545 matches
-
mai multe despre nedeslușita poveste a Ceasornicarului și a orologiului său, voi reveni asupra acestor întâmplări. I se spunea Ceasornicarul. Nici pe firma pusă deasupra ușii nu-i era scris numele: „CEASORNICĂRIE”, atât, iar jos, într-un colț, autorizația nr... Mărunțel, slab, cu părul rar și zburlit, Ceasornicarul părea cam de cincizeci de ani. Poate avea mai mulți. Sau chiar mai puțini... Ținuse femeie, dar aceasta plecase cândva, demult, în văzul oamenilor, c-un străin ce se abătuse prin târg cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
știu prea bine să numere pînă la 69, cu politicienii care nu știu decît "yes" și "of course". Cînd văd "entertainment" făcut cu vipulețe care bagă mîna, legate la ochi, în recipiente cu arici înfoiați, îmi vine să le toc mărunțel, pînă iese tot ce e "glamour" păn ele. Se tabloidizează și viața, iar o dată cu ea, chiar și moartea noastră devine nițel cam tabloidă. Pomenile se țin la restaurant. De unde pînă unde chestia asta absolut absurdă? Păi, da, pomana devine și
întrebări pentru un sociolog by Mihail Gălățanu () [Corola-journal/Journalistic/7925_a_9250]
-
involuntară a ființei sensibile. Vladimir este victima neputințelor lui, apărătorii mohorâ-tului î sunt torturați de gândul c-au lipsit de la marile decizii. La un moment dat al vieții, orice om ia parte la o revoltă stupidă, în urma căreia cresc mituri mărunțele și idealuri de sezon. Iar în jurul oricărui protestatar apar adepți. Se închid și se deschid drumuri. Nu vrem să-l scriem pe veselul â timp de 20 de ani? Foarte bine! Se vor crea dublete grafice și confuzii, mici fisuri
Nemulțumirea lui Vladimir by Doina Ruști () [Corola-journal/Journalistic/7425_a_8750]
-
pe cel întemnițat în mintea ta, asta-i salvarea, pune-l în libertate. Așa fac, deschid porțile și în timp ce mă înec apuc să-l zăresc pe insul interior cum se înalță: a scăpat, stă transparent în aer. E cam caraghios, mărunțel, cu mutra mea și cu aripi cât casa. Surâde. Tu câștigai orice război Tu câștigai orice război fără să tragi niciun foc de armă. Cu simpla ta prezență. Erai frumoasă, misterioasă. Trupul tău emana melodii ca marea, bănuiesc că aveai
Însemnări din ținutul misterios by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/5132_a_6457]
-
să se întîlnească la Peanut Bar. Era anul 1967, mai bine de trei ani după asasinarea lui John F. Kennedy. În vagon, Houston se simțea ca un uriaș, cum se uita așa peste capete împodobite cu păr negru ca smoala. Mărunțeii pasageri de origine japoneză îl priviră fără veselie, fără milă, fără stînjeneală, pînă cînd, la un moment dat, începu să se simtă de parcă cineva i-ar fi sucit gîtul. Coborî și ținu drumul drept prin burnița tîrzie, urmînd șinele ude
Denis Johnson - Arborele de fum by Mircea Pricăjan () [Corola-journal/Journalistic/6412_a_7737]
-
piticuții, iar haios era faptul că ei erau, în miniatură, aidoma locuitorilor satului Nimica-Toată. Piticuții aveau un primar Două Cingători mic, un Așchiuță mititel, un pictor pictușor cu ochii de oușor minuscul și un poet Lacleta cu o grăsană Pelotona mărunței. Toți locuitorii satului Nimica-Toată se duceau duminică dimineața la macheta piticuților: voiau să vadă dacă aceștia aveau nevoie de ceva. Un simplu măr le ajungea pentru cincisprezece zile și fiecare locuitor din satul Nimica- Toată voia musai să știe dacă
Povestea Satului Nimica-Toată by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/4553_a_5878]
-
decât poliomielita. Arșița favoriza răspândirea epidemiei. La Newark, vara lui 1944 a fost toridă. Bucky Cantor, „unul dintre puținii bărbați care nu luptau în război pentru că avea vederea proastă” era profesor de gimnastică la liceul Chancellor din cartierul Weequahic. Deși mărunțel și foarte miop, era un sportiv talentat și multilateral (alergare, aruncarea suliței, sărituri de la trambulină). În vacanță, îi aducea zilnic pe toți elevii pe terenul școlii și-i antrena în sporturi și jocuri potrivite cu vârstele lor. Acest „tânăr cu
O Nemesis, patru Nemeses by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5881_a_7206]
-
Poirot, simpatică păpușă mecanică semănând cu un Chaplin lord prin naștere, ale cărui raționamente impecabile par adaptate unei lumi, la rândul ei, impecabile, chiar dacă sub raport social, nu și moral, căci altfel n-am avea parte de crimele pe care mărunțelul detectiv cu mustață lipită, ca a unui actor de comedie englezească, le elucidează grație unui spirit de observație niciodată contrazis, el însuși, de realitate și de o încredere în puterea de discernământ a minții sale pe care doar paranoicii o
Zece negri mititei by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3410_a_4735]
-
atitudine, cu un zîmbet vioi și o replică vioaie, are o sexualitate sănătoasă, ca a unei barmanițe sau a unei scandinave (e blondă). Elementul și poziția ce i se potrivesc sînt pe pat, cu picioarele desfăcute. A doua, o fată mărunțică, timidă și ștearsă, cu pieptul plat, feminină și lipsită de sexualitate, cu o anumită drăgălășenie blîndă. Timidă și timorată în abordare, cu un zîmbet palid, de conversație. Toată viața ei, în registru minor, în fundal, pierdută în decor, deși nu
John Fowles – Jurnale by Radu Pavel Gheo () [Corola-journal/Journalistic/2908_a_4233]
-
ușă, șmecherește: "am vrut să văd dacă ești drăguță, nu-mi plac oamenii urâți, deși știu că nu e vina lor că sunt astfel. Vino să-ți arăt portretul lui Panait". Intru în dormitor. Portretul lui peste tot. Doamna e mărunțică, nu frumoasă dar fermecătoare prin candoare, feminitate, printr-o bună dispoziție și o ironie caldă, îngăduitoare. Relațiile ei cu Talex? Cine poate ști? Oricum se ironizează reciproc, cu un fel de intimitate rutinată dar vorbesc în același timp cu venerație
Dana Dumitriu în posteritate - Jurnal inedit din ianuarie 1985 by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Memoirs/9210_a_10535]
-
dea apoi de-a berbeleac, Din Himanceal până la mine-n tindă. Spre ciuta Em, jalobe n-am trimis Cam tot de-atunci - de-un secol, vra să zică -, Să-i mai repet că-mi zumzăie în vis Autocrată, rea și mărunțică. Prea de-demult la poștă n-am depus Vreo reverență hăt spre Nefertiti, Din care, oblu, să reiasă-n plus: Agnomenul că tare potrivit i! Nici unui ins cazat într-un butoi N-am prididit batâr să-i dau de veste
Gheorghe Azap by Gheorghe Azap () [Corola-journal/Imaginative/10091_a_11416]
-
în ultimii 25 conduce cel mai complet grup de presă din Moldova (o mai fi vreunul în țară?) cu tv, radio, ziar și chiar o revistă de cultură, i se pot nega meritele? Nu îndrăznesc nici aplaudacii, nici postacii, nici mărunțeii dimprejur dar adopta poziția comunistă cunoscută: omisiunea! - DURATĂ de muncă în domeniu: MARE. Au fost lucrători în domeniu, cel mult 17 ani, dar peste un sfert de secol, niciunul! Niciodată! Cu cea mai mare siguranță, pentru că între 1944 - 1989, la
LA ANIVERSARE, 75 DE ANI! DUMITRU V. MARIN, CEL MAI DE SEAMĂ JURNALIST VASLUIAN DIN TOATE TIMPURILE ECOURI DUPĂ SIMPOZIONUL “LIMBA ROMÂNĂ ÎN FORMA EI DE AZI”, VASLUI, APRILIE 2016 de GABRIELA ANA BALA [Corola-blog/BlogPost/384891_a_386220]
-
Dacă eu încerc să gândesc universul, trebuie să mut Biblia în universul înghețat al ideilor platonice. Asta înseamnă meditația. Platon a intuit cel mai bine jalea omului neputincios în fața esențelor. 82. Față de măreția lui Iisus Hristos, Platon este un personaj mărunțel și cuviincios. Pe Platon poți să-l scuturi și constați că arhetipurile lui sunt filozofice, dar dacă muți arhetipurile acestea în religia lui Iisus Hristos, devin modurile în care el vede divinitatea. Platon n-are divinitate, pentru că la el divinitatea
PETRE ŢUŢEA – APOLOGETUL CREŞTIN, FILOZOFUL MAGISTRAL ŞI GÂNDITORUL AUTENTIC – ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NEAMUL SĂU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384816_a_386145]
-
Se făcea că ajunsese până la urmă la Polovragi tocmai într-o duminică. Intrase în curtea bisericii și după slujbă, întrebase de familia arnăutului. N-apucase a spune pricina care-l mânase într-acolo, că-i apăruseră în față trei fetișoare mărunțele, cu privirile încețoșate de lacrimile presimțirilor. Emisarul scoase de la piept năframele aduse, îndreptându-le către copile. Cea năltuță luă năframa sinilie, mijlocia, pe a gălbie. Doar cea sângerie rămăsese. A cui să fi fost?! Mezina privea îndurerată la cârpa ceea
DEZLEGAREA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384294_a_385623]
-
nr. 1489 din 28 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului CUIBUL Două rândunele mici, Îmbrăcate-n salopete, Zboară-n curte la bunici Și măsoară un perete . Își fac planuri fel de fel, Se privesc și râd la soare, Bat din aripi mărunțel, Da, s-au hotărât, se pare ! Vin și pleacă-n zbor grăbit, Parcă-s fulgere de smoală; Ia te uită, s-a ivit Pe perete-o mâzgăleală ! Aduc lutul pic cu pic Și-l lipesc cu măiestrie Până iese un
CUIBUL de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1489 din 28 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382334_a_383663]
-
necurate. A doua e Grazi cu părul prins în briză, cu gâtul negru, subțire, catifelat cu un ochi roșu, cu celălalt în priză, își mobilizează viscerele cu gândul la pat. A treia se numește Înverșunata, cu ochii ca florile câmpenești, mărunțele, cu buzele roșii ca vișinata, cu nasul lung și lemnos ca la iele. A patra este Verzuia, cu buze ca frunza îmbălsămată de roșu, cu părul ca anticele rădacini de tuia, stă prinsă-n chenar vegetal reprimându-și reproșul. A
POEME (2) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382483_a_383812]
-
și veselie, căci poveștile sale veneau rostite a glumă și cunoaștere. Și fiecare se-ncheia cu câte alea: mingiuțe în hârtie colorată zburdând pe fire de gumilastic, nuci, bomboane și-alvițe învelite în poleială roșie ori albastră, fluiere-asurzitoare din oase mărunțele, chipiuri din cartoane lucioase cu pene-mpodobite, crăcane potrivite de tras la țintă ori după un vrabete... minuni ademenitoare! Un ascultat de povești costa ceva de-mbucat și-un loc de mas ferit de noaptea rece. Apoi, ispita le chemase pe babe
CAI ALBI – LOCUL II LA CONCURSUL „ALB HOINAR”, EDIŢIA A II-A, IANUARIE-FEBRUARIE 2016 – ÎNSEMNE CULTURALE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383349_a_384678]
-
lumii aici s-ar fi adunat. Muncile oamenilor respectă ciclul binecuvântat al anotimpurilor, într-un aer de simplitate și sacralitate. El, încă înalt, curbat ușor de spate, cu obrazul supt și ochii verzi, parcă decolorați, pășea rar și apăsat.Ea, mărunțică, dar dreaptă, cu aceeași ochi cu muguri verzi, cu batic și șorț peste fusta încrețită și o bluză în dungi, alb cu negru. Optzeci de ani și o gospodărie încă pe picioare, o țineau ei doi, binișor. Ceva animale, plus
TRECEREA de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2240 din 17 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383496_a_384825]
-
nr. 2296 din 14 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului ZI DE PAȘTI Fermecătoare și cuminți, Cioplite-n filigran de ceară, Se-alintă-n soarele cu dinți Plăpânde flori de primăvară. Copiii, în hăinuțe noi, Ies pe la porți în ulicioară; Pe luncă-n mărunțele ploi Răsar lăstari de sălcioară. Simți îngerii trecând în zbor Ca o lumină de făclie Și îi auzi cântând în cor, În iz de mir și de tămâie. Referință Bibliografică: ZI DE PAȘTI / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
ZI DE PAŞTI de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383235_a_384564]
-
activ, ca să răsplătească astfel încrederea pe care cei de-acasă o aveau în el. Episodul 56 COSETTE — Vino după mine! - îi șopti Cosette în slavonă, ajungând în dreptul lui. Cuprins de-ai iubirii calzi fiori, Broanteș o urmă supus, câinește. Pășind mărunțel, cu spor, țigăncușa ieși din piața Balgi-Bașlâc, coti pe o ulicioară îngustă, apoi încă pe una, se opri în fața unei porți înalte, de lemn, se uită cu grijă în jur și-apoi intră repede, făcându-i semn lui Broanteș s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Drăguțescu era încă totuși ceea ce se numea un boier bine, ba chiar umbla zvonul că de când Vodă îi ținea nasul într-un borcan, nurii săi bărbătești sporiseră îngrijorător într-un Iași dominat de somnolența otomană. în spatele lui venea o femeie mărunțică, numai pielea și osul, aruncând priviri speriate în toate părțile, căci avea și de ce: în cinci ospețe pierduse trei soți, unul mai sănătos ca altul, și rămase cu șapte copii care se păruiau ziulica toată, întrucât foștii lor tați făceau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
zvon ușor de linguri căutând bucățile de carne se înălța spre uriașul tavan boltit sprijinindu-se pe pilaștri de marmură construiți cu sudoarea poporului. Cu glas scăzut, cuviincios, invitații schimbau între ei impresii, informații, solnițe, ardei iuți. Lângă bi-vel-vornicul Drăguțescu, mărunțica sa nevastă mânca grijuliu, abia deschizându-și gurița spre a primi lichidul călduț, delicios, din lingură. înghiți cu gingășie și-și întoarse frumoșii ei ochi spre soț: — Ce frumos a vorbit Vodă! - șopti ea privindu-și bărbatul cu dragoste. — Tacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
93 DESPRE SACI, STOICI ȘI ELEAȚI Și cum vă spuneam, cei patru eroi ai noștri ședeau pe punte. în special Cosette ședea atât de frumos cu vițele negre de păr fluturând în bătaia fumului pipei spătarului Vulture, încât un marinar mărunțel numai mușchii și osu’, ce căra înspre pupă un sac umplut cu stoici și eleați, avu trecând pe lângă țigăncușă intuiția că, oricât s-ar strădui, oricât ar munci pentru binele societății din care făcea fatalmente parte, nu va reuși niciodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
degete și sticleții porniră a-i cânta ușor la ureche. Grigorie al XV-lea închise ochii. O pace divină i se citea pe chip. Episodul 204 SÂNGELE APĂ NU SE FACE în această stare îl găsi cardinalul Damiani, un om mărunțel, nu tocmai slab, foarte vioi, cunoscut pentru deosebitul său fler diplomatic și pentru pasiunea nestinsă, aproape inexplicabilă, ce-o avea pentru mierea de stupi. Nu o dată, răsfoind sau numai aducând la semnat și pecetluit documente, bule papale, scrisori sosinde întru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
înălțimi. O bătaie discretă în ușă îl făcu să tresară. Da, poftim! spuse el, întorcându-se de la fereastră. În cameră intră doamna Maria, mătușa prietenului său Traian, cu un zâmbet ce i se întindea pe toată fața. Era o femeie mărunțică și plinuță, cu părul strâns sub un batic legat peste cap, la ceafă. Pe fața ei rotundă, ochii negri fugeau în toate părțile. Purta o rochie de casă și era încinsă cu un șorț apretat cu danteluță pe margini. E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]