414 matches
-
Mătrăguna este o comedie a gânditorului politic florentin Niccolò Machiavelli. Opera este compusă din 5 acte, acțiunea petrecându-se în Florența. Printre sursele de inspirație ale comediei sunt atât operele dramaturgilor antici Plautus și Terențiu, cât și faimoasa carte contemporană a
Mătrăguna (comedie) () [Corola-website/Science/326681_a_328010]
-
a gânditorului politic florentin Niccolò Machiavelli. Opera este compusă din 5 acte, acțiunea petrecându-se în Florența. Printre sursele de inspirație ale comediei sunt atât operele dramaturgilor antici Plautus și Terențiu, cât și faimoasa carte contemporană a lui Boccaccio, Decameronul. Mătrăguna a fost comparată și cu scrierea principală a lui Machiavelli, Principele, întrucât în atingerea scopurilor sale - în acest caz amoroase - protagonistul procedează calculat și strategic. Întâmplarea cu aer boccacesc, pare a fi avut loc în anul 1504, pe baza aluziilor
Mătrăguna (comedie) () [Corola-website/Science/326681_a_328010]
-
Callimaco află că Lucrezia încearcă să facă un copil, dar nu reușește de șase ani. Pozând în doctor, îi recoamandă lui Nicia, care îi fusese prezentat între timp de Ligurio, să îi dea lui Lucrezia să bea o fiertură de mătrăgună, mințindu-l că acest leac îl va omorî pe primul bărbat care se va culca după aceea cu Lucrezia (pentru că ar absorbi toată otrava mătrăgunii). Callimaco și Ligurio îl conving pe Nicia să accepte ca Lucrezia să bea licoarea, urmând
Mătrăguna (comedie) () [Corola-website/Science/326681_a_328010]
-
prezentat între timp de Ligurio, să îi dea lui Lucrezia să bea o fiertură de mătrăgună, mințindu-l că acest leac îl va omorî pe primul bărbat care se va culca după aceea cu Lucrezia (pentru că ar absorbi toată otrava mătrăgunii). Callimaco și Ligurio îl conving pe Nicia să accepte ca Lucrezia să bea licoarea, urmând să găsească pe străzile Florenței un sărman care să cadă victimă otravei aferente poțiunii. Intenția lui Callimaco este ca el însuși să fie "nefericitul". Însă
Mătrăguna (comedie) () [Corola-website/Science/326681_a_328010]
-
din Terențiu și probabil prima incursiune în dramaturgie a lui Machiavelli. este menționată de Vasari în "Viețile celor mai renumiți arhitecți, pictori și sculptori italiani, de la Cimabue până în timpurile noastre". Voltaire a spus în "Essay sur le Mouers" că prețuiește Mătrăguna mai mult decât toate comediile lui Aristofan. Piesa a fost pusă în scenă des de-a lungul timpului și a fost și adaptată cinematografic în anul 2008. Machiavelli, Niccolò: "Mătrăguna. Comedie în 5 acte", în românește de N. Al. Toscani
Mătrăguna (comedie) () [Corola-website/Science/326681_a_328010]
-
Voltaire a spus în "Essay sur le Mouers" că prețuiește Mătrăguna mai mult decât toate comediile lui Aristofan. Piesa a fost pusă în scenă des de-a lungul timpului și a fost și adaptată cinematografic în anul 2008. Machiavelli, Niccolò: "Mătrăguna. Comedie în 5 acte", în românește de N. Al. Toscani (versuri: Dan Grigorescu), colecția Biblioteca Pentru Toți, Editura de Stat pentru Literatură și Artă, București 1958.
Mătrăguna (comedie) () [Corola-website/Science/326681_a_328010]
-
de ocară - căci erau ciudați și răi românii din vremea lui Matei Basarab. Halima numai câte vorbeau; ba de biserici de urdă de le suflă vântul și le curge untul, ba de părintele Porgație făcător de predicație, ba de părintele Mătrăgună cel de viță bună, c-un comanac care când îl punea în cap cădea pe umeri, încît, de nu era arhiereul șolduros, mergea comanacul până jos, ba de mantia părintelui care cîtu-i țara românească nu e ață s-o cârpească
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
un dușman de temut cu care omul a trebuit să lupte. Încă din antichitate, medicina hipocratică folosea diferite extracte de plante (hioscina, scopolamina, opiumul) pentru combaterea durerii. Utilizarea extractului de opium (papaver somniferum), a extractului de maselariță (Hyosciamus niger), utilizarea mătrăgunei (Mandragora officinarum), folosirea hipotermiei, a alcoolului băut în cantitate mare și în timp scurt, precum și unele metode stranii, ca strangularea sau contuzia cerebrală, reprezintă „tehnici” de anestezie imaginate încă din antichitate și practicate până târziu, în Evul Mediu. În legătură cu utilizarea
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
Mandragora officinarum), folosirea hipotermiei, a alcoolului băut în cantitate mare și în timp scurt, precum și unele metode stranii, ca strangularea sau contuzia cerebrală, reprezintă „tehnici” de anestezie imaginate încă din antichitate și practicate până târziu, în Evul Mediu. În legătură cu utilizarea mătrăgunei, lui Dioscorides i se atribuie prioritatea în privința utilizării termenului de anestezie. Dar, orice istoric riguros al anesteziei îi va revendica începutul, va trebui să țină seamă - desigur într-un sens anecdotic - că această «specialitate» a apărut încă de la apariția biblică
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
de 100% noapte între etape, lamele produc viziuni corupte: vezi masa la care ai plîns într-o farfurie cu terci cînd patria ta s-a despărțit de jugul Înaltei Morți și crezi că tabloul pe care-l vezi înfățișează izgonirea mătrăgunei dintr-un text pios. Ori ți se pare că pe geam s-a întins și se va tot întinde un covor de rîme. Sau admirînd crima petrecută frumos în patul unde stăpînul și stăpîna ciripeau colorat înainte de culcare, admiri de
Spre Graalul suprarealismului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11474_a_12799]
-
Giroc, partea dreaptă (Drubeta, Vlădeasa, Ștefan Stâncă, Stegarilor, Pandurilor, Vântului); Șagului, partea dreaptă (Lacului, Științei, Teatrului, Cutezătorilor, Veveriței, Fraternității, Grădinii, A. Ipătescu); Bălcescu (Gh. Doja, M. Viteazul, C. Porumbescu, Corbului, Romulus, Șoimoș, Odobescu, case); Ghiroda Nouă (Ghirodei, Cocostârcului, Lemnari, Prieteniei, Mătrăgunei, Luncii, Pelicanului); Fratelia (Călătorilor, Berzei, Prut, Drubeta, Ulpia Triana, Arcidava); Gării ( N. Tritulescu, Nufărul, Olănescu, Gelu); Mehala (Aleea Viilor, Bucovinei, Mehedinți, Almajului, Plugarilor, Bărăgan); comuna Giroc. L. Scripcă, O. Nica Transparență decizională l Proiecte de interes local La nivelul compartimentelor
Agenda2005-17-05-general3 () [Corola-journal/Journalistic/283605_a_284934]
-
095636832 11190 TALPEȘ IOAN (n. 1938) Timișoara, Calea Aradului nr. 42, ap. 6 țel. 201950 7283 TODOR ANGELA (n. 1945) Timișoara, Str. Ț. Ionescu nr. 42-44 sc. B ap. 23 țel. 437060 17796 TUDOR DOBRICAN RAMONA (n. 1968) Timișoara, Str. Mătrăgunei nr. 60 țel. 208858 7036 VAMOS EMERIC (n. 1931) Timișoara, Str. Popa Laurențiu nr. 7, sc. D, ap. 7 țel. 142462 11198 VĂRZARU MARCELA ELENĂ (n. 1968) Timișoara, Str. Bujorilor bl. 7 sc. C, ap. 22 țel. 216908 11199 VASZILCSIN
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
Peticica și Omul de Zăpadă“ de Constantin Ștefănescu, 21. 12, ora 11. Filarmonica „Banatul“: Concert de colinde susținut de corul și orchestra simfonică ale Filarmonicii „Banatul“. Dirijor: Diodor Nicoară, 23. 12, ora 19 ( C.N.A. „Ion Vidu“). ARAD Teatrul de Stat: Mătrăguna de N. Machiaveli, 20. 12, ora 18; Doi din doi de Adrian Păunescu, 21. 12, ora 18. Expoziții Muzeul Banatului: Salonul anual al artiștilor plastici neprofesioniști; „Animalele neoliticului în Banat“ (10-17; l., închis); Secția de etnografie: „Sărbătoarea de Crăciun în
Agenda2003-51-03-timp () [Corola-journal/Journalistic/281863_a_283192]
-
Sunt nenumărate anecdotele populare în cari se iau peste picior grecii, evreii, nemții, ungurii, polonii, muscalii; asupra țiganilor există o întreagă epopee populară în versuri lapidare, cum și-au făcut biserică, ce predică le-au ținut părintele Porgație și popa Mătrăgună, cel de viță bună. Crezul și cele zece porunci s-au răstălmăcit de către român și s-au potrivit neamului; despre bulgari există asemenea o lungă povestire a lui Hagi Ivat craiul, care a vrut să ia Țarigradul înarmat c-un
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cum e Timon în actul al Iv-lea, sufletul său cată să fi trecut prin o sumă de peripeții ce l-au aruncat dintr-un estrem într-altul, l-au prefăcut din alb în negru, din floare de crin în mătrăgună. Seria acelor peripeții, luată la un loc și designată c-o singură vorbă, am numi-o fenomonologia unui suflet bântuit de patimă. Se știe că pe sfârșitul secolului al paisprezecelea Alexandru cel Bun purta în marca Moldovei crinii Casei de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
casei sale avea un grătar uriaș, care prindea viață la venirea musafirilor. Fripturile erau stropite din belșug cu vin vechi, nohan și cu țuică tare de prune. Avea o rețetă secretă de pregătire a unui vin special în care adăuga mătrăgună și alte plante într-o cantitate numai de ea știută, astfel încât cel care bea, după ce trecea printr-o stare de euforie, cădea într-o nesimțire bahică din care nu se trezea cu una cu două. Se spunea despre sătucul acela
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
trăgea să moară - un unchi de-al ei pe care urma să-l moștenească și pe care Îl Îngrijea mai mult de gura lumii. Dordonea ar fi dormit și-ntr-un cavou, la cât era de obosit și oarecum beat. Mătrăguna, Înainte să sufle-n lampă, a avut grijă să-i dea de lucru: „Dacă-l vezi că moare” - și arătase spre bătrân - „aprinde-i și mata lumânarea asta. Ai chibritul colea”. Hristu, pe vremea aia neînsurat, dar și după, era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
nimic. Schimbăm în permanență ceea ce suntem. Odată Fotzi e un lan de secară fără nici o folosință peisagistică, o tufă de alun înflorită. Odată domnu' Schweindi și doamna Hasi sunt un roi de muște de bălegar, altă dată o tufă de mătrăgună la maturitate într-o pădure mixtă care respiră cu regularitate. Odată este domnu' Karli un ghețar sclipitor, altă dată așternut de frunze în aceeași pădure mixtă. Odată d-na cârciumărească este prundișul pietros al unui râu, altădată un ținut mlăștinos
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
aici, foarte frumos... CÂRCIUMAREASA: Minunat, o excursie pe cinste... FOTZI: Cel mai frumos pe lume e lumea însăși... KARLI: Un ținut potrivit... aici se poate ține tot. HASI: Mda, într-un fel nu-i rău... dar chestia cu tufa de mătrăgună a fost o mizerie, a fost cu siguranță o aluzie. (toți ridică mirați capul și o privesc pe Hasi) JÜRGEN: Vedeți d-voastră, așa ceva este cădere în păcat. Asta este ca și cum cineva în Paradis face o plimbare și peste tot
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
De-a noastră, București, 1942; Vittorio Alfieri, Mirra, București, 1943; Gabriele D’Annunzio, Fata lui Jorio, București, 1943, Cetatea moartă, București, f.a.; Carlo Goldoni, Mincinosul, București, 1943; Emilio de Marchi, Romanul unui om necăjit (Demetrio Pianelli), Craiova, 1943; Niccolò Machiavelli, Mătrăguna, București, 1943; Philippe Bouhler, Napoleon. Zbuciumul neînțeles al unui geniu, Craiova, 1943. Repere bibliografice: Al. A. Philippide, V. Alecsandri - Călătorii și misiuni diplomatice, ALA, 1931, 533; Petre Constantinescu-Iași, „Tattarescu”, VR, 1931, 11-12; Andrei Oțetea, „Conspiratori și conspirații în epoca renașterii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288007_a_289336]
-
Valeriu Stancu, „Pe o rază de soare”, CRC, 1984, 22; C. Isac, „Sunete și culori”, CRC, 1984, 43; Al. Tănase, Filosofia ca poesis sau Dialogul artelor, București, 1985, 146-149; Lucian Dumbravă, Ei, care au scris..., Iași, 2000, 79; Nicolae Turtureanu, Mătrăguna dulce, Iași, 2001, 155-159; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 233-234. A.V.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287090_a_288419]
-
de nicotină dintr-o singură țigară te-ar ucide pe loc dacă ți-ar fi injectată în venă. Tutunul conține de fapt multe otrăvuri, inclusiv monoxid de carbon, iar planta de tutun face parte din aceeași categorie ca beladona (sau mătrăguna). Dacă te gândești să treci la pipă sau la trabuc, trebuie să te avertizez că această carte se aplică oricărei forme de tutun și oricărui preparat care conține nicotină, inclusiv chewing gum, plasture, spray nazal sau inhalație. Corpul uman este
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
ochi", "păsări care apun", "ploi dulci de prune ucise", "mirosu-nțelept de gutuie..." Peisajul, motiv de întoarcere la izvoare, se rezumă la fulguranțe, uneori la pete de culoare; reflecția devine viziune ori metaforă concisă: Un pas înțelept albăstrele, un pas greșit mătrăgună". Existenței curente, cu limitele ei, i se suprapune mirajul cosmic: "Simt cum din mine își trag / Inexplicabila hrană / Toți aștrii" (Ca și cum). Dar momentele ei de despământenire sunt rare. Un Autopastel e, în realitate, un autoportret, un mod de confesiune. Nu
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
criptic, cuvântul e "singura armă / între infern și om"; "cu fiecare cuvânt ieșim iarăși și iarăși din peșteră"; a slăvi "apa, aerul, iarba" e totuna cu a te situa în cadențele planetei. Cineva obedient față de vechii "monștri ai retoricii" (Plantarea mătrăgunei) e pierdut. Într-un alt text (Viața fără Zalmoxe), se schițează un antidot: "Scrierea să fie o sângeroasă chirurgie între / sacru și profan / singurul poem care poate reface unitatea ființei". Apropierea de limbajul expresionistic, vizibilă dintru început, e constantă, deși
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
din urmă abandonată ori redusă la cîteva articole de gazetă și însemnări de jurnal, așa cum s-a întîmplat și în alte cazuri. Se știe că intenționa să redacteze un studiu amplu despre Balzac, pentru care făcea lecturi intense, altul despre mătrăgună, despre arta modernă etc. Mitologia morții l-a urmărit îndelung și constant de-a lungul întregii vieți, atît în opera științifică, savantă, cît și în ficțiunile literare, în nuvele și în romane. Încă din primii ani ai publicisticii, din perioada
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]