173 matches
-
a cursului de schimb al leului, menit să concilieze obiectivul dezinflației cu cel de prevenire a deteriorării poziției externe a economiei pe care ar fi indus-o aprecierea excesivă în termeni reali a monedei naționale"23 Implicațiile politicii monetar-valutare asupra macroeconomiei cât și schimburilor externe se referă în principal la: Politica cursului de schimb contribuie în mod direct la realizarea stabilității prețurilor interne, iar în situația devalorizării pe termen scurt poate stimula exporturile, ajutând firmele angrenate în această activitate să concureze
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
bune pentru deservirea necesităților locale. Un alt stimulent la adresa comerțului regional cu produse agricole a fost reprezentat de distanța fizică scurtă, aceasta constituind un element esențial în special în situația comerțului cu mărfuri perisabile. 5.6. Impactul liberalizării regionale asupra macroeconomiei Liberalizarea comerțului exterior românesc s-a desfășurat în ritmurile prevăzute în acordurile multilaterale care au fost încheiate cu OMC cât și în acordurile încheiate cu UE și CEFTA pentru a putea permite restructurarea și modernizarea sectoarelor economice și a majorității
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
sistă"(!). Tot din prefața respectivului mai aflăm că "subiectul crucial în jurul căruia gravitează gîndirea macro economică actuală este teoria ciclului de afaceri" și în fine că Lucian Croitoru "l-a asimilat pe deplin" pe Robert Lucas, care "strălucește în noua macroeconomie clasică". Ni se par pripite astfel de etichetări, mai ales că realitatea economică a devenit extrem de complexă, iar doctrinele și politicile economice nu mai sunt atît de bine delimitate, complexitatea, incertitudinea și volatilitatea piețelor obligînd la conceperea și aplicarea de
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
fie apariția crizei, fie depășirea crizei. În măsura în care nu considerăm veștile ca enunțuri de adevăr, acestea rămân simple conjecturi zădărnicite în împlinirea lor ca adevăruri pe calea gândirii emoționale. Sectorizarea inconsistenței Experiența agregării pe niveluri de conceptualizare a Economiei, ca Microeconomie, Macroeconomie și Socioeconomie nu a dus la soluția așteptată a legitimării consistenței urmând traseul de la parte, relativ omogenă substanțial și procesual, la întregul complex și, deci, neomogen. Perspectiva microeconomică, inspirată direct din viziunea primară a mecanicii carteziene, a dus la o
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
știință mecanică. Linearitatea este realmente periculoasă pentru concluziile economice, ea ne duce la cea mai mare și devastatoare asumpție pentru cunoașterea economică: siguranța că rezultatul viitor trebuie să fie multiplul celui de astăzi. Maniera simplificării din microeconomie a contaminat și macroeconomia, pe calea formalizării mai ales, ținta fiind de această dată izolarea economiei de contextul social, urmând calea izolării științei de natură, deschisă de Iluminism. Trebuie să spun că ipotezele de lucru ale macroeconomiei s-au decantat din cele ale microeconomiei
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
Maniera simplificării din microeconomie a contaminat și macroeconomia, pe calea formalizării mai ales, ținta fiind de această dată izolarea economiei de contextul social, urmând calea izolării științei de natură, deschisă de Iluminism. Trebuie să spun că ipotezele de lucru ale macroeconomiei s-au decantat din cele ale microeconomiei, uneori fiind irezistibilă soluția de a judeca procesele macroeconomice ca având fundament de natură microeconomică. Erorile de poziționare a conceptualizării pe această perspectivă se originează în jocul bazat pe concluzionarea metodică dintre semnificațiile
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
individuale se negociază sau mediază (inclusiv statistic, ca medie) cu nivelul și orizontul celorlalți luați ca indivizi. Intersecția așteptărilor individuale definește spațiul de raționalitate care dă conținut acceptării rezultatului, oricum extrem de diferit de așteptări, pornite din intenția de a face. Macroeconomia este un spațiu al intermedierilor statistice, pornind de la legea numerelor mari. Mediile stocastice induc omogenitatea în macroeconomie, practic falsifică substanța faptelor economice la acest nivel. Recursul la stocastică ține tot de progresul simplificării pentru a se ajunge să se opereze
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
Intersecția așteptărilor individuale definește spațiul de raționalitate care dă conținut acceptării rezultatului, oricum extrem de diferit de așteptări, pornite din intenția de a face. Macroeconomia este un spațiu al intermedierilor statistice, pornind de la legea numerelor mari. Mediile stocastice induc omogenitatea în macroeconomie, practic falsifică substanța faptelor economice la acest nivel. Recursul la stocastică ține tot de progresul simplificării pentru a se ajunge să se opereze cu conținuturi omogene. Blestemul dependenței ombilicale de metoda fizicii are reziliență. Nu încape îndoială că sursele inconsistenței
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
că, așa cum afirmă unii economiști, „produsul muncii nu este același cu efectul muncii“. Sunt situații când efectul muncii este mult mai cuprinzător decât produsul muncii, ele nefiind date numai de procesul de producție. Cu cât se Înaintează de la microeconomie către macroeconomie, cu atât devine mai largă sfera efectelor muncii, În sensul cuprinderii atât a elementelor care se pot măsura, cât și a celor incomensurabile. Literatura de specialitate formulează și opinia conform căreia productivitatea muncii se deosebește de eficiența muncii, chiar dacă efectul
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
Economică, București, 1997. Moldovan-Scholz, Maria, Managementul resurselor umane, Editura Economică, București, 2000. Niculescu, Maria, Diagnostic economic, vol. 1, Editura Economică, București, 2003. Pașa, Florin, Pașa, Luminița Mihaela, Productivitatea, indicator de eficiență a muncii, Editura Polirom, Iași, 2003. Pecican, Eugen Șt., Macroeconomie, Editura Economică, București, 1996. Pitariu, Horia D., Proiectarea fișelor de post, evaluarea posturilor de muncă și a personalului, Casa de Editură IRECSON, București, 2003. Purcărea, Anca, Niculescu, Cristian, Constantinescu, Doina, Management - elemente fundamentale, Editura Niculescu, București, 2002. Rotaru, Anton, Prodan
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
lîngă noi... Orientare... lipeală... învîrteală... Altfel, ne paște sărăcia. Octav: Nea Matei, dar eu citesc prin ziare că... totul e spre bine... și mergem spre foarte bine...! Matei: Pe dracu! Octav: (ia un ziar) Uite, uite ce scrie aici... că macroeconomia s-a stabilizat... că inflația a scăzut... Matei: A scăzut pe dracu! Octav: Ia uite..., că privatizarea s-a accelerat... (Matei rîde cu poftă) că agricultura a făcut pași... Matei: În care direcție...? Hai, mă...! Octav: Și mai scrie că
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Contrar a ceea ce gîndea Rousseau, acești agenții economici nu sunt ca niște boabe de mazăre într-o oală, ei nu sunt independenți, comportamentul lor este, în bună măsură, reactiv la modificările din jur. Teoria clasică a fost, în egală măsură, macroeconomie (știința ansamblurilor) și mi-croeconomic (analiza destinelor spiritelor individualiste), teoria neoclasică nu a fost decît microeconomie, iar macroeconomia a fost repusă în drepturi odată cu Keynes. Dar avem oare dreptul de a trece astfel, cu concluziile și cu judecățile noastre, de la un
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
oală, ei nu sunt independenți, comportamentul lor este, în bună măsură, reactiv la modificările din jur. Teoria clasică a fost, în egală măsură, macroeconomie (știința ansamblurilor) și mi-croeconomic (analiza destinelor spiritelor individualiste), teoria neoclasică nu a fost decît microeconomie, iar macroeconomia a fost repusă în drepturi odată cu Keynes. Dar avem oare dreptul de a trece astfel, cu concluziile și cu judecățile noastre, de la un plan la altul? Hiatusul dintre particular și universal a fost studiat de Hegel în Filosofia istoriei și
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
mișcări dialectice care definitivează marile etape ale devenirii spiritului obiectiv. Legile economice pot varia după ni-velul de analiză, sunt legi relative. După unii economiști, numai teoria de-zechilibrului și, mai ales, cea a dezechilibrului keynesian permite a defini fundamentele mi-croeconomice ale macroeconomiei și a racorda astfel cele două niveluri de analiză. La nivel macroeconomic, regularizări subtile (mai mult sau mai puțin spontane) se pun în operă, dezechilibrele trăiesc, evoluează, se deplasează, ajustările intervin în condiții care hrănesc analiza structurală și analiza sistemică
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
reactiv; el consistă în a reacționa la modificările din jur. In vivo, nu in vitro. Teoria economică clasică a fost în egală măsură macro(știința ansamblurilor) și microeconomie (analiza destinelor spiritelor individualiste); teoria neoclasică nu a fost decît microeconomie, iar macroeconomia a fost repusă în drepturi o dată cu Keynes. Dar avem oare dreptul de a trece astfel, cu concluziile și cu judecățile noastre, de la un plan la altul? Hiatusul dintre particular și universal a fost studiat de Hegel în Filosofia istoriei și
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
dialectice care definitivează marile etape ale devenirii spiritului obiectiv. Legile economice pot varia deci după nivelul de analiză, sunt legi relative. După unii economiști, singură teoria dezechilibrului (și, mai ales, cea a dezechilibrului keynesian) per-mite a defini fundamentele microeconomice ale macroeconomiei și a racorda astfel cele două niveluri de analiză. La nivel macroeconomic, regularizări subtile (mai mult sau mai puțin spontane) se pun în operă, dezechilibrele trăiesc, evoluează, se deplasează, ajustările intervin în condiții care hrănesc analiza structurală și analiza sistemică
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
constrîngerile lor sunt mai importante decît demersurile individuale. Există, desigur, și alte teorii economice importante actualmente cum ar fi cea libertariană, sau școala alegerilor publice din Virginia, sau școala austriacă, sau neoricardienii, neo-keynesismul, neomarxismul ș.a. Dominantă pare să fie noua macroeconomie clasică, dar și în cadrul său existînd o mulțime de curente și tendințe. 1.3. INTRODUCERE ÎN FILOSOFIA ȘTIINȚEI ECONOMICE Filosofii ce se ocupă de știința econo-mică se confruntă cu probleme de epistemologie, logică, metafizică, etică și estetică. Astfel de preocupări
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
Transnaționaliștii sau hiperglobaliștii (Kenichi Ohmae, Joseph Nye, Robert Keohane, Karl Kaiser, Paul Taylor, James Rosenau, David Korten, Peter Drucker ș.a.) consideră că guvernele naționale sunt uzate moral, iar inițiativa este preluată de marile corporații. Economia mondială a devenit prioritară, eliminînd macroeconomia statului-națiune. Impactul sistemului național asupra unităților sale de bază se face resimțit în toate aspectele majore ale politicii, economiei, culturii etc. Actuala criză economică mondială însă reabilitează în bună măsură rolul statelor, globalizarea întrînd în criză. Evoluțiile sunt foarte accelerate
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
Contrar a ceea ce gîndea Rousseau, acești agenții economici nu sînt ca niște boabe de mazăre într-o oală, ei nu sînt independenți, comportamentul lor este, în bună măsură, reactiv la modificările din jur. Teoria clasică a fost, în egală măsură, macroeconomie (știința ansamblurilor) și microeconomie (analiza destinelor spiritelor individualiste), teoria neoclasică nu a fost decît microeconomie, iar macroeconomia a fost repusă în drepturi odată cu Keynes. Dar avem oare dreptul de a trece astfel, cu concluziile și cu judecățile noastre, de la un
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
oală, ei nu sînt independenți, comportamentul lor este, în bună măsură, reactiv la modificările din jur. Teoria clasică a fost, în egală măsură, macroeconomie (știința ansamblurilor) și microeconomie (analiza destinelor spiritelor individualiste), teoria neoclasică nu a fost decît microeconomie, iar macroeconomia a fost repusă în drepturi odată cu Keynes. Dar avem oare dreptul de a trece astfel, cu concluziile și cu judecățile noastre, de la un plan la altul? Hiatusul dintre particular și universal a fost studiat de Hegel în Filosofia istoriei și
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
mișcări dialectice care definitivează marile etape ale devenirii spiritului obiectiv. Legile economice pot varia după nivelul de analiză, sînt legi relative. După unii economiști, numai teoria dezechilibrului și, mai ales, cea a dezechilibrului keynesian permite a defini fundamentele microeconomice ale macroeconomiei și a racorda astfel cele două niveluri de analiză. La nivel macroeconomic, regularizări subtile (mai mult sau mai puțin spontane) se pun în operă, dezechilibrele trăiesc, evoluează, se deplasează, ajustările intervin în condiții care hrănesc analiza structurală și analiza sistemică
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
și are pretenții de știință exactă deoarece s-a format în cadrul unei paradigme a comportamentelor maximizatoare sau minimizatoare (de unde recursul la matematici). În funcție de nivelul de analiză, distingem între microeconomie, ce studiază comportamentul unui singur agent economic (consumator sau producător), și macroeconomie, ce studiază ansamblul comportamentelor agregate. Diferiții actori ai vieții economice pot fi grupați în sectoare instituționale, astfel: Nr. crt. Sector instituțional Funcție principală 1. Societăți sau cvasi-societăți non-financiare Producția de bunuri și servicii vandabile non-financiare 2. Instituții de credit Finanțarea
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
venitul real al consumatorului. Concepte de bază: * trebuințe, nevoi; resurse; * bunuri materiale, servicii, bunuri economice; * mărfuri; * bunuri vandabile și non-vandabile; * economia ca știință a alegerii optime; * economia ca artă a economisirii resurselor rare; * comportamente maximizatoare și comportamente minimizatoare; * microeconomie și macroeconomie; * agenți economici; * valoare adăugată; * producția finală; * Produsul Intern Brut; Produsul Național Brut; Produsul Național Net; Venitul Național; * investiții; * schimburi cu exteriorul; * echilibru macroeconomic; * repartiția bunurilor și serviciilor; * venituri primare și venituri din transfer; venituri provenite din muncă, venituri provenite din
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
economii; * puterea de cumpărare. Probleme de studiat: * Care este scopul activității economice? * Ce înseamnă "a produce"? * Ce este schimbul? * Ce înseamnă "a consuma"? * Care sînt întrebările fundamentale la care trebuie să răspundă știința economică? * În ce constă distincția dintre microși macroeconomie? * Care sînt principalii actori (agenți) ai vieții economice și care sînt funcțiile lor principale? * Ce este producția vandabilă și producția non-vandabilă? * Care sînt principalii indicatori macroeconomici ai producției? * Cum se obține Produsul Intern Brut? * Care este ecuația ce exprimă echilibrul
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
cont curent. Se estimează că peste 80% din cîștigurile obținute din reducerea impozitului s-au dus spre consum, iar încasările bugetare în 200 au scăzut în termeni reali 18. 5. Liviu Voinea (2009) prezintă și alte cauze de dezechilibru al macroeconomiei naționale: corupția generalizată și absorbția extrem de scăzută a fondurilor europene; apoi, un middle-class slab articulat. 16.2.3. TVA-ul: între mituri și realitate Consumul excesiv de bani publici, clientelism, birocrație, lipsa unei viziuni pe termen mediu și lung, neputința și
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]