257 matches
-
Imperiul Otoman - d. 19 decembrie 1978, București) a fost medic cu specialitatea neuropsihiatrie infantilă și a fost prima femeie ministru din România, la Ministerul Sănătății, în perioada 1946-1948. s-a născut la Bitolia/Monastir în Macedonia. Provenea dintr-o familie macedoromână: tatăl ei a fost Sterie Ciumetti, inginer de poduri și șosele și profesor de liceu de matematică, iar mama, Anastasia Papahagi Ciumetti, era soră cu Pericle Papahagi A început liceul la pensionul Pompilian, dar din cauza Primului Război Mondial și a refugiului, a
Florica Bagdasar () [Corola-website/Science/303847_a_305176]
-
(n. 11 februarie 1841, Avdela, Grecia - d. 13 ianuarie 1921, Iași) a fost un folclorist și traducător român, de origine macedoromână, specialist în limba și literatura elină, membru al Junimii, membru fondator al Academiei Române și unul dintre marii luptători pentru drepturile aromânilor. s-a născut în localitatea pindeană Avdela, Grecia, de unde proveneau, între alții, Nuși Tulliu, autentic creator de poezie în
Ioan D. Caragiani () [Corola-website/Science/307146_a_308475]
-
postum în 1941 de academicianul Pericle Papahagi. În studiul său Caragiani caută să-i deosebească în permanență pe români printre celelalte popoare balcanice, servindu-se de 'toponimie' și 'onomastică'. În acest sens, studiile sale sunt un adevărat repertoriu onomastic al macedoromânilor. Această lucrare, care este cea mai importantă scriere a lui Ioan Caragiani, căreia 'i-a consacrat toată energia sa, uneori chiar primejduindu-și viața', după cum ne spune Pericle Papahagi, a avut o soarta destul de bizară. Tipărirea ei în 1891, ca
Ioan D. Caragiani () [Corola-website/Science/307146_a_308475]
-
ediția 1929) a acestor studii istorice asupra românilor din Peninsula Balcanică. Lucrarea pentru care autorul a folosit surse grecești, italiene, franceze, dar și informările primite de la surse directe din comunele aromâne este singulară prin efortul de a dezveli o istorie macedoromână până la el necunoscută și care de fapt fusese preschimbată într-o cronică a eroismului grecesc. Ioan D. Caragiani a fost întâi de toate unul dintre marii luptători pentru drepturile aromânilor, alături de Apostol Mărgărit și arhimandritul Averchie. Caragiani a fost și
Ioan D. Caragiani () [Corola-website/Science/307146_a_308475]
-
completat amar ironic: "Balta Brăilei era un tărîm al miracolelor. Se adunaseră aici bandiți din toate provinciile țării. Lor li se alăturaseră și reprezentanți ai unor comunități din afara granițelor. Basarabeni fugiți de frica rușilor se înhămau la aceeași roabă cu macedoromâni refugiați din Cadrilater. Erau și repatriați din exil printre noi. Dorul de casă îi făcuse să se întoarcă din țările Occidentului, din Americi, ba chiar din Australia, de la capătul lumii. Securitatea îi primise cu brațele deschise, fără prejudecăți față de fiii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
de științe naturale, secretar al Comisiei Documentale, trece, după o perioadă de studii la Facultatea de Filologie și Litere din Liège, prin tot felul de slujbe, mai toate provizorii; fără atestate (nu-și luase licența), este funcționar, profesor la școala macedoromână din București, redactor la „Monitorul oficial”, bibliotecar la Biblioteca Centrală din Iași, revizor școlar în Mehedinți și Gorj, în sfârșit, profesor suplinitor la Craiova și Bacău. Debutează cu versuri în 1859, la „Dâmbovița”, încurajat și elogiat de D. Bolintineanu. Continuă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287341_a_288670]
-
identitatea culturală română - persoanele de origine română și cele aparținând filonului lingvistic și cultural românesc, care locuiesc în afara frontierelor României, indiferent de modul în care aceștia sunt apelați (armâni, armânji, aromâni, basarabeni, bucovineni, cuțovlahi, dacoromâni, fărșeroți, herțeni, istroromâni, latini dunăreni, macedoromâni, macedoromâni, maramureșeni, megleniți, meglenoromâni, moldoveni, moldovlahi, rrămâni, rumâni, valahi, vlahi, vlasi, voloni, macedo-armânji, precum și toate celelalte forme lexicale înrudite semantic cu cele de mai sus), denumite în continuare români de pretutindeni; ... ---------- Lit. a) a alin. (1) al art. 1 a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/252348_a_253677]
-
culturală română - persoanele de origine română și cele aparținând filonului lingvistic și cultural românesc, care locuiesc în afara frontierelor României, indiferent de modul în care aceștia sunt apelați (armâni, armânji, aromâni, basarabeni, bucovineni, cuțovlahi, dacoromâni, fărșeroți, herțeni, istroromâni, latini dunăreni, macedoromâni, macedoromâni, maramureșeni, megleniți, meglenoromâni, moldoveni, moldovlahi, rrămâni, rumâni, valahi, vlahi, vlasi, voloni, macedo-armânji, precum și toate celelalte forme lexicale înrudite semantic cu cele de mai sus), denumite în continuare români de pretutindeni; ... ---------- Lit. a) a alin. (1) al art. 1 a fost
EUR-Lex () [Corola-website/Law/252348_a_253677]
-
macedo-român, cu oarecare tradiție, dar e în genere respins macedonean, care poate trimite la realități etnice, geografice sau lingvistice diferite (chiar cu implicațiile politice nedorite). O prezentare detaliată a problemei se găsește chiar la începutul studiului "O minoritate uitată: aromânii (macedoromânii)", cuprins în volumul prof. Gheorghe Caragiani, Studii aromâne (București, Editura Fundației Culturale Române, 1999), unde sînt urmărite atît denumirile date aromânilor de către alții - vlahi, țințari, cuțovlahi -, cît și termenii de autodefinire: cel mai frecvent e armân, dar adesea vorbitorii se
"Machidon" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16736_a_18061]
-
sensul "1. persoană care face parte din populația de bază a Macedoniei sau este originară de acolo. 2. Care aparține Macedoniei sau populației ei, privitor la Macedonia sau la populația ei, originar din Macedonia"; din familia sa lexicală apar: macedoneancă, macedoromân și macedoromâncă. Forma preferată de presa de azi e desigur de origine populară; o dovedește chiar aspectul său fonetic. Circulația îi este atestată chiar în textul aromânesc din dicționarul Matildei Caragiu Marioțeanu: ""Machidonu'" singuru nu-i numâ bunâ, câ nâ
"Machidon" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16736_a_18061]
-
ani, cinci luni v-ar fi de-ajuns pentru ca praful să s-aleagă de țara aceasta. [26 aprilie 1881] ["ÎNTÎMPLAREA A VOIT... "] Întâmplarea a voit să întrunească în cabinet pe trei miniștri cari stau în oarecari legături cu fondurile școlare macedoromâne. Unul s-a interesat de ele, deputat fiind, un altul fiind ministru plenipotențiar la Constantinopole, al treilea, d. Ferichidi, fiind student în străinătate, s-a bucurat de un ajutor însemnat dintr-un asemenea fond, a. fost susținut la învățături în calitate de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Unul s-a interesat de ele, deputat fiind, un altul fiind ministru plenipotențiar la Constantinopole, al treilea, d. Ferichidi, fiind student în străinătate, s-a bucurat de un ajutor însemnat dintr-un asemenea fond, a. fost susținut la învățături în calitate de macedoromân. "Binele public" are meritul de a fi reîmprospătat cel dendîi cesti [unea] testamentului fostului mitropolit al Ungro - vlachiei, Dosithei. Pe la începutul secolului nostru și pe la finele celui trecut, pe când se inaugura redeșteptarea națională prin scrierile istorice și filologice ale unui
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
fostului mitropolit al Ungro - vlachiei, Dosithei. Pe la începutul secolului nostru și pe la finele celui trecut, pe când se inaugura redeșteptarea națională prin scrierile istorice și filologice ale unui Șincai și Petru Maior, a început a se trezi conștiința națională și în macedoromânii presărați în colonii comerciale din Pesta, Viena, Triest și în țările noastre. Mari neguțători de lână și producte, mulți dintre ei milionari, unii ridicați la ranguri nobilitare de către monarhii Austriei, ei fură atinși de mișcarea plină de înălțare sufletească a
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de învățați și, văzând decadența în care poporul lor numeros se afla în toate provinciile, sprijiniră întreprinderile literare și de cultură de la începutul secolului. Listele de subscripție alăturate la toate tipăriturile din vremea aceea dovedesc această tendență cu de prisos. Macedoromânii așezați în țările noastre se distinseră prin donațiuni făcute pentru scopuri de cultură. Astfel temeliile Academiei Române s-au pus prin fondul lăsat de un macedoromân. Alte testațiuni a căror întrebuințare rămâne necunoscută sunt al lui Musicu, Castrișoae, Dima Serachitopol, care
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de subscripție alăturate la toate tipăriturile din vremea aceea dovedesc această tendență cu de prisos. Macedoromânii așezați în țările noastre se distinseră prin donațiuni făcute pentru scopuri de cultură. Astfel temeliile Academiei Române s-au pus prin fondul lăsat de un macedoromân. Alte testațiuni a căror întrebuințare rămâne necunoscută sunt al lui Musicu, Castrișoae, Dima Serachitopol, care a construit o școală în Vlacho - castania din Tesalia, înzestrînd-o cu moșia Păltenii; a lui N. Mihail din Craiova, care testă un venit anual de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Balcanice încep a simți din nou deosebirea lor de ceilalți și sunt dominate de instinctele unei proprii vieți naționale, s-ar putea da întrebuințării acestor fonduri o direcție mai spornică, mai potrivită cu interesele de cultură a poporului românesc. Nu macedoromâni trăitori în țara noastră, la a căror cultură nu se opun nici piedeci economice, nici politice, ci macedoromâni din chiar locurile clasice ale așezării lor ar putea fi încurajați la studii, pentru binele regiunii în care au fost născuți și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
naționale, s-ar putea da întrebuințării acestor fonduri o direcție mai spornică, mai potrivită cu interesele de cultură a poporului românesc. Nu macedoromâni trăitori în țara noastră, la a căror cultură nu se opun nici piedeci economice, nici politice, ci macedoromâni din chiar locurile clasice ale așezării lor ar putea fi încurajați la studii, pentru binele regiunii în care au fost născuți și a conaționalilor lor din acele regiuni. Iată cestiuni pe cari le punem fără nici o idee preconcepută, lăsând cu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de măreața moștenire pe care i-au lăsat-o harnicii și vitejii lui străbuni. [8 mai 1881] ["F. KANITZ, SCRIITOR... "] F. Kanitz, scriitor care-a publicat pîn' acum mai multe opere asupra popoarelor din Peninsula Balcanică, surprins de știrea că macedoromânii au hotărât să se opuie cedării teritoriului lor, face în "Gazeta generală" din Augsburg următoarea descriere a acelei interesante părți a poporului nostru. Iarăși răsare pe neașteptate o piatră din mosaicul pestriț de popoare din Orientul Europei. Românii așezați la
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
poporului nostru. Iarăși răsare pe neașteptate o piatră din mosaicul pestriț de popoare din Orientul Europei. Românii așezați la marginea Greciei au protestat energic la sultanul în contra cesiunii teritoriului lor și iau o atitudine contrarie regatului elin. Cine sunt acești macedoromâni cari apar deodată în scena politică? Cari sunt posesiunile lor? Cât de mare li-i numărul? lată întrebări ce s-au pus adesea în zilele din urmă; descrierea de mai la vale va interesa poate pe cititor daca voi zice
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
românul macedonean sau țințarul formează un important element de cultură în Turcia Postul cel mai înaintat spre nord al acestei interesante ramure de români de sud se află în Viena; fondatorii firmelor europene Sina, Dumba, Tirka, învățatul Karajan ș. a. sunt macedoromâni. Lumea-i lua drept greci, căci puțin se știa despre macedoromâni, și poate că profesorul din Halle, Thumann, dac' ar trăi, ar putea să spună și azi că acum o sută de ani: "Știu profesori de istorie cărora nu le-
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Turcia Postul cel mai înaintat spre nord al acestei interesante ramure de români de sud se află în Viena; fondatorii firmelor europene Sina, Dumba, Tirka, învățatul Karajan ș. a. sunt macedoromâni. Lumea-i lua drept greci, căci puțin se știa despre macedoromâni, și poate că profesorul din Halle, Thumann, dac' ar trăi, ar putea să spună și azi că acum o sută de ani: "Știu profesori de istorie cărora nu le-a fost cunoscută nici existența lor". {EminescuOpXII 164} {EminescuOpXII 165} {EminescuOpXII
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cu guler mare, brâu roșu, fes asemenea, iar în picioare opinci în forma sandalelor. Negustorii au un port amestecat turco - europienesc. Românii macedoneni se țin de biserica ortodoxă însă liturghia se citește românește. Pentru a-și păstra acest drept, colonia macedoromână din Pesta au sacrificat mari sume într-un proces în contra comunității grecești de acolo, cu care aveau o biserică în comun, până ce împăratul Francisc le-a recunoscut acest drept printr-o încheiere olografă. Afară de idiomul lor propriu, aproape identic cu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ca argintari și fabricanți de arme, ca zidari, croitori, blănari ș. a. m. d.: căci românul e căutat, fiind cu minte, harnic și sobru, și cîstigă în genere mai mulți bani decât [î ]i trebuie familiei lui. Înainte se admitea despre macedoromâni că sunt numai păstori și băcani; marea lor înclinațiune pentru industria de arte și talentul lor pentru arhitectură nu se releva, deși, abstracție făcând de Constantinopol, Atena și Belgrad, ei și bulgarii sunt singurii arhitecți în triunghiul iliric. E în
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
metal aduse din străinătate, el clădește singur întreaga zidire. Asemenea se bucură de un renume meritat ca argintar și cizelor: frumoasele lucruri de filigran cari-n expoziția de la Viena escitau cu drept cuvânt admirare în despărțîmîntul turcesc erau lucrate de macedoromâni. Cuminția înnăscută, putem zice viclenia sa, [î ]l fac propriu pentru a fi mediator între negoțul din Orient și cel din Occident; macedoromânul ține în mînele lui comerțul continental al Turciei într-un mod tot atât de monopolist precum grecii și armenii
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
filigran cari-n expoziția de la Viena escitau cu drept cuvânt admirare în despărțîmîntul turcesc erau lucrate de macedoromâni. Cuminția înnăscută, putem zice viclenia sa, [î ]l fac propriu pentru a fi mediator între negoțul din Orient și cel din Occident; macedoromânul ține în mînele lui comerțul continental al Turciei într-un mod tot atât de monopolist precum grecii și armenii țin comerțul țărmurilor mării. Multe firme macedoromâne stau în legătură directă cu cele dendîi piețe de fabricațiune europeană. Fără cuvânt i s-ar
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]