1,021 matches
-
mai importante momente din viața lor: prima zi de școală. Și chiar dacă în țări precum Germania cei mici au parte de toate surprizele ascunse în cornetul uriaș numit „Schultüte”, care conține dulciuri, mici jucării, jocuri, cărți de colorat și alte mărunțișuri, pentru a îndulci prima zi de școală, în România nici vorbă de așa ceva. Asta nu înseamnă că bobocii n-au parte de micile lor bucurii, pentru că prima zi de școală este prilej de mare veselie pentru toată familia. Asta dincolo de
Toamna, şcoala numără bobocii [Corola-blog/BlogPost/97412_a_98704]
-
să ajungă la serviciu-n timpul potrivit gem planetarele se-aud discrete clinchete de sufertașe imensitatea se deschide senină peste toți e fără câteva minute - ora zece pe poarta bisericii iese mașina în care preotul confortabil așezat își socotește meticulos mărunțișul din sutana neagră scos - în hârtii de cinci zeci lucitoare ca ochiul - pe gardul înalt din fier forjat de necrezut cum s-a înălțat volbura peste noapte și-acum își flutură pe vânt jupele-i imaculate cu inocența unei noi
ORA NISIPULUI de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383679_a_385008]
-
cuvinte sunt de-ajuns... SCRIU ȘI PLEC... Scriu și plec în treburile mele, De o vreme încoace nu prea grele, Îmi văd de casă, de grădina ei, Prin ea îmi plimb adeseori idei Și versurile gem prin buzunare, Poetul alte mărunțișuri n-are, M-a întrebat în treacăt un amic, „Ce face...pensionul?” Eu-nimic! Ce puteam în treacăt să-i răspund Când l-am văzut postându-se rotund, Privindu-mă de undeva de sus, Ce sunt nu-i o rușine eu
POEME DIN MAI de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1238 din 22 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/383739_a_385068]
-
te va ajuta să devii mai productiv și satisfăcut la sfarsitul zilei, pentru lucrurile pe care le-ai realizat. Momentele de singurătate te ajută să te calmezi Mintea îți este mereu ocupată de diferite probleme, responsabilități sau griji. De asemenea, mărunțișurile zilnice, precum a fi la timp într-un anumit loc, a îți face planul pentru o nouă călătorie, ori a te gândi ce anume să gătești pentru cină, sunt alte lucruri care te pot distrage de la nevoile reale pe care
DE CE AR TREBUI SA PETRECI MAI MULT TIMP SINGUR? [Corola-blog/BlogPost/94121_a_95413]
-
propriile declarații, de vreo șase-șapte milioane de dolari. N-am idee cât se cheltuie în România, dar după veselia care-a cuprins canalele de televiziune, după parcelele nesfârșite de reclame din ziare îmi închipui că nu e vorba tocmai de mărunțiș. Problema îngrozitoare e că banul funcționează deja asemeni unei ghilotine. Dacă nu ai un sprijin de felul celor menționate mai sus, poți să-ți iei gândul de la viața politică activă. și ce e mai grav e că, în calitate de alegător, nu
Eu cu cine votez?! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8438_a_9763]
-
sau ură?). Din criză de spațiu, reiau aici doar opiniile aceluiași Baptista-Bastos. El descrie omniprezentul aparat pus pe urmele noastre drept "ochiul incisiv, inclement, glacial, implacabil, care informează, nu se știe bine pe cine, despre ceea ce, în modestia noastră, facem. Mărunțișurile noastre cotidiene - contemplarea felului de a umbla al anumitor femei, privirile aruncate spre cărțile dintr'o vitrină, izbucnirile contra vieții infame - sunt descifrate ca subiect de intrigă și preocupare publică." Lirismul plimbărilor prin pitoreștile cartiere lisaboneze, deambulările nocturne, frenezia citadină
Idila pândită de suspiciuni by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/8588_a_9913]
-
celei dintîi și cea de plonjare în abisul irațional a celui de-al doilea: "o moarte de vară / sub vie / sub lămpi calde / și sulf / între cuvinte / mai bătrîne / ca oamenii // monstruoase ce / năpădesc visul // somnul de vară / moarte de mărunțișul / uitat prin buzunare" (Somnul). Deloc expansiv, cu toate că se percepe în discursul d-sale proiectul unui existențial avîntat, al unui zbucium ce și-ar accepta cu greu limitele, Victor Știr tinde spre concentrare ca spre o rețetă nu doar expresivă ci
Un romantism ermetizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7756_a_9081]
-
tenor calcă într-o bună zi, fără să bage de seamă, și refrenul lui se schimbă: "Mi-e dor, mi-e dor/ De frații mei din Labrador?". Și nu e leac, nici cu "o litră de caimac", nici cu toate mărunțișurile pe care pribegi din toate colțurile lumii, adăpostiți de-același circ, se grăbesc să i le ofere. Și pleacă. Dar voiajul nu e lipsit de primejdii. Acrobația pe avion îl aruncă în mările Capului Sud și Capului Nord, de unde-l
E corul de Crăciun by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7776_a_9101]
-
orientală..., 1900) și care nu pune probleme speciale de evoluție semantică. Acaret (cu pluralul acareturi sau acarete) a fost înregistrat în ultima vreme în limbajul familiar-argotic, cu un sens foarte general - "lucru mărunt, neînsemnat" (T. Tandin, Limbajul infractorilor, 1993), "fleac, mărunțiș" ( G. Volceanov, Dicționar de argou al limbii române, 2006) - dar și cu unele specializări - de pildă, de "obiect furat": "Mă, eu nu pot să intru într-o casă! E altfel. Aicea scap repede de acaret. Dar dacă m-a prins
Acaret by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7997_a_9322]
-
eu obișnuiesc să dau jos motorul cu acareturile demontate" (vwforum.ro); "una bucată PC (imprimantă, scanner, căști, boxe, na, tot acaretul)" (beingsara.weblog.ro). Cum se vede din ultimul exemplu, uneori singularul acaret e folosit ca termen colectiv pentru diferitele "mărunțișuri" tehnice. Sensul vag și general al cuvîntului îi determină apariția preferențială la sfîrșitul unei enumerări, în tiparul "și altele": "dulii ruginite, globulețe de brad și alte asemenea acareturi" (visurat.ro); "mâine mă duc la revizia de 60.000, se lasă
Acaret by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7997_a_9322]
-
unor cuvinte mai puțin cunoscute de vorbitori: acaret preia pur și simplu, prin paronimie, sensul lui amanet - "Nu mai ai bani, îmi lași lanțul acaret pentru 2 bulioane". Cealaltă e mai firească și probabil mai stabilă: prin sensul de "fleac, mărunțiș", cuvîntul se transformă în termen de desemnare disprețuitoare, injurioasă - "ăia care se cred superiori le zic la ceilalți acareți: Ťmăi acaretuleť, ia vino-ncoa!". Chiar dacă sensurile recente nu vor pătrunde în limba comună, trecerea de la "proprietăți imobiliare" la "anexe gospodărești
Acaret by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7997_a_9322]
-
Popa Ana Cristina Autoarea volumelor “Harry Potter”, J.K. Rowling susține că ar putea continua povestea magică de la Hogwards, informează Reuters. „Nu vreau să existe o întoarcere mecanică a poveștii, să aduc mărunțișuri care puse cap la cap să formeze o continuare și apoi să spun ‘Gata, hai s-o vindem’. Ar fi o bătaie de joc la tot ceea ce înseamnă aceste cărți pentru mine”, susține autoarea seriei de aventuri. Magia de la Hogwards
Seria “Harry Potter” ar putea continua by Popa Ana Cristina () [Corola-journal/Journalistic/81006_a_82331]
-
nu a fost singura astfel de iubire fără sorți de izbîndă. Mă tem că sunt infime șansele să îl vedem tradus în română pe Sachs, prea excentric, prea puțin vandabil. Și înaintea crizei, prioritate au avut fel și fel de mărunțișuri contemporane. Bucureștenii pot găsi Le Sabbat la Institutul Francez.
Mult chinuitul Maurice Sachs by Mircea Lăzăroniu () [Corola-journal/Journalistic/6959_a_8284]
-
deloc ușoară de a echilibra cât de cât balanța: oferind altceva publicului îmbătat, îmbolnăvit cu nimicuri. Există o scară adevărată de valori, există un sistem de referință autentic la care se cuvine să ne raportăm, dincolo de bombardamentul cu frivolități și mărunțișuri, cu zădărnicii și prostie, cu fapte reprobabile și violență, pe care suntem siliți să-l suportăm zilnic. Repetăm, misiunea aceasta nu e deloc ușoară. Dar un scriitor și un intelectual de talia lui Stelian Tănase are premisele să reușească. Dacă
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2867_a_4192]
-
Și nu vorbesc doar în numele propriilor idiosincrazii. E vorba de inconsistența formulei. Mai exact: deși sunt scrise la persoana I, textele de început au, în marea lor majoritate, aerul că sunt relatate de un actant dezangajat. Atenția pentru detalii și mărunțișuri contrastează fericit cu sentimentul că în fundal se desfășoară secvențe cu potențial dramatic, pe care naratorul reușește fie să-l ignore, ca în prima schiță, Am fost odată la Roma, fie să-l ironizeze vag, ca în „Carnavalul nemuritorilor”, fie
Nu chiar până la capăt by Ana Chirițoiu () [Corola-journal/Journalistic/4468_a_5793]
-
i posibil, că România este doar țara tuturor posibilităților, nu ? De ce nu și asta ?! Spitale Închise, altele fără medicamente, mâncare etc, iar medicamentele la niște prețuri mai mult decât occidentale. Ce contează că salariul sau pensia de aici echivalează cu mărunțișul uitat În buzunarul unui occidental; prețurile să fie chiar mai sus, că doar vrem să fim europeni. Că până acum om fi fost eschimoși sau extratereștri. Mai știi ? Orice este posibil, nu ?! Îmi aduc aminte că pe la mijlocul anilor '80 se
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
când mi-ar fi fost greu să optez. Dacă am făcut-o, au fost legate de chestiuni lipsite de importanță, banalități cum ar fi „Cu ce pantofi să merg în seara asta la recepție, cu cei albi sau cei roșii?” ...Mărunțișuri cotidiene. 15 noiembrie Distanța fizică dintre noi a început să doară, sutele de kilometri dintre mine și tine devin, pe zi ce trece, mai greu de îndurat. Vezi tu, nu anii ne despart pe noi, așa cum, în repetate rânduri, ai
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
mie de-o bucată de pâine, să fie primit, domniță! În fața ei apăruse brusc un bătrân, gârbovit, slab, cu ochii pierduți în orbite, ca-n hău. Căra după el o grămadă de pungi, pesemne goale. Îi așeză în palmă întinsă mărunțișul cules de prin buzunare și trecu mai departe, zărise numele pe care îl căuta. O cruce simplă, pierdută printre „monumentele” impunătoare din jur. O fotografie mică, pe care de altfel o știa, câteva date, obligatorii în astfel de situații și
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
de oră, apoi, spre seară, plecăm la hotel. Fetele noastre rămân pe mâini bune. Ne spălăm și coborâm la restaurant să mâncăm. La intrare, un borcan cu mingiuți pline, care de care mai frumos colorate. Cel mic ne scotocește de mărunțiș, ca să-și satisfacă dorința. Și-a umplut buzunarul cu mingi. Am mâncat mai relaxați pentru că până acum totul a mers bine. Spre miezul nopții ne retragem pentru că toată lumea e obosită după tot stresul zilei. A doua zi, 22 iunie 2007
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
Am mulțumit frumos. Atât. După vreo oră am plecat de la spital și am hălăduit prin oraș și prin împrejurimi după o pensiune. Nam găsit, așa că, spre seară, ne-am întors la hotel. Ca de obicei, G. a mai dorit ceva mărunțiș pentru mingiuțele de gumă transparentă când coboram la masă. Am stat mult și am vorbit câte toate, apoi ne-am retras în camere. A mai trecut o zi. 23 iunie 2007. Găsim pensiunea Waltraud, Hessen Platz 6, și după negocieri
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
prelungi se pierd deasupra îmbulzelii de pe bulevardul Geniu și Prosperitate. Până și băcanii își șterg în grabă mâinile de șorțurile murdare și înhață câte un exemplar din Adevărul. Funcționarii înghit cu noduri ultima îmbucătură de corn și se caută de mărunțiș. E o larmă nemaipomenită, mai rău ca în ’916, în ziua mobilizării generale. Dreptunghiurile oficiosului guvernamental sunt agitate ca niște steaguri, cu miile de găuri făcute de plumbii ciudați ai lui Gutenberg. Capitala e cu sufletul la gură. Astăzi nimeni
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
n-are cine s-o dezlege! Amorul, dorul, călătorul - „vine” deloc întâmplător. Când te amăgești vine că nu prea gândești! Întâi și-ntâi gândește ce și cât să dorești, după care înfăptuiește!. Nu te pierde în amănunte, fleacuri ori alte mărunțișuri, că pierzi esențialul și dai în rătăcire fără de ieșire. O gândire solid organizată (desigur o gândire superioară, pozitivă...) depășește în carate o inteligență oricât de spectaculoasă și abil orientată... Unitatea de măsură pentru orice fel de iubire: „gramul” de sacrificiu
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
colonie. Cel mai bine este să te parfumezi cu două ore înaintea interviului. O mireasmă ușoară este mai mult decât suficientă, având în vedere că interviurile se țin, de regulă, în încăperi mai mici. * Goliți-vă buzunarele! Fără chei sau mărunțiș care zdrăngăne la orice pas. * Nu mestecați gumă și nu fumați în timpul interviului. * Fiți atenți chiar și la cele mai mici detalii, de aceea e bine să evitați pantofii scâlciați de prea mult purtat, cu tocurile ferfeniță și/sau nelustruiți
Cum să-ţi faci publicitate : ghid practic testat by Dan Ştefanov [Corola-publishinghouse/Administrative/938_a_2446]
-
MINISTRUL: Atunci cum îți permiți să afirmi asemenea enormități? JENI: Ați înțeles greșit. N-am spus că ați făcut asta. Am spus numai că presa ar îndrăzni să rîdă de dumneavoastră dacă ați face-o. Și în fond sînt niște mărunțișuri. Dar să nu credeți că n-ar fi în stare. MINISTRUL: Ah, asta ai vrut să zici... Înțeleg... Da, sînt în stare de orice. Dragă Jeni... Adică Venera. JENI: Otilia. Nu sînt încă destul de grasă pentru Venera. MINISTRUL: Dragă Otilia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
Eu învăț din fiecare ceva, mereu altceva. EMMA: Ce plicticos ești! Din piese nu-i nimic de învățat. Cel mult cum să te răzbuni. CHARLES: Asta-i secundar. Totdeauna am fost uimit cum reții tu din teatru tot felul de mărunțișuri, dar nu ideea principală, morala. EMMA: De unde știi că nu rețin exact ce-mi trebuie? Ce plicticos ești, Charles! Ți-o spun cu admirație, să știi. Cine crezi că ar avea puterea să vadă atîtea piese, să citească atîtea cărți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]