3,020 matches
-
vei putea creiona destinul cu propriile mâini, Te vor învălui visele Brodate de zânele gândurilor tale. Vise ce zboară cu aripile întinse spre infinit, Că două paralele, fără a-l atinge vreodată. Gânduri abia născute aidoma zeiței Afrodita, din spumă mării, Fărâme de speranțe, de încredere ce plutesc neobosit în neant, Fără a fi azvârlite în abisul uitării... iar alături, amintirile , valuri în nuanțe rozulii, Culori ce dau sens prezentului, Izvoare de lacrimi din care țâșnește haotic seva viitorului. Atunci cand imaginația
“DREAMS” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1708 din 04 septembrie 2015 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1441361038.html [Corola-blog/BlogPost/377625_a_378954]
-
amarul -(...) Sunt inimă-n inima neamului meu Și-i cant și iubirea și ura!” (Coșbuc, din poezia “Poetul”) I. Ah! Iată primăvara cu sânu-i de verdeață! Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor! Noi vrem pământ! Țăran român, Măria Ta, Îndreaptă căi ce se strâmbară! În zori, de-atâta ars, voi fi de raze nins Și trecătorii se vor minuna: -Cine-i?... Ce-i?... Ce-a fost pe-aici? Raza cerului senin, oi linu-i lin... Ce să fie? Nu-i
PARTEA I de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1969 din 22 mai 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1463946394.html [Corola-blog/BlogPost/378948_a_380277]
-
un frate tânăr, care crede în dreptate, Și în ochi am o scânteie... Pocnind din bici, pe lângă boi, Pe verdea margine de șanț, Pășeam atent să nu mă sfarm. Eu cred că veșnicia s-a născut la sat. -Țăran român, Măria Ta, Să nu lași câmpul tău să moară! -Ogorul meu și mândra mea Doar Dumnezeu le poate lua. Dar eu știu că nu mă lasă singur să rămân, Că și Dumnezeu e-un bun român! ............................... Cine sunt și de ce cânt
PARTEA I de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1969 din 22 mai 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1463946394.html [Corola-blog/BlogPost/378948_a_380277]
-
cu trilogia sa autobiografică: ,,Copilăria mea''; ,,La stăpân'' ; ,, Universitățile mele'' , adăugând și pe italianul Edmondo De Amicis, cu istorioarele moral-educative, reunite sub titlul:,,Cuore''. Copilăria rămâne totuși în ficțiunea literară o oază a fericirii care nu se mai repetă, unde Măria-sa: Copilul se joacă și visează într-un univers al său, inconfundabil. Așa îi vom aminti pe Alain Fournier cu romanul:,,Cărarea pierdută''având caracter autobiografic și Mark Twain cu poemul copilăriei: ,,Aventurile lui Tom Sawyer'' . Tom este un copil
ASPECTE ALE COPILĂRIEI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ ŞI LITERATURA UNIVERSALĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 by http://confluente.ro/Aspecte_ale_copilariei_in_li_al_florin_tene_1372604263.html [Corola-blog/BlogPost/363937_a_365266]
-
se orientau spre locurile știute, cu pește mai mult. Sirena țipa, invariabil, în ceață, făcându-și meseria de îndrumător al navelor aflate în marș. Acum se putea zări destul de bine pe o rază de o sută de metri, pe întindera mării. Aveam agățate de ceva toate voltele de pe un bord. Am tras o voltă din babord[ Babord = partea stângă a unei ambarcațiuni, după direcția înaintării (DEX)] și am văzut că se ridica cu greutate spre suprafață. Din apă, și-au făcut
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1501 din 09 februarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1423491041.html [Corola-blog/BlogPost/375975_a_377304]
-
datele interesante despre satul său natal, din apropierea Mangaliei, un sat tipic zonei dobrogene, scena colectivizării forțate, atât de tragică pentru România acelor ani, aventurile prin școlile timpului, precum și începuturile sale de pescar amator, care sunt o caracteristică a oamenilor din preajma mării și care la maturitate devine un al doilea mod de existență pe aceste meleaguri. Dar cea mai captivantă lectură o avem despre perioada maturității, în paginile de dragoste care ne dezvăluie un suflet zbuciumat și mereu în căutarea infinitului absolut
PREFATA LA CARTEA IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 187 din 06 iulie 2011 by http://confluente.ro/Prefata_la_cartea_iubirile_unui_pescar.html [Corola-blog/BlogPost/367073_a_368402]
-
alte state, pentru îmbogățirea popoarelor de acolo, iar cei din țară, care sunt în șomaj, muncesc la negru, șubrezind temelia statului român, pentru îmbogățirea băieților deștepți. Cuum? Am încurcat ițele? Le-am încâlcit rău de tot? De aceea te rugăm, Măria Ta, sună din corn „peste vârfuri”, atunci când „codru-și bate frunza lin”, să ne dezmeticești din rătăcirea noastră! Și, lasă-ne, Mărite Poet, să te chemăm mereu cu acel cuvânt de alintare: „bădie Eminescu!”. Să te simțim aproape de sufletele noastre
BĂDIA EMINESCU de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1452680388.html [Corola-blog/BlogPost/369613_a_370942]
-
folosit în poezia populară românească decât codru, așa de iubit și cântat de marele poet național Mihai Eminescu: „Ce te legeni codrule Fără ploaie, fără vânt, ................................... Codrule, codruțule Ce mai faci drăguțule?“ Iată câteva titluri ale unor poezii eminesciene: Codrule, Măria-ta, Povestea codrului, Freamăt de codru, La mijloc de codru, Pește codri stă cetatea. Codrii imenși i-au servit romă¬nului de adăpost în vremea na¬vălirilor și, cănd bejenia se prelungea, românii defrișau tere¬nuri pentru locuințe și semănat
CODRU-I FRATE CU ROMÂNUL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_carstoiu_1404122093.html [Corola-blog/BlogPost/360053_a_361382]
-
Dar nu despărțiți tinerele perechi.” „Oi litila pava” (Zbura o păuniță) prezintă teama tinerei fete că nu este iubită de alesul inimii ei și hotărârea acestuia de a nu se căsători cu ea: „Zbura o păuniță/ Și-a căzut în mijlocul mării/ Căzând în mare striga că se prăpădește.// Soarele apune, seara e aproape/ Oare nu-mi vine iubitul/ În seara asta la mine?/ Dacă nu la mine, măcar la casa mea?/ Și ciocănește în geam să nu ne audă mama.// Când
FESTIVALUL GASTRONOMIC SI ECO-CUTLURAL D ALE GURII DUNARII , II de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1438424258.html [Corola-blog/BlogPost/371904_a_373233]
-
dacă o ignoră cineva. Când Mântuitorul era pe lacul Ghenizaret, cu apostolii, a zis „Să mergem pe țărmul celălalt”. S-a culcat în corabie.- în timpul ăsta valurile creșteau. „Doamne, Doamne, scoală că pierim!”, au strigat apostolii. „Vă și vedeați în fundul mării cu Mine cu tot!”. Adică: „N-am spus Eu bine, să mergem pe malul celălalt? Voiați fără valuri? Voiați fără încercări?” Păi nu se poate. Pentru că, practic, toate astea îți topesc mai mult inima spre marile puteri, spre Dumnezeu. S.G.
TREBUIE SĂ ŞTII SĂ MORI ŞI SĂ ÎNVIEZI ÎN FIECARE ZI. PENTRU CĂ VIAŢĂ ÎNSEAMNĂ MOARTE CONTINUĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Trebuie_sa_stii_sa_mori_si_sa_inviezi_in_fiecare_zi.html [Corola-blog/BlogPost/372136_a_373465]
-
unor stejari bătrâni. Aici, Principele Pătru Valdescu îl trage deoparte pe căpitanul Preda și, luându-l părintește de după umeri, îi zice cu blândețe: - Căpitane Preda, mi-ai fost credincios ca un câine și pentru serviciile tale doresc să te răsplătesc. - Măria Ta, departe de mine gândul că te-am slujit pentru recunoștința în galbeni, păduri sau pământ. - Simt că mă topesc din zi în zi ... - Măria Ta, ai călărit tot drumul ca un tânăr de treizeci de ani! - Nu oboseala fizică
I. PACT CU DIAVOLUL de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1411970169.html [Corola-blog/BlogPost/341080_a_342409]
-
mi-ai fost credincios ca un câine și pentru serviciile tale doresc să te răsplătesc. - Măria Ta, departe de mine gândul că te-am slujit pentru recunoștința în galbeni, păduri sau pământ. - Simt că mă topesc din zi în zi ... - Măria Ta, ai călărit tot drumul ca un tânăr de treizeci de ani! - Nu oboseala fizică mă macină, ci oboseala sufletului. Trupul îmi este vânjos și călit de atâtea războaie, în schimb, sufletul îmi este îndurerat de neputința că nu las
I. PACT CU DIAVOLUL de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1411970169.html [Corola-blog/BlogPost/341080_a_342409]
-
pat. Deja voi fi plecat din toiul nopții, tiptil, prin somn, la aleasa inimii mele pe care o visez din ce în ce mai des și care mă cheamă să părăsesc această lume și să urc la ea în cer. - Ce vorbă-i asta, Măria Ta? Ai datoria strămoșească să aperi aceste meleaguri! - În locul meu vei veghea tu asupra ținutului până va sosi fratele meu. Să-l primești cum se cuvine. Cu siguranță îți va propune să rămâi în continuare căpitan în slujba sa. Dacă
I. PACT CU DIAVOLUL de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1411970169.html [Corola-blog/BlogPost/341080_a_342409]
-
vor întinde capcane. Decât să sfârșești într-un ștreang, mai bine te retragi la conacul tău sub motiv că sănătatea îți este șubrezită după atâta trudă în slujba principatului. Astfel, vei trăi fericit alături de familie până la adânci bătrâneți. - Cum poruncești, Măria Ta! - Aici nu-i vorba de poruncă, ci de siguranța familiei tale după ce eu nu mai sunt trupește printre voi ... O parte din secretul meu ți-l voi divulga, iar alta o voi lua cu mine în mormânt. În săptămânile
I. PACT CU DIAVOLUL de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1411970169.html [Corola-blog/BlogPost/341080_a_342409]
-
Îți voi explica la timpul potrivit. Prin jurământ vei lua un secret cu tine în mormânt!... Hei, dar cu vorba ne-am depărtat de ceilalți. Să ne întoarcem că ne-a prins amurgul pe drum. - În curând ajungem la castel, Măria Ta! Până mâine dimineață vă odihniți în liniște și pace în patul domniei voastre. - Mai puțină liniște, căci gândurile și dorul de nevasta mea mă vor năpădi din nou. Ele mă ucid cu fiecare zi care se scurge. O aștept
I. PACT CU DIAVOLUL de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1411970169.html [Corola-blog/BlogPost/341080_a_342409]
-
va afla, căci o parte ți-o voi încredința ție pentru devotamentul de care ai dat dovadă față de mine, iar alta o voi ascunde. Reține, nu mă ating de vistieria principatului; s-o folosiți cum se cuvine în interesul său. - Măria Ta, mie nu-mi trebuie recunoștință în aur ... - Știu, bunule căpitan. Faci ce-ți poftește inima cu darul meu ... Cealaltă parte vroiam s-o las moștenire lui Mihăiță, dar din pricina hapsânului de frate-meu voi căuta o ascunzătoare. De acel
I. PACT CU DIAVOLUL de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1411970169.html [Corola-blog/BlogPost/341080_a_342409]
-
Nu-i mai pune lui dracu răbdarea la încercare! I-am călcat teritoriul și ne-a verificat identitatea! Se convinge de felul cum îngropăm comoara pe care i-o încredințez spre păstrare. Alungă-ți teama că nu ne face nimic. - Măria Ta, mai bine înfruntam cel mai fioros dușman, dar în nici un caz nu vreau să am de-a face cu satana! Deodată liniștea din miezul nopții este sfâșiată de țipete disperate urmate de mieunături de pisici și un plescăit în
I. PACT CU DIAVOLUL de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1411970169.html [Corola-blog/BlogPost/341080_a_342409]
-
îndreptă spre mal. - Ai înnebunit? Astea-s ispitele necuratului! Urmează calea stabilită. Orice abatere de la înțelegere ne poate costa viața. - Ha, ha,ha!... - răsună în codru un râs ce se pierdu în ecouri. Caii se ridicară în două picioare speriați. - Măria Ta, de ce donezi necuratului jumătate din comoară? - Pentru bună pază. Eu n-am făcut pact cu el. Vrăjitoarea e negustoarea și deține miracolul vrăjitoriei numai prin puterile diavolului, iar după moarte sufletul îi ajunge în fundul iadului. Undeva în apropiere se
I. PACT CU DIAVOLUL de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1411970169.html [Corola-blog/BlogPost/341080_a_342409]
-
auzit de cei din jur, nu voia ca până el însuși nu știa mai multe, să afle toată lumea. Maria îl privi ca și cum ar fi căzut lângă ea din Lună. - Ce fată să ai? Ce vorbești? Doră am văzut-o pe Măria ta la prăvălie în dimineața asta. Cum să facă ea o fată la anii ăștia? Nu o fost în stare la tinerețe... zise ea cu niscai ironie în glas, căci nici ea nu avea sentimente prea bune față de cumnată-sa
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Destin_titlu_provizoriu_vol_helene_pflitsch_1392345755.html [Corola-blog/BlogPost/364101_a_365430]
-
întrebat-o. Când toată lumea este fericită, tu plângi? Floarea a tresărit. Îi vorbise chiar soarele? - Da, da, i-a răspuns soarele, care citea toate gândurile florilor, chiar eu. - Plâng pentru că eu nu am nimic de dat florilor, oamenilor, și ție, Măria ta. - Dar mie mi-ai dat să văd cea mai frumoasă floare de pe pământ, floricico! - Care, Măria ta? - Ochii tăi, floricico. Floarea cea urâtă și-a pierdut graiul, și auzul, și toate simțurile, de bucurie. Când s-a trezit, a
Editorial: POVESTEA CELEI MAI URÂTE FLORI DE PE PĂMÂNT by http://revistaderecenzii.ro/povestea-celei-mai-urate-flori-de-pe-pamant/ [Corola-blog/BlogPost/339554_a_340883]
-
i-a răspuns soarele, care citea toate gândurile florilor, chiar eu. - Plâng pentru că eu nu am nimic de dat florilor, oamenilor, și ție, Măria ta. - Dar mie mi-ai dat să văd cea mai frumoasă floare de pe pământ, floricico! - Care, Măria ta? - Ochii tăi, floricico. Floarea cea urâtă și-a pierdut graiul, și auzul, și toate simțurile, de bucurie. Când s-a trezit, a început să strige florilor: - Soarele a vorbit cu mine! - Ce proastă ești! I-au răspuns ele. Soarele
Editorial: POVESTEA CELEI MAI URÂTE FLORI DE PE PĂMÂNT by http://revistaderecenzii.ro/povestea-celei-mai-urate-flori-de-pe-pamant/ [Corola-blog/BlogPost/339554_a_340883]
-
a Făgărașului, până ce ajungea aici între munții Coziei, în Defileul Turnu Roșu-Cozia, ca apoi să-și continue drumul din ce în ce mai mare și mai larg, pe o distanță de peste șase sute de kilometri, să se îmbrățișeze cu Dunărea, ca împreună să se dăruiască mării printr-o încrengătură de brațe. Era o zi plăcută de primăvară târzie, când vara cea toridă la câmpie, mai răcoroasă la munte, bătea la porțile anului. Trăia din plin mulțumirea că a părăsit monotonia vieții din capitală, care cel puțin
ROMAN, CAP. XXI, PARTEA II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Parfum_de_orhidee_roman_cap_stan_virgil_1389940493.html [Corola-blog/BlogPost/365968_a_367297]
-
Sorbiți dintr-un tablou cu Marea Neagră. 23 iunie 2016, Constanța ... Citește mai mult Acum, iubirea noastră, la solstițiu,Stă peticită pe-un ponton francez,Privind la zi cu nopți în armistițiu,Lăsându-mă-mbrăcată-n tirolez.Și teatrul ne desface pe o scenăA mării, cu nisipul mișcător,Din pasul meu nedezmorțit, sub trenă, Las urma ta să curgă în izvor.Din părul meu îți faci un drum de vară,Nestrăbătut... decât de mâna ta,Din tine faci corabie și gară,Ce stăvilesc mereu plecarea
LORENA GEORGIANA CRAIA by http://confluente.ro/articole/lorena_georgiana_craia/canal [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
mai ales pentru roadele recoltelor. În provincia Araucania, comunitatea mapuche păstrează obiceiul de a se scălda în apele reci-un ritual de purificare. În Brazilia, la festivitățile din ajunul Anului Nou, localnicii participă la ritualul de omagiere a personajului Iemanja-zeița mării care a ajuns pe pământ pentru a împărtășii oamenilor dragostea - de aceea se lansează pe râurile tuturor proviziilor, bărcuțe de hârtie în care câte o lumânare însoțește imaginea zeiței. Tot în ape sunt aruncate - drept ofrande - crini și trandafiri albi
ÎN PREAJMA ANULUI NOU 2017 de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 by http://confluente.ro/paul_leibovici_1481792513.html [Corola-blog/BlogPost/371739_a_373068]
-
ce-o face-mpăratul. Pe tron riga Laur lucindu-i coroana așteaptă să intre prin doru-i Izvana. Curteni, blogorodnici... Prințesele lumii dantela și-o cântă ca șoaptele spumii. Dar unde-s cobzarii să-aprindă stihia? În fața lui Laur se-nclină solia: „Măria ta, Doamne...” Ceva se învoalbă, și varsă trei picuri din cupa lui dalbă. Dar ce buhă-n noapte cobindu-și străinul? Pe jar lăutarul tăcând toarnă vinul. În turnul de fildeș din abur se-ntrupă Reginei Izvana suschirul din cupă
POEME DIN AFARA TURNULUI DE FILDEŞ de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/dumitru_ichim_1496148190.html [Corola-blog/BlogPost/361143_a_362472]