573,016 matches
-
de vânt căci buzele îmi crapă în crusta disperării de-a mai simți odată aroma de pământ. Să mai visez odată la legănarea adâncă ce-mi tremură în oase acorduri fără cer, balans de vagoneți în galerii pierdute cântând fără măsură ecouri în eter! Mă mai întreb: putea-va uita de mine Vâlva ori mă așteaptă încă în trupu-i de nălucă să-i împlinesc blestemul cusut cu fir de aur pe-acea potecă simplă care din Bucium urcă? Din lampă nu
SUB CRUCEA VEACURILOR SECI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1496152804.html [Corola-blog/BlogPost/381559_a_382888]
-
Un eveniment ce din punctul nostru de vedere a fost reușit, la partea de organizare a fost binișor,artiștii pe măsură, dar din nefericire nu a fost chiar așa unic și revoluționar pentru Iași precum se preconiza. Distracția a început la ora 20.00 și s-a terminat dimineață în jurul orei 07.30, ora la care soarele era deja pe cer
After Party Review: Escape Festival cu Satoshi Tomiie 14 martie by http://www.iasi4u.ro/after-party-review-escape-festival-cu-satoshi-tomiie-iasi-14-martie/ [Corola-blog/BlogPost/95554_a_96846]
-
mai mult cărbune. Înțelegând situația gravă în care se aflau minele de cărbune din Valea Jiului, conducerile acestora, pentru a se salva de la un dezastru economic spre care se îndreptau, căutau soluții tehnice, organizatorice și sociale, aplicând în acest sens, uneori, măsuri dure, menite să redreseze activitatea minelor. După cum se știe, în perioada interbelică minele de cărbuni din Valea Jiului erau reprezentate de capitalul bancar, îndeosebi cel austriac, maghiar, francez și german, care profitau în urma valorificării bogatelor zăcăminte de cărbune din această zonă
MARELE CUTREMUR VA LOVI FOARTE CURÂND ! ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A PATRA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1448749663.html [Corola-blog/BlogPost/360141_a_361470]
-
1920, cu 3951 muncitori s-a realizat o producție de doar 508.210 tone cărbune. Febra revoluționară a muncitorilor transilvăneni dintre anii 1918 și anul 1920 a cuprins și Valea Jiului unde puterea a fost preluată de către Consiliile Muncitorești. Printre primele măsuri luate pentru protecția muncitorilor s-a numărat organizarea activităților productive la mine pe trei schimburi de lucru cu program de 8 ore, în locul programului de lucru de 12 ore, care a avut consecințe negative asupra randamentelor și producției realizate. Introducerea
MARELE CUTREMUR VA LOVI FOARTE CURÂND ! ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A PATRA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1448749663.html [Corola-blog/BlogPost/360141_a_361470]
-
muncii, încadrarea în indicatorii de calitate, funcție de cererea beneficiarilor, precum și modernizarea și mecanizarea principalelor activități, transportul, aerajul minier, îmbunătățirea și extinderea rambleiajului hidraulic prin construirea de noi instalații în limita de est și de vest a câmpului minier. Aplicarea acestor măsuri a permis obținerea în scurt timp a unor rezultate notabile, asupra cărora merită ca, în măsura posibilităților, să facem o succintă prezentare. În anul 1922 la mina Petrila lucrările de exploatare a cărbunelui se desfășurau între orizonturile nr. 3 și
MARELE CUTREMUR VA LOVI FOARTE CURÂND ! ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A PATRA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1448749663.html [Corola-blog/BlogPost/360141_a_361470]
-
aerajul minier, îmbunătățirea și extinderea rambleiajului hidraulic prin construirea de noi instalații în limita de est și de vest a câmpului minier. Aplicarea acestor măsuri a permis obținerea în scurt timp a unor rezultate notabile, asupra cărora merită ca, în măsura posibilităților, să facem o succintă prezentare. În anul 1922 la mina Petrila lucrările de exploatare a cărbunelui se desfășurau între orizonturile nr. 3 și 4 și numai pentru valorificarea zăcământului din stratul principal (nr. 3), întrucât stratele de cărbune nr.
MARELE CUTREMUR VA LOVI FOARTE CURÂND ! ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A PATRA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1448749663.html [Corola-blog/BlogPost/360141_a_361470]
-
duse la curent și astăzi aproape că nu se mai cunoaște situațiunea în care rămăseseră minele noastre la sfârșitul acelui război”. În scopul bunei funcționări, creșterii cantitative și calitative a producției, reducerea costurilor de producție, creșterea productivității muncii, precum și îmbunătățirea măsurilor de siguranță a muncii, conducerea minei Petrila a acționat cu hotărâre pentru menținerea în stare de siguranță a lucrărilor miniere precum și dotarea tehnică a acestora, în care scop a urmărit înfăptuirea a trei priorități: „Tăierea”, „susținerea” și „transportul” cărbunelui. În
MARELE CUTREMUR VA LOVI FOARTE CURÂND ! ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A PATRA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1448749663.html [Corola-blog/BlogPost/360141_a_361470]
-
precum și dotarea tehnică a acestora, în care scop a urmărit înfăptuirea a trei priorități: „Tăierea”, „susținerea” și „transportul” cărbunelui. În scopul înfăptuirii acestor obiective, ing. August Buttu a întocmit un studiu tehnic și organizatoric care, dezvoltat în 12 puncte, viza măsurile și metodele care să conducă la creșterea producției de cărbune și care făcea referire la: - abandonarea stratelor și minelor nerentabile din cauza tectonicii și calității inferioare a cărbunelui; - reducerea volumului la lucrările de pregătire; - restabilirea ordinii și disciplinei în rândul muncitorilor
MARELE CUTREMUR VA LOVI FOARTE CURÂND ! ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A PATRA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1448749663.html [Corola-blog/BlogPost/360141_a_361470]
-
pentru încadrarea posturilor de conducere-supraveghere și control a unor persoane bine pregătite profesional și devotate societății; - ridicarea valorii profesionale a cadrelor tehnice, de supraveghere și a muncitorilor, prin procesul de școlarizare; - studiul fiziologic și psihotehnic al muncitorului; - protecția muncitorilor prin măsuri de siguranță, serviciu medical și asistență socială; - acordarea unor salarii și prime echitabile; - perfecționarea utilajelor tehnice, introducerea în subteranul minei a noilor tehnologii; - modernizarea și adoptarea unor metode noi de exploatare specifice zăcământului, optându-se pentru introducerea abatajelor frontale cu
MARELE CUTREMUR VA LOVI FOARTE CURÂND ! ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A PATRA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1448749663.html [Corola-blog/BlogPost/360141_a_361470]
-
și prime echitabile; - perfecționarea utilajelor tehnice, introducerea în subteranul minei a noilor tehnologii; - modernizarea și adoptarea unor metode noi de exploatare specifice zăcământului, optându-se pentru introducerea abatajelor frontale cu front lung, unde noile tehnologii să poată înlocui în mare măsură forța fizică a muncitorului. Directorul general al societății aprecia că toate obiectivele stabilite în planul de măsuri tehnico-organizatorice trebuie considerate de întregul personal tehnic ca o „directivă” obligatorie care trebuie pusă neapărat în aplicare până la 1 septembrie 1929, întrucât în
MARELE CUTREMUR VA LOVI FOARTE CURÂND ! ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A PATRA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1448749663.html [Corola-blog/BlogPost/360141_a_361470]
-
metode noi de exploatare specifice zăcământului, optându-se pentru introducerea abatajelor frontale cu front lung, unde noile tehnologii să poată înlocui în mare măsură forța fizică a muncitorului. Directorul general al societății aprecia că toate obiectivele stabilite în planul de măsuri tehnico-organizatorice trebuie considerate de întregul personal tehnic ca o „directivă” obligatorie care trebuie pusă neapărat în aplicare până la 1 septembrie 1929, întrucât în perioada premergătoare anului 1929 prevestea accentuarea tot mai puternică a crizei economice ce se apropia. Impozitul minier
MARELE CUTREMUR VA LOVI FOARTE CURÂND ! ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A PATRA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1448749663.html [Corola-blog/BlogPost/360141_a_361470]
-
cărbunelui livrat către căile ferate s-a redus cu până la 8%, apare concurența altor surse energetice, creșterea salariilor, greutăți în plasamentul cărbunelui din cauza slabei activități economice la nivel național, recolta slabă din cauza secetei ș.a. au obligat conducerea minelor să aplice măsuri organizatorice dure, care se refereau la: evitarea creării stocurilor de cărbune, închiderea minelor nerentabile, reducerea programului de lucru la 5 zile pe săptămână, în contrast puternic cu timpurile când se solicita minerilor să efectueze schimburi suplimentare. La 14 decembrie 1929
MARELE CUTREMUR VA LOVI FOARTE CURÂND ! ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A PATRA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1448749663.html [Corola-blog/BlogPost/360141_a_361470]
-
9 milioane de lei. Programul de concentrare la Petrila a instalațiilor de preparare a cărbunelui, a depozitelor de lemne, materiale și a stocurilor de cărbune și-a adus contribuția la micșorarea substanțială a cheltuielilor neproductive. Pentru asigurarea eficienței economice a măsurilor propuse, în cadrul programului de concentrare s-a prevăzut ca mina Petrila să fie legată de gara CFR Petroșani printr-o linie ferată normală cu lungimea de 1.416 m, plus ramificații în lungime de 5.283 m. Linia ferată, după ce
MARELE CUTREMUR VA LOVI FOARTE CURÂND ! ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A PATRA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1448749663.html [Corola-blog/BlogPost/360141_a_361470]
-
familie care își ia în serios rolul de „biserică mică”, așa cum o numește Sfântul Ioan Gură de Aur, va facilita integrarea și creșterea copiilor, a elevilor, în Biserica mare. În mod evident ignorarea acestor îndatoriri părintești va da roade pe măsura și calitatea efortului depus. În contextul actual, rolul Profesorului de religie este dificil, delicat, dar absolut necesar. El trebuie să fie un integrator, moderator și mediator înțelept, între copil, familie, Biserică și societate. Misiunea lui nu este ușoară, dar poate
Profesorul de Religie, un model de conduită pentru „ucenicii“ săi şi un mediator în şcoala în care îşi desfăşoară activitatea… by http://uzp.org.ro/profesorul-de-religie-un-model-de-conduita-pentru-ucenicii-sai-si-un-mediator-in-scoala-in-care-isi-desfasoara-activitatea/ [Corola-blog/BlogPost/94310_a_95602]
-
rugase pentru asta. Câtă credință trebuie să ai pentru ca Dumnezeu să-ți aprindă soarele pe cer! „Iarna nu-i ca vara”, se-nțelege, dar la Dumnezeu toate sunt cu putință... Uneori mă și sperii, uneori viața mă surprinde în asemenea măsură, încât mă întreb cu ce viteză gândul nostru aleargă spre Dumnezeu și mă uimesc cu ce viteză răspunde. Uneori. Alteori, Îl întreb, de parcă am sta amândoi la o masă de bodegă: M-auzi, Doamne, ce zic eu aicea? Ei, știu
GÂNDURI DINTR-O IARNĂ DEOCHEATĂ, DE FLORENTINA-LOREDANA DALIAN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1328 din 20 august 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1408549822.html [Corola-blog/BlogPost/364806_a_366135]
-
RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 267 din 24 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului CAPITOLUL IV - ȘCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA D acă secolul anterior a fost, în bună măsură, o perioadă de ruptură față de formele instituționale tradiționale, observându-se totuși evident un ritm alert și un conținut înnoitor al substanței materiale și spirituale a socetății românești - cu toată orientalizarea de care a fost afectată - secolul al XIX-lea este
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xix_lea.html [Corola-blog/BlogPost/355662_a_356991]
-
1838, când au luat ființă școlile publice la sate, în Rucăr țineau școli particulare Mihai Calu-Pârnă, Gheorghe Istrate (Baranga) și Ion Grozescu. Pe la 1832 era aici dascălul Dulamă. Anul 1838 este un an crucial în devenirea școlii, este anul unor măsuri speciale. 1838 este un an crucial în devenirea școlii, este anul unor măsuri speciale privind școala sătească cu deosebire, de adaptare și integrare a ei în curentul novator declanșat de ideile revoluției franceze de la 1789 în domeniul instrucției și educației
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xix_lea.html [Corola-blog/BlogPost/355662_a_356991]
-
particulare Mihai Calu-Pârnă, Gheorghe Istrate (Baranga) și Ion Grozescu. Pe la 1832 era aici dascălul Dulamă. Anul 1838 este un an crucial în devenirea școlii, este anul unor măsuri speciale. 1838 este un an crucial în devenirea școlii, este anul unor măsuri speciale privind școala sătească cu deosebire, de adaptare și integrare a ei în curentul novator declanșat de ideile revoluției franceze de la 1789 în domeniul instrucției și educației maselor, modernizării conținutului curicular al învățământului, al pregătirii formatorilor și al construcțiilor edificiale
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xix_lea.html [Corola-blog/BlogPost/355662_a_356991]
-
al dotărilor material-didactice, al tipăriturilor școlare și metodice, al strategiilor didactice și al activității de îndrumare și control. Dacă înainte de 1838 am cunoscut la Rucăr dascăli care au dat învățătură de carte pe cale particulară, începând din anul 1838 se iau măsuri speciale privind organizarea instituțională propriu-zisă a școlii sătești, comunitare. Se știe că prin Regulamentul Organic, aplicat în principate începând din primii ani ai deceniului al patrulea al secolului XIX se prevedea, între altele, și înființarea de școli naționale, publice, în
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xix_lea.html [Corola-blog/BlogPost/355662_a_356991]
-
să se alarmeze între ei ascultând și observând panica din salon și să se cheme unii pe alții pe holurile înguste speriați, disperați și îngroziți de un scenariu inacceptabil pentru ei și dornici să acuze, să găsească vinovați, încurcând peste măsură toate acțiunile medicale, care și așa erau îngreunate de spațiul îngust de manevră. Urmăream îngroziți, medici și asistente, bătăile inimii aceleia tinere, care creșteau, creșteau peste o sută... peste două sute ... în câteva minute au depășit trei sute cinzeci pe minut ... intrase
CERASELA NICOLETA SLĂVULETE de CERASELA NICOLETA SLĂVULETE în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 by http://confluente.ro/Cerasela_Nicoleta_Sl%C4%83vulete.html [Corola-blog/BlogPost/376545_a_377874]
-
ajungă la o reciprocitate și la o stare de echilibru astfel încât Ea trebuie să dețină în mod concret și real cadrul legislativ pentru a se adresa omului de mâine, ca cetățean și credincios, cu alte cuvinte esre chemată să adopte măsuri de perspectivă, fără a fi nevoiți să facem distincția artificială între cei doi și fără a fi suspectați de încălcarea libertății de conștiință. În altă ordine de idei, faptul că ea nu reprezintă un reper de “consiliere” pentru Stat, așa
DESPRE VIZIUNEA DOMNULUI VICTOR OPASCHI – SECRETAR DE STAT PENTRU CULTE, CU PRIVIRE LA RAPORTURILOR DINTRE STAT, BISERICĂ ŞI CULTE RELIGIOASE, ÎN ROMÂNIA CONTEMPORANĂ… PARTEA A II by http://confluente.ro/stelian_gombos_1434955777.html [Corola-blog/BlogPost/365923_a_367252]
-
pe aceea ți-o întoarce și ea ție. Dacă tu nu respecți lumea în care trăiești, nici ea nu te va respecta pe tine. Și la o neașteptată răsturnare politică, proaspăta opoziție începe să atace vehement propriile ei principii și măsuri pe care (voit sau nu) de abia le abandonase! Nu vorbesc neapărat de cameleonism dar las loc unei (ne)obișnuite mirări și nu mai aduc vorba despre principii și doctrine care au ajuns atât de laxe că încep să nu
POLITICHIA NOASTRĂ DE FIECARE ZI de ION UNTARU în ediţia nr. 461 din 05 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Politichia_noastra_de_fiecare_zi_ion_untaru_1333634917.html [Corola-blog/BlogPost/359123_a_360452]
-
am guvernat destul. - Noi știm că în trecut au fost intervenții. Miniștrii care și-ar fi dorit tare mult să fie aici și care nu au fost invitați. Dumneavoastră poate aveți pile... Îți recomandăm Cine a inspirat cele 47 de măsuri cu care Guvernul Cioloș încearcă să schimbe viața a 500.000 de români Alocuțiunea premierului ne-a adus aminte că am parcurs un drum lung din 1989 până acum. „Pe mine, ca cetățean, mă bucură foarte mult că societatea civilă
„Nu candidez la nimic. Eu fac politică în fiecare zi. Cresc copii care nu o să voteze niciodată idioţi” by https://republica.ro/znu-candidez-la-nimic-eu-fac-politica-in-fiecare-zi-cresc-copii-care-nu-o-sa-voteze-niciodata-idioti-discursul [Corola-blog/BlogPost/338193_a_339522]
-
94, nimeni nu a potrivit așa de bine bluesul american și folclorul ardelenesc . Distracția în concerte si reacția publicului i-au ținut împreună în toți acești ani. Primul extras pe single este piesa „Hey Good Looking”, cu un videoclip pe măsură: „Țin minte bine ziua filmării, pentru că de cînd am fost pentru prima oară la târgul de la Negreni, prin ’90 sau ’91, îl aștept cu nerăbdare în fiecare an. Așa a fost și în ’94, cînd am filmat materialul ăsta”- Hanno
Blues ardelenesc cu Nightlosers by http://www.zilesinopti.ro/articole/5111/blues-ardelenesc-cu-nightlosers [Corola-blog/BlogPost/97663_a_98955]
-
teologiei. Trebuie să iei aminte, la fel și noi! Relația umanității cu Dumnezeu se înțelege ca realitate istorico - teandrică și sinergetică. Dar mărturisirea în istorie este incomodă pentru societatea de astăzi, de pildă, ce se bazează în cea mai mare măsură pe minciună, înșelăciune, agresiune și violență. A mărturisi pe Dumnezeu înseamnă a declara război pe viață și pe moarte diavolului, a nu mărturisi înseamnă a avea pace cu acesta. Dacă în perioada persecuțiilor, creștinismul era prigonit fiind în afara societății, astăzi
BISERICA „SF. IER. NICOLAE ŞI SF. ANTONIE CEL MARE” DIN CARTIERUL BUCUREŞTEAN TITAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1183 din 28 martie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1396007056.html [Corola-blog/BlogPost/353555_a_354884]