316 matches
-
cu ziua pe la negustorii din piață; în acte sunt trecuți ca "Gassenschlächter", măcelari, prin tradiție, ai uliței în care locuiau. Mai sus, în spiță, dăm numai de țărani din ținutul Braunschweig. Mamă-sa era chiar venită de la țară și înainte de măritiș fusese slujnică de un tăbăcar din Braunschweig. Avea însă câțiva pastori în linia ei suitoare. Băiatul, Johann Carl Friedrich (acasă era numit Johann; mai târziu Gauss a lăsat să cadă acest prenume), a învățat la școala populară de lângă Katharinenkirche; apoi
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
și facultate, Doamne ajută, o să lucrez altceva. Pe bani mai mulți și voi agonisi câte ceva pentru vremuri mai grele... Nu se știe niciodată ce aduce ceasu’ și poate oi avea și eu un copil... Da, dacă oi avea noroc de măritiș cu un om ca lumea. Da’ cine dracului, Doamne iartă-mă, că sunt o păcătoasă, se mai uită la mine? Că la noi, după un divorț, ești ca o pacoste în neamu’ tău... Mi-a promis expertu’ ăla contabil că
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361348_a_362677]
-
în brațele frumoasei românce s-au numărat pretendenți precum Ben Smith, supranumit la acea perioadă „magnatul aluminiului”. În cele din urmă acesta a reușit să se logodească cu Maria, dar ea l-a lăsat repede atunci când a venit vorba de măritiș. Marea ei dragoste a fost celebrul sculptor român Constantin Brâncuși. Ea avea în jur de 25 de ani, iar el 62 de ani. „Când te ascult cum le zici, Mărie, aș fi în stare să dăltuiesc pentru fiecare cântec de-
CENTENAR.MARIA TĂNASE, UNA DINTRE CELE MAI FRUMOASE SI TALENTATE ROMÂNCE,PASĂREA MĂIASTRĂ A CÂNTECULUI ROMÂNESC de MIHAI MARIN în ediţia nr. 998 din 24 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363239_a_364568]
-
magică orice vreai. Poți chema norocul sau îl poți alunga, această putere ține lumea în viață. <Shanti!>- zice creola, <adu ceaiurile!> Jagmandra, căci așa o cheamă, are ochi de viperă. <Shanti, te măriți cu el?>- adică cu Zugravu. Puterea și măritișul sunt ca focul și apa. Cum nu încap două săbii într-o teacă, așa nu încape puterea femeii și puterea bărbatului într-o singură viață! <Nuu!>, zice Shanti. Avea 18 ani. E din Pushkar, deșertul Rajahstan, deavoliță, față de maharajah, scăldată
UN „EROU” AL MINERIADELOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1075 din 10 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363297_a_364626]
-
curată de la stradă" cum îi spuneau bătrânii, deoarece acolo nu dormea nimeni, doar își țineau lucrurile mai bune în lada de zestre pictată cu flori și motive florale. Deschise lada de zestre a bunicii Floarea, pe care o primise la măritiș ca dotă de la părinți și își alese costumul negru din dimie. Materialul costumului era țesut de bunica la război. Lâna pentru stofă, o luau de la propriile oi. Cumpărau doar ața din bumbac pentru urzeală. Apoi abáua albă o trimetea la
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
de la enoriașii săi. După ce termină cu bărbieritul, intră în camera "curată de la stradă" cum îi spuneau bătrânii, deoarece acolo nu dormea nimeni, doar își țineau lucrurile mai bune. Deschise lada de zestre a bunicii Floarea, pe care o primise la măritiș ca dotă de la părinți și își alese costumul negru din dimie. Materialul costumului era țesut de bunica la război. Lâna pentru stofă, o luau de la propriile oi. Cumpărau doar ața din bumbac pentru urzeală. Apoi abáua albă o trimetea la
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360991_a_362320]
-
de când se născuse, că semăna la bună-sa care își purtase nasul pe sus întotdeauna, deși nu fusese niciodată mai găzdoaie ca alții. Se măritase însă cu învățătorul ce venise în sat, de undeva de prin părțile Banatului și o dată cu măritișul parcă se deșteptase și ea la minte și nu se mai putea coborî la nivelul celor cu care copilărise sau fetise. Acum, Șerban era în întârziere și aproape fugea pe drumul acoperit cu colb, era mai, pomii în floare și
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364101_a_365430]
-
ghețuri, Cu ochii stinși și chipul șters De dârdâieli și grețuri, S-a sprijint de-un copcel Din preajma-i, să nu pice, Să-și tragă sufletul nițel, Și-n minte ce își zice: - Ehei, amu m-am cam grăbit, La măritiș ca fata... Ci prea degrabă am venit Cât iarna nu e gata... Nici semne a pleca nu văd Și nu se lasă dusă, Ci încă frigu-i și prăpăd, Și eu mă simt răpusă... Dar cum ședea pe pom în șold
LEGENDA MĂRŢIŞORULUI DUPĂ O PROZĂ FOARTE SCURTĂ DE FLOAREA CĂRBUNE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367452_a_368781]
-
așezat cu ea în casa lui părintească din centrul orașului, în vecinătatea noastră, iar la mai puțin de un an după cele petrecute le-a venit pe lume celor doi primul copil. I-am cunoscut și eu nevasta, curând după măritiș, cum îți ziceam, se purta numai în negru, și, după ce i-am fost prezentat cu nu mai știu care ocazie, am întrebat-o dacă ținea doliu după cineva. După frate-meu, mi-a spus. În acel moment mi-a venit
MEDEEA DE PE ISTRU (2) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366788_a_368117]
-
sta lângă nimic necurat! Nu cred că există mai mare necurăție decât să legiferezi niște canoane care nefericesc femeile sclave să nu se poată mărita pt. că sunt deja măritate contra voinței lor. Sfântul Vasile cel Mare considera sclavia ca măritiș, adică o făcea implicit egală cu Taina Căsătoriei , una din cele Șapte taine! Stăpânii creștini le puteau VIOLA după propria plăcere. Și în același timp se duceau la Spovedanie și Împărtășanie. Iar cei ce au dat aceste legi sunt acum
ȚIGĂNCILE SCLAVE CĂSĂTORITE RELIGIOS CU BOIERII ROMÂNI? VASILE CEL MARE AȘA LEGIFERA ÎN CANONUL 42 ACUM 1700 DE ANI! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367482_a_368811]
-
returnați la stăpân! Citiți un rezumat din Anaforaua [7] (raportul) dat de Gavril Mitropolitu Moldovei, Leon Episcopul Romanului, Iacob Episcopul Hușului către catre Alessandru Ion Movrocordat: Anaforaoa Sfatului țărei din Arhierii, Egumeni și Veliți boeri, ce s`au făcutu pentru măritișul țiganiloru. Prea Înălțate Domne. Din luminată poronca Înălțimii tale fiindu noi rânduiți prin țidulă Gospodu, ne-am adunatu la sfânta Mitropolie de am făcut cercetare asupra pricinei înpărțeleloru de țigani ce s`au obicinuitu pănă acumu aicea în țară și
ȚIGĂNCILE SCLAVE CĂSĂTORITE RELIGIOS CU BOIERII ROMÂNI? VASILE CEL MARE AȘA LEGIFERA ÎN CANONUL 42 ACUM 1700 DE ANI! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367482_a_368811]
-
că toți s-or angajat, cum or făcut șaisprezece ani, care pe unde-o apucat. Tradiția în sat era ca tinerii să-și găsească de lucru pe undeva numaidecât ce împlineau vârsta potrivită pentru angajare, în timp ce fetele erau pregătite pentru măritiș, de obicei cu flăcăi care terminaseră serviciul militar și voiau să-și întemeieze o familie. Excepțiile se puteau număra pe degetele unei singure mâini. Cu agricultura se ocupau mai mult femeile și cei de vârsta a treia, dacă nu cumva
DILEMA LUI ARIEL de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348148_a_349477]
-
În viziunea populară, se spune că Sfântul Nicolae ține paza soarelui sau că acesta ar fi fost pescar și că îi ocrotește pe cei ce călătoresc pe ape. Mai este considerat ocrotitorul săracilor și dătătorul de noroc fetelor sărace la măritiș. 3. Ignatul este în tradiția creștină sărbătoarea Sfântului Ignatie Teoforul (20 decembrie). Această zi este dedicată ritualului de sacrificare a porcului, fără conotații sacre, mai ales că ne aflăm în plin post al nașterii Domnului, rânduit de biserică. Acest obicei
SĂRBĂTORILE DE IARNĂ ÎN FOLCLORUL ROMÂNESC ŞI EUROPEAN de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1096 din 31 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347661_a_348990]
-
al căror bunic îl chema Oprea Teșcuț. Terenul aflat mai jos de gospodăria lui Neluț Sima, a fost pe vremuri stăpânit de o soră a lui Oprea Teșcuț, măritată cu Gheorghe Ureche, zis Turcu, deci cu același nume, Teșcuț, înainte de măritiș. Pe acel loc sunt astăzi gospodăriile unor nepoți de-ai lui Turcu. Continuitatea acestui teren întins, aflat pe vremuri în stăpânirea unui anume Teșcuț, este întreruptă doar de locul pe care cu ani în urmă se afla gospodăria tatălui lui
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (II) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366404_a_367733]
-
mama după război, nu ierea cu noi atuncea în car, ieu aveam 7 ani, Pâclă ierea măi mic ca mine, din cauza războiuli ieu nu m-am măi dus nici la școală... În fine, pe Mama Moașa, Găzăroaia, o chema după măritiș tot... Teșcuț. Iată de ce sunt aproape sigur că familia fără copii, care o luase de suflet pe străbunică-mea Măruța Popescu din Robești, purta și ea numele de Teșcuț... Referință Bibliografică: OAMENI ȘI CÂINI (miniroman) (II) / Marian Pătrașcu : Confluențe Literare
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (II) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366404_a_367733]
-
vie decât cel ce visează iată suflete la ce întâlnire ți-a fost dat să vii dintre pod și armătura de lacrimă a căderii pe locul în care unii se laudă cu carele lor alții cu marmelada lor alții cu măritișul frunzei iată suflete unde-ai ajuns ochi peste creioane bastoane și câmpuri de țipirig nor de suspine ia-mi ciulinii dintre ceruri mie un ciuline crud prins în lâna timpului. Referință Bibliografică: Răscruce / Alexandru Mărchidan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
RĂSCRUCE de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 197 din 16 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366713_a_368042]
-
care ținea până la primul cântat de cocoș. (Unii vecini de-ai Bușicăi spuneau că "maioru" avea misiunea ca la miezul nopții să tragă de coadă un motan, care mieuna de se ridica părul măciucă la codanele cărora le descânta de măritiș. Altă dată când trebuia să-l dezlege de farmece pe bărbatul plecat de acasă ca să se întoarcă la soție, dădea drumul din traistă la câțiva porumbei care prin flfâitul aripilor creiau atâta groază la cei necunoscători ai trucului folosit de
PARTEA A VI-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351763_a_353092]
-
le-am moștenit de la strămoșii noștri sunt considerate astăzi ca demodate: iubirea față de Dumnezeu și de aproapele, învățătura morală, educația sănătoasă, curățenia sufletească. În Testamentul Vechi Domnul le cerea iudeilor, poporul Său iubit, să omoare cu pietre fetele care la măritiș nu erau virgine. Iar noi promovăm astăzi ,,libertatea” sexului iar UE-ul face presiuni asupra noastră pentru introducerea educației sexuale la clasele mici. Nici un popor nu a supraviețuit timp îndelungat în istorie fără credință. Și aici dorește cineva din afară
VREMURI GRELE de ION UNTARU în ediţia nr. 691 din 21 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351333_a_352662]
-
legende și povești despre viața și faptele sale. Cea mai frumoasă poveste ne vorbește despre un om sărac care avea trei fiice. Acestea nu se puteau căsători din cauza că nu aveau zestre. Atunci când fata cea mare a ajuns la vârsta măritișului, a găsit în pragul casei un săculeț cu galbeni. Același lucru s-a întamplat și pentru celelalte fete. Ultimul săculeț a aterizat într-o șosetă, iar tatăl fetelor, pus la pândă, să descopere binefăcătorul, l-a văzut pe Nicolae, devenit
SFÂNTUL NICOLAE VINE ÎN BELGIA de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 106 din 16 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350801_a_352130]
-
cu bani și nemulțumindu-se ginerele lor nici cu aceia, apoi părinții iau pe fiica lor înapoi și lui îi dau voie ca să ia pe alta.” Licurișca însă m-a potolit, amintindu-mi că fetei nu-i stătea capul la măritiș, deocamdată ea spera să-și găsească un nou drum în viață. N-o observasem pe Licurișca. Stătea în genunchi și răsfoia o carte cu imagini tridimensionale, o aglomerare de pete viu colorate în care, dacă știai cum să privești, descopereai
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 68-69 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356728_a_358057]
-
da! - Vei spune în fața popii. - Atunci pofta-n cui. Nu mă mărit cu-n srăinez chiar dacă nu este decât temporar orășean. - Ce alternativă îmi rămâne? - În genunchi! - În fața unei sirene? Stai să-ți fac o poză cum arătai la acceptarea măritișului. O s-o afișăm mare, la primăria din sat. - Dacă apari și tu în genunchi totul este în regulă. Fă poza. Și poza se făcu, în mai multe poziții care de care mai languroase dacă un nud poate fi languros. Chiar
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369773_a_371102]
-
către vreo familie săracă sau năpăstuită. Nu puține familii de țărani din Oltenia fuseseră milostivite de Dragu cu sume de bani pentru cumpărarea de pământ sau de vite pentru muncă și nu puține fete se puteau mândri cu zestrea de măritiș. Ba, se spune că foarte multe biserici și mânăstiri primiseră donații importante din partea haiducului, iar altele au fost construite din temelii cu banii lui Dragu. Printre acestea, și biserica de la Străchinești. * Grădea era un țăran de fel de prin satele
HAIDUCII de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369497_a_370826]
-
curată de la stradă" cum îi spuneau bătrânii, deoarece acolo nu dormea nimeni, doar își țineau lucrurile mai bune în lada de zestre pictată cu flori și motive florale. Deschise lada de zestre a bunicii Floarea, pe care o primise la măritiș ca dotă de la părinți și își alese costumul negru din dimie. Materialul costumului era țesut de bunica la război. Lâna pentru stofă, o luau de la propriile oi. Cumpărau doar ața din bumbac pentru urzeală. Apoi abáua albă o trimetea la
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368134_a_369463]
-
zână rară, în soarta mea te coboară! Să-ți dau cunună aleasă, să-mi aduci norocu-n casă! Cu ea să te împodobești, dorința să-mi îndeplinești! Să îmi trimiți june frumos, cu suflet bun, și drăgăstos!” Fete cu gând la măritiș aruncă pe acoperiș, cununa de pe capul lor. Visând la tânăr iubitor. Fata căreia-i rămâne cununa cu scop anume pe acoperiș de casă, în curând va fi mireasă. Iar la care se întoarce înapoi, din nou va face cununiță, și-
TRADIȚII ȘI RITUALURI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1635 din 23 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353258_a_354587]
-
mai este sau nu „fată mare”. După ce a fost însămânțată de embrionul masculin, indiferent dacă a fost sau nu creată noua entitate umană în stare de făt, femeia nu mai este „curată” în special dacă actul sexual a intervenit înaintea măritișului. Dacă această dezvirginare s-a produs fără acceptul ei, fata „se rușinează” iar efectul psihologic este deosebit de grav putând duce până la sinucidere. Maica Domnului, fetița Maria din Ierusalim, era căsătorită potrivit legii iudaice cu copilul Iosif din Nazaret iar momentul
NAŞTEREA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2186 din 25 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354155_a_355484]