mai suportabilă. Garsoniera avea în hol aer condiționat, de unde se împrăștia o atmosferă răcoroasă și reconfortantă. Tot pe holul care era ca o anticameră destul de mărișoară, erau amplasate: dulapul pentru haine, o măsuță cu două scaune capitonate, oglinda încadrată într-o ramă sculptată în lemn de mahon, de mărimea unui om, minifrigiderul plin cu răcoritoare, bere si dulciuri ambalate în cutii, raftul pentru încălțăminte. Televizorul era
FRAG. 6 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 462 din 06 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359137_a_360466]
-
în holurile lui trei statui: una a lui Christos, a doua a Fecioarei Maria și a treia a unui personaj în haine ce păreau a fi de călugăr, care ținea în brațe un băiețel și de mână o fetiță mai mărișoară. Când am întrebat pe cine reprezintă cea de a treia statuie mi s-a spus că este patronul spitalului, Sfântul Vincent de Paul. Vincent de Paul a fost un preot catolic francez din secolul XVII, care s-a dedicat ajutorului
„Noi nu alegem pacienții, așa cum boala nu alege bolnavii după religie...” Un exemplu despre cum se pot reconcilia spitalele cu catedralele () [Corola-blog/BlogPost/338750_a_340079]