2,125 matches
-
Împintenat cu stele, slab, ghebos,/ Satana rîde, sprijinit în coadă..." Carevasăzică, tot nu e lumea lui Minulescu, plouată și singură în univers, ci un cadru ținut pe loc dintr-un carusel care, de fapt, se mișcă. Din cînd în cînd, mașinăria se zdruncină, și finul poet își caută furii, făcînd din-- tr-un joc cu concepte efeminate, brusc, o poveste cu eroi: Isgonirea lui Prometheu. Într-un episod de detentă a tuturor mișcărilor priponite de mai-nainte, o omenire hulpavă și un
Prin anticariate by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10083_a_11408]
-
niște dinți de lup, e ruptă din nou și e făcută puf. Puful ajunge la o nouă linie de carde, două la număr, apoi la un divizor, unde lâna este împărțită în semifire. Semifirul se pune pe ring (o altă mașinărie) și este răsucit, devenind astfel fir. La cerere, din două fire se produce firul dublu. Patru. Înfășurat pe o țeavă, firul simplu sau dublu devine scul. Adrian are trei darace fabricate prin secolul al XIX-lea. Cadrul unei asemenea minunății
Agenda2003-26-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281184_a_282513]
-
pentru Timișoara... apa a fost dintotdeauna o mare problemă. Nu întâmplător, între primele măsuri pe care le întreprinde, după 1716, feldmareșalul Mercy, guvernatorul Banatului, s-au numărat cele care priveau alimentarea cu apă; în suburbia Fabric s-a instalat „o mașinărie cu ajutorul căreia să fie ridicate apele Begheiului, care, purificate, erau apoi îndreptate spre oraș, prin canale... locuitorii primiră astfel apă bună, iar scurgerile (râului) serveau evacuării murdăriilor“. În raport cu dezvoltarea economică și creșterea populației, această realizare s-a dovedit a fi
Agenda2004-5-04-a () [Corola-journal/Journalistic/281997_a_283326]
-
ei în scopul deplasării își are originile în Mesopotamia, în mileniul IV î.Hr. Însă, este posibil ca ideea bicicletei să existe din 1493. Într-un caiet de notițe al lui Leonardo Da Vinci a fost găsit un desen al unei mașinării care seamănă cu bicicleta. Se consideră că în 1690, un francez a inventat prima bicicletă care avea 2 roți de metal, așezate liniar și prinse cu un cadru de lemn, fără bare pentru ținerea mâinilor. Se stătea pe o pernă
Agenda2004-18-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282359_a_283688]
-
ghidon, prins de roata din față, astfel încât să permită virajul. Baronul von Drais a inventat o „mașină de mers“ cu ajutorul căreia se putea deplasa prin grădinile regale cu viteză sporită. Cadrul care unea cele două roți avea o șa. Toată mașinăria era din lemn. Propulsia se realiza prin mișcarea picioarelor pe sol. Datorită asemănării cu un cal, vehiculul a primit numele „dandy-horse“ sau „hobby-horse“. Acest mecanism a fost îmbunătățit mai târziu de alți inventatori francezi, germani și englezi. În 1839 s-
Agenda2004-18-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282359_a_283688]
-
jucau. Era dureros“. Cel mai greu prag profesional a fost pentru Nenică epoca furtunoasă a „administrației comune“ a Teatrului Național și Operei Române, decizie care a provocat o entropie aproape de haos. Era nevoie de cineva stabil, de încredere, să pornească mașinăria. Directoare era și atunci Lucia Nicoară, secretar literar Doina Popa. Soluția pentru partea practică a problemelor a fost ca de la sine înțeleasă: Nea Nică a ajuns șef de producție, șef peste 76 de oameni. Într-un anume moment după Revoluție
Agenda2004-18-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282357_a_283686]
-
drag să-l știu mereu, mereu, acolo. Doina Popa, președinte Fundația Artmedia: Dumnealui e spatele nevăzut al scenei, sprijinul ei în ultimii 50 de ani. În vremuri grele, când era administrație comună teatru-operă, Nica Lazăr a ținut exemplar sub control mașinăria producției teatrale. Și când promite ceva, atunci poți fi sigur că-și respectă cuvântul ca un rege. Daniel Petrescu, actor: Om bun l-am găsit pe Nica Lazăr când am venit eu, în 1956, în teatrul din Timișoara, la fel
Agenda2004-18-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282357_a_283686]
-
Pagină realizată de OCTAVIAN NICA Secvențe din istoria alimentării cu apă a Timișorii De la prima „mașinărie hidraulică“ din țară, la primul oraș „Sapă, frate, sapă, sapă/până când vei da de apă... Prinde tu-n adânc izvoare-/de subt strat stihie blândă/Să se-aleagă din argilă/ochiuri lucii, de izbândă... Sapă numai, sapă, sapă/până dai
Agenda2003-28-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281241_a_282570]
-
arată că pământul/stele și-năuntru are-/nu numai deasupra-n zare“. (Lucian Blaga) contorizat din România În stema orașului Timișoara adoptată în 1871 a fost cuprinsă și imaginea noului turn de apă construit cu 7 ani mai înainte - „o mașinărie hidraulică așa cum numai la Paris, Londra și Augsburg se mai puteau vedea la vremea aceea“. Turnul de apă, care dăinuie și astăzi în stema municipiului, semnifică împlinirea unei năzuințe și simbolul unei deveniri. Un reper... turistic Timișoara era un oraș
Agenda2003-28-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281241_a_282570]
-
respectivă, puține asemenea instalații tehnice. În unele lucrări de geografie ale vremii, această ingenioasă realizare de alimentare cu apă este menționată „ca o curiozitate a orașului“. Karl Windisch scrie în notele sale de drum că „la Timișoara este de văzut mașinăria hidraulică prin care apa Begăi este făcută potabilă și condusă, apoi, în oraș“. Cu timpul, starea tehnică a instalațiilor se înrăutățește, pentru ca în timpul evenimentelor din 1848-1849 ele să fie complet deteriorate. În spirit european Încă Francesco Griselini („Istoria naturală a
Agenda2003-28-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281241_a_282570]
-
semne în alura de top-model a tinerei muziciene pe care, văzând-o pe stradă, ți-o imaginezi mai ușor pe podiumul show-urilor de fashion, decât într-o rigidă orchestră germană de simfonic, în ținută alb-negru, componentă ideală a unei mașinării muzicale fără cusur. Râde ea însăși, cu poftă, de propria-i ipostază de adult sever și se lansează, volubilă, pe toboganul amintirilor. Partitura devenirii ei ca violoncelist performant, într-o orchestră râvnită de mii de muzicieni în lume, ar putea
Agenda2004-33-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282754_a_284083]
-
-l adoptase „siguranță și mărire“. În „Istoria naturală și politică a Banatului“ (Viena, 1780), Grisellini consemnează faptul că, între primele măsuri ale guvernatorului a fost și aceea de a instala în suburbia Fabric (în actualul perimetru al Băilor Neptun) „o mașinărie formată dintr-un angrenaj de roți cu ajutorul căreia să fie ridicate apele Begheiului, care, purificate, erau apoi îndreptate spre oraș, prin canale subterane“. Locuitorii Timișoarei beneficiau, astfel, „de apă potabilă mai sănătoasă, iar scurgerile serveau evacuării murdăriilor adunate într-un
Agenda2004-29-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282645_a_283974]
-
puține asemenea instalații tehnice. De altfel, în unele manuale de geografie ale vremii, această ingenioasă realizare de alimentare cu apă este menționată „ca o curiozitate a orașului“. Karl Windisch, călător pe aceste meleaguri, scrie că „la Timișoara este de văzut mașinăria hidraulică prin care apa Begăi este făcută potabilă și condusă, apoi, în oraș“. Simbol al aspirațiilor de progres tehnic, imaginea turnului de apă va fi inclusă în prima stemă pe care Timișoara și-o asumă în 1781, o dată cu statutul de
Agenda2004-29-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282645_a_283974]
-
instalațiilor turnului de apă se înrăutățește, întreținerea sistemului de distribuție solicită cheltuieli din ce în ce mai mari; se înregistrează tot mai multe opțiuni pentru forarea de fântâni. Problema se hotărăște în timpul evenimentelor din anii 1848/1849, când turnul de apă este bombardat și „mașinăria instalației orășenești de alimentare cu apă este complet deteriorată“. De-acum, se redescoperă fântânile... Încă de mult fusese remarcată bogăția apelor subterane de sub vatra Timișoarei, care „apăreau pe neașteptate chiar și cu ocazia săpării unor pivnițe“. Populația este nevoită să
Agenda2004-29-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282645_a_283974]
-
congruenta copilăriei, putînd avea destinul acesteia, de semnalare a unei existente pierdute: "vinzi o carte asemeni copilăriei / și te declari nul" (Fructe de sticlă). Reversibilitatea poemului e din nou declarată, prin faptul, de estetică dezabuzata, al asemănării inverse, adică a mașinăriei existențiale cu poemul: "un motan dansează în oglindă; / rotile și rotitele mecanismului seamănă cu poemul - / se rostogolesc în mine, precum o pasare vînata - / peste deal străbate doar: // imaginea mea încărunțita..." (Film documentar). Ceea ce nu e decît o proclamație a independenței
Formă si existentă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17692_a_19017]
-
fel de reacție n-ar schimba intru nimic realitatea. Rusia vrea cu orice preț să aibă un Parlament al ei în București care să-i acopere toate jafurile". Și a doua zi după alegeri, la 21 noiembrieie 1946, observă amărît: "Mașinăria politică de imitație rusească a reușit. Alegerile au dat un Parlament pe trei sferturi guvernamental. Acum Moscova poate dispune de resursele economice ale României după bunul plac". Zarea s-a întunecat compactă. "Unii speră în intervenția anglo-americană! Eu nu am
C. Rădulescu-Motru în 1946-1947 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17845_a_19170]
-
critici. Poetul se simte străin pe Pământ, ca și cum ar fi un exilat de pe altă planetă. El refuză nu numai stilul de viata comunist, ci și civilizația secolului douăzeci în întregime: "Azi scriem poezia pe mari bucăți de pâine/ arta-i mașinăria de curățat cartofi,/ chiar tu vei fi cartoful sortit zilei de mâine/ actor retras că melcul în pantofi.// Iată cum din teroare pianul spală rufe/ și sar din pieptul nostru cameleoni de preț,/ iată cum scoate limba ceasul zvârlit în
Poetul care acuză by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17888_a_19213]
-
prețuri" (Marfă). Putința de-a face orice e celebrată ca o mirifică perspectivă (e de citit aci un succes relativ recent, o izbăvire de servituți a căror durată apare neînsemnată în raport cu veacurile, cu mileniile stării de inferioritate): "Trupul, aici,/ conduce/ mașinăria timpului/ strict încadrat; pîrghiile/ lumii sculptate/ în aerul pietrei;/ pot realiza orice:/ între mine și tron/ nu încape/ decît o explozie// Phoenixul/ va înflori/ miriade de aștri/ clipind" (Explozie). Atît de surprinzătoare e o asemnea conștiință a libertății, încît se
Canonul feminin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17226_a_18551]
-
care urmează o trimitere la Addenda volumului, foarte (chiar prea) bogată, în care aflăm că personajul cu pricina e nimeni altcineva decît... Valerian Sava, într-un atac la propria persoană! Anii '50 inaugurează și infernul "îmbunătățirii" scenariului inițial de o mașinărie cu cenzori (plus, pe atunci, consilierii sovietici). Așa cum declara un regizor oportunist, într-un ziar al vremii, cu un umor involuntar: "Un colectiv de mai mulți tovarăși a ajutat cu multă căldură și pricepere la realizarea scenariului!"... Istoria cinematografiei socialiste
Istoria șanselor pierdute by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17339_a_18664]
-
da în toate bărcile: de a semnaliza dreapta - cum spunea un banc de pe vremuri -, dar a face încăpățânat la stânga. Și, pe de altă parte, din cauza obtuzității politicienilor occidentali, care au dovedit o incapacitate crasa în a sesiza particularitățile acestei complicate mașinării resentimentare numită Balcani. Orgoliile demențiale care au condus, într-o primă fază, la situația tragică din Kosovo, îi împiedică acum pe liderii sârbi să facă și cel mai mic pas înapoi. Nici Milosevici și nici un alt politician sârb nu va
Cu toate pânzele sus, spre Zona Rublei! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17911_a_19236]
-
pentru împiedicarea unui băiat foarte înzestrat să meargă la studii în străinătate și din care ar fi ieșit cine știe ce om de seamă. Știu că eu am fost o piedică în calea lui și că am fost rău și meschin ajutînd mașinăria statului să-l zdrobească. Istoricește, însă eu (pretinde slujbașul) sînt motivat, justificat, în acțiunea mea urîtă. Nu scuzat, dar de-ter-mi-nat. Mai tîrziu e foarte ușor să spui "dobitocul ăla" nu l-a lăsat să plece în străinătate; dar lucrurile erau
Însemnări uitate by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18042_a_19367]
-
al dorinței. Ce e interesant, mai ales la personajul din al doilea român, este că el întruchipează explicit atît inventatorul, cît și nestatornicul: cel care își creează propriile sale ficțiuni amoroase, abandonîndu-le mereu pentru altele. Eroul concepe tot soiul de mașinării, mai mult sau mai putin banale ori ciudate: fierăstraie de tăiat copaci enormi, instalații de țevi pentru captarea apei, ori simple mașini de cusut făcătoare de vestminte modeste pentru sărăntoci. Fiecare mașinărie e asociată cu o poveste de dragoste, în
Revansa lui Don Juan by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18092_a_19417]
-
mereu pentru altele. Eroul concepe tot soiul de mașinării, mai mult sau mai putin banale ori ciudate: fierăstraie de tăiat copaci enormi, instalații de țevi pentru captarea apei, ori simple mașini de cusut făcătoare de vestminte modeste pentru sărăntoci. Fiecare mașinărie e asociată cu o poveste de dragoste, în sensul că personajul se îndrăgostește în timp ce își prezintă invențiunea. Legătură nu e, evident, întîmplătoare. Eroul lui Hamsun nu e, însă, un Pygmalion, pentru că el nu e decît un inventator de duzină, mai
Revansa lui Don Juan by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18092_a_19417]
-
întîmplătoare. Eroul lui Hamsun nu e, însă, un Pygmalion, pentru că el nu e decît un inventator de duzină, mai degrabă un comis-voiajor de instrumente ciudate. Cînd "inventatorul" intra în criză de inspirație, ca în finalul românului, asta se întîmplă pentru că mașinăria s-a stricat și el nu are răbdarea de a repune laolaltă piesele. Atunci el e totodată și un îndrăgostit plictisit, neurastenic, lipsit nu doar de obiectul dorinței lui, ci epuizat de dorință însăși. Ce-ar putea reprezenta căsătoria pentru
Revansa lui Don Juan by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18092_a_19417]
-
abhora pur și simplu, iar alții o fac fie cu prea mult spirit critic, fie cu totală complezenta: de o istorie a gîndirii structuraliste, care să îi desfăca mecanismele articulatorii, pîrghiile conceptuale și argumentative, așa cum reduci la piese o imensă mașinărie, pentru a le recupera și folosi altundeva. E o misiune fie grea, fie ingrata, depinde de cine se încumeta la ea. Lubomăr Dolezel, în cartea recent publicată în condiții editoriale onorabile de Univers, se achită, pînă la un punct, magistral
Naftalină si lavandă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18108_a_19433]