180 matches
-
cu paradigma conform căreia organizațiile sunt sisteme deschise. Figura 4.2 Sursă: Băcanu, 1997. Deosebirea dintre mediul înconjurător general și cel concurențial este sesizabilă și la nivelul tipologiei modelelor de tip economic. În primul caz, modelele se asociază în principal macroeconomiei, în timp ce în al doilea caz s-ar putea afirma că există o înrudire mai puternică cu microeconomia. Diferențierea poate fi sesizată chiar și la nivelul instrumentarului matematic utilizat de teoreticieni. Dacă se preferă o tratare managerială calitativă, adică o abordare
[Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
Transnaționaliștii sau hiperglobaliștii (Kenichi Ohmae, Joseph Nye, Robert Keohane, Karl Kaiser, Paul Taylor, James Rosenau, David Korten, Peter Drucker ș.a.) consideră că guvernele naționale sunt uzate moral, iar inițiativa este preluată de marile corporații. Economia mondială a devenit prioritară, eliminînd macroeconomia statului-națiune. Impactul sistemului național asupra unităților sale de bază se face resimțit în toate aspectele majore ale politicii, economiei, culturii etc. Actuala criză economică mondială însă reabilitează în bună măsură rolul statelor, globalizarea întrînd în criză. Evoluțiile sunt foarte accelerate
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
1. Mutații în structura geografică a comerțului exterior românesc 193 5.5.2. Efectele liberalizării asupra comerțului exterior cu produse industriale ............................................................................ 197 5.5.3. Efectele liberalizării asupra comerțului exterior cu produse agricole ............................................................................... 199 5.6. Impactul liberalizării regionale asupra macroeconomiei .................. 202 6. Probleme comerciale ale României în perspectiva aderării la UE ...... 207 6.1. Negocierile comerciale de aderare ............................................. 207 6.2. Preluarea tarifului vamal comun al UE ........................................ 214 6.3. Adoptarea politicii comerciale comune față de terți ........................ 219 6.4. Asimilarea
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
a cursului de schimb al leului, menit să concilieze obiectivul dezinflației cu cel de prevenire a deteriorării poziției externe a economiei pe care ar fi indus-o aprecierea excesivă în termeni reali a monedei naționale"23 Implicațiile politicii monetar-valutare asupra macroeconomiei cât și schimburilor externe se referă în principal la: Politica cursului de schimb contribuie în mod direct la realizarea stabilității prețurilor interne, iar în situația devalorizării pe termen scurt poate stimula exporturile, ajutând firmele angrenate în această activitate să concureze
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
bune pentru deservirea necesităților locale. Un alt stimulent la adresa comerțului regional cu produse agricole a fost reprezentat de distanța fizică scurtă, aceasta constituind un element esențial în special în situația comerțului cu mărfuri perisabile. 5.6. Impactul liberalizării regionale asupra macroeconomiei Liberalizarea comerțului exterior românesc s-a desfășurat în ritmurile prevăzute în acordurile multilaterale care au fost încheiate cu OMC cât și în acordurile încheiate cu UE și CEFTA pentru a putea permite restructurarea și modernizarea sectoarelor economice și a majorității
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
rezultate se pot exprima deci, ca indicatori nominali (în prețuri curente, respectiv prețurile anului pentru care se face calculul) sau ca indicatori reali (în prețuri comparabile)<footnote Cu privire la necesitatea și conținutul indicatorilor reali a se vedea R. Dornbusch, S. Fischer, Macroeconomia, Editura SEDONA, Timișoara, 1997. footnote>. Calculul indicatorilor reali, respectiv deflaționarea indicatorilor nominali se realizează cu ajutorul indicilor de prețuri, care exprimă modificarea prețurilor bunurilor și serviciilor care alcătuiesc indicatorul care trebuie deflaționat. Astfel, dacă ne referim la determinarea PIB în prețuri
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
1993. Descartes, Lumea, Editura IRI, București, 2003. Descartes, Discurs asupra metodei, Editura Mondero, București,1999. Dobrotă, N.-co., Dicționar de economie, Editura Economică, București, 1979. Dodd, N., Sociologia banilor, Editura Institutul European, Iași, 2002. Dornbusch, R.; Fischer, S.; Startz, R., Macroeconomie, Editura Economică, București, 2007. Downs, A., O teorie economică a democrației, Editura Institutul European, Iași, 2009. Drăgănescu, M., Sistem și civilizație, Editura Politică, București, 1976. Drâmba, O., Istoria culturii și civilizației, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1984. Dumitrescu, F., Căile
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
și Nordhaus consideră că: ,, Indiferent, însă, de activitățile pe care le desfășoară, statul îndeplinește, într-o economie de piață, trei funcții importante: cea de creștere a eficienței, cea de promovare a echității și cea de asigurare a stabilității și dezvoltării macroeconomiei". Deci, eficiența economică, echitatea, stabilitatea și dezvoltarea economică sunt principalele ținte ale statului modern. Vezi și Paul Samuelson, William Nordhaus, Economie politică, Editura Teora, București, 2000, p. 54. 931 Adam Smith, Avuția națiunilor, Editura Universitas, Chișinău, 1992, vol. I, p.
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
activitatea economică, transformându-l Într-un factor important În funcționarea economiei naționale. În condițiile dezvoltării economiei de piața, statul și-a diversificat funcțiile. Rolul său se manifestă În următoarele direcții: evaluarea eficientă a resurselor, asigurarea distribuirii corecte a acestora, stabilizarea macroeconomiei. În plus, el are rolul de a corecta imperfecțiunile macroeconomice ale economiei de piață. 1.2. Crearea de locuri de muncă În instituții ale statului Pornind de la ceea ce se arată În literatura de specialitate este de menționat că statul poate
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
numai rolul de a crea aparatul legal de protecție, care să îngăduie acțiunea individuală. Amestecul autorităților în funcționarea liberă a acestei ordini firești determină o îngrădire a creșterii avuției naționale și poate direcționa resursele într-un mod eronat și ineficient. macroeconomie: Relațiile economice la nivelul ramurilor și al ansamblului economiei naționale. politica monetară: Acțiunile unei bănci centrale de a influența disponibilitatea, valoarea banilor și a creditului, pentru a contribui la promovarea obiectivelor economice naționale. Instrumentele de politică monetară includ: operațiuni de
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Administrative/935_a_2443]
-
Contrar a ceea ce gîndea Rousseau, acești agenții economici nu sînt ca niște boabe de mazăre într-o oală, ei nu sînt independenți, comportamentul lor este, în bună măsură, reactiv la modificările din jur. Teoria clasică a fost, în egală măsură, macroeconomie (știința ansamblurilor) și microeconomie (analiza destinelor spiritelor individualiste), teoria neoclasică nu a fost decît microeconomie, iar macroeconomia a fost repusă în drepturi odată cu Keynes. Dar avem oare dreptul de a trece astfel, cu concluziile și cu judecățile noastre, de la un
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
oală, ei nu sînt independenți, comportamentul lor este, în bună măsură, reactiv la modificările din jur. Teoria clasică a fost, în egală măsură, macroeconomie (știința ansamblurilor) și microeconomie (analiza destinelor spiritelor individualiste), teoria neoclasică nu a fost decît microeconomie, iar macroeconomia a fost repusă în drepturi odată cu Keynes. Dar avem oare dreptul de a trece astfel, cu concluziile și cu judecățile noastre, de la un plan la altul? Hiatusul dintre particular și universal a fost studiat de Hegel în Filosofia istoriei și
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
mișcări dialectice care definitivează marile etape ale devenirii spiritului obiectiv. Legile economice pot varia după nivelul de analiză, sînt legi relative. După unii economiști, numai teoria dezechilibrului și, mai ales, cea a dezechilibrului keynesian permite a defini fundamentele microeconomice ale macroeconomiei și a racorda astfel cele două niveluri de analiză. La nivel macroeconomic, regularizări subtile (mai mult sau mai puțin spontane) se pun în operă, dezechilibrele trăiesc, evoluează, se deplasează, ajustările intervin în condiții care hrănesc analiza structurală și analiza sistemică
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
și are pretenții de știință exactă deoarece s-a format în cadrul unei paradigme a comportamentelor maximizatoare sau minimizatoare (de unde recursul la matematici). În funcție de nivelul de analiză, distingem între microeconomie, ce studiază comportamentul unui singur agent economic (consumator sau producător), și macroeconomie, ce studiază ansamblul comportamentelor agregate. Diferiții actori ai vieții economice pot fi grupați în sectoare instituționale, astfel: Nr. crt. Sector instituțional Funcție principală 1. Societăți sau cvasi-societăți non-financiare Producția de bunuri și servicii vandabile non-financiare 2. Instituții de credit Finanțarea
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
venitul real al consumatorului. Concepte de bază: * trebuințe, nevoi; resurse; * bunuri materiale, servicii, bunuri economice; * mărfuri; * bunuri vandabile și non-vandabile; * economia ca știință a alegerii optime; * economia ca artă a economisirii resurselor rare; * comportamente maximizatoare și comportamente minimizatoare; * microeconomie și macroeconomie; * agenți economici; * valoare adăugată; * producția finală; * Produsul Intern Brut; Produsul Național Brut; Produsul Național Net; Venitul Național; * investiții; * schimburi cu exteriorul; * echilibru macroeconomic; * repartiția bunurilor și serviciilor; * venituri primare și venituri din transfer; venituri provenite din muncă, venituri provenite din
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
economii; * puterea de cumpărare. Probleme de studiat: * Care este scopul activității economice? * Ce înseamnă "a produce"? * Ce este schimbul? * Ce înseamnă "a consuma"? * Care sînt întrebările fundamentale la care trebuie să răspundă știința economică? * În ce constă distincția dintre microși macroeconomie? * Care sînt principalii actori (agenți) ai vieții economice și care sînt funcțiile lor principale? * Ce este producția vandabilă și producția non-vandabilă? * Care sînt principalii indicatori macroeconomici ai producției? * Cum se obține Produsul Intern Brut? * Care este ecuația ce exprimă echilibrul
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
cont curent. Se estimează că peste 80% din cîștigurile obținute din reducerea impozitului s-au dus spre consum, iar încasările bugetare în 200 au scăzut în termeni reali 18. 5. Liviu Voinea (2009) prezintă și alte cauze de dezechilibru al macroeconomiei naționale: corupția generalizată și absorbția extrem de scăzută a fondurilor europene; apoi, un middle-class slab articulat. 16.2.3. TVA-ul: între mituri și realitate Consumul excesiv de bani publici, clientelism, birocrație, lipsa unei viziuni pe termen mediu și lung, neputința și
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
développement, La Découverte, Paris, 1993. Cowen, Tyler, Creative Destruction: How Globalization is Changing the World's Cultures, Princeton University Press, 2002. Cypher, M. James, Dietz, I., The Process of Economic Development, Routledge, London and New York, 1997. Darnbusch, Rudiger, Fisher, Stanley, Macroeconomia, Sedona, Timișoara, 1997. Dăianu, Daniel, Transformarea ca proces real, IRLI, București, 1999; Încotro se îndreaptă țările postcomuniste?, Polirom, Iași, 2001. Dăianu, Daniel, Vrânceanu, Radu, România și Uniunea Europeană: inflație, balanță de plăți, creștere economică, Polirom, Iași, 2002. Dăianu, Daniel, Frontiere etice
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
Frois, Gilbert. Economia politică.Editura Humanitas, București, 1994 3.Averbach, Robert - Financial Markets and Institutions, Macmillan Publishing Co. Inc., New York, 1983 4.Baicu C.Cauzele transnaționalizării bancare, Revista Finanțe Bănci și Asigurări, nr.4/aprilie, București, 2002 5.Băbăiță Ilie Macroeconomie, Editura Orizonturi Universitare, Timișoara, 1999 6.Băbeanu Marin - Macroeconomie, Editura Universitaria, Craiova, 2006 7.Băbeanu Marin - Piața. Principii și sistem, Editura Universitaria, Craiova, 2002 8.Băcescu M.,Băcescu A. .Macroeconomie, Editura ALL, București, 1993. 9.Becker Gary - Comportamentul uman, o
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Silviu șeitan, Alin Marius Andrieş, Mircea Asandului, Angela Roxana Calistru, Dan Marius Voicilaş, Ion David, Diana Viorica Lupu, Andra Lavinia Nichitean, Alina Picu, Tudor Alexandru Ganea () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2360]
-
Averbach, Robert - Financial Markets and Institutions, Macmillan Publishing Co. Inc., New York, 1983 4.Baicu C.Cauzele transnaționalizării bancare, Revista Finanțe Bănci și Asigurări, nr.4/aprilie, București, 2002 5.Băbăiță Ilie Macroeconomie, Editura Orizonturi Universitare, Timișoara, 1999 6.Băbeanu Marin - Macroeconomie, Editura Universitaria, Craiova, 2006 7.Băbeanu Marin - Piața. Principii și sistem, Editura Universitaria, Craiova, 2002 8.Băcescu M.,Băcescu A. .Macroeconomie, Editura ALL, București, 1993. 9.Becker Gary - Comportamentul uman, o abordare economică, Editura ALL, București, 1994 10.Blaug M.
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Silviu șeitan, Alin Marius Andrieş, Mircea Asandului, Angela Roxana Calistru, Dan Marius Voicilaş, Ion David, Diana Viorica Lupu, Andra Lavinia Nichitean, Alina Picu, Tudor Alexandru Ganea () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2360]
-
și Asigurări, nr.4/aprilie, București, 2002 5.Băbăiță Ilie Macroeconomie, Editura Orizonturi Universitare, Timișoara, 1999 6.Băbeanu Marin - Macroeconomie, Editura Universitaria, Craiova, 2006 7.Băbeanu Marin - Piața. Principii și sistem, Editura Universitaria, Craiova, 2002 8.Băcescu M.,Băcescu A. .Macroeconomie, Editura ALL, București, 1993. 9.Becker Gary - Comportamentul uman, o abordare economică, Editura ALL, București, 1994 10.Blaug M. - Teoria economică în retrospectivă, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1992 11.Bran P. - Decizia financiară în unitatea economică, Editura științifică și
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Silviu șeitan, Alin Marius Andrieş, Mircea Asandului, Angela Roxana Calistru, Dan Marius Voicilaş, Ion David, Diana Viorica Lupu, Andra Lavinia Nichitean, Alina Picu, Tudor Alexandru Ganea () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2360]
-
14.Fota Constantin - Economie internațională, Editura Universitaria, Craiova, 2001 15.Păun, Cristian - Capcanele Țintirii Inflației, Finanțare.ro, 12 Martie 2010 16.Popa, Dan - Cât de bună e, totuși, țintirea inflației ? 2 Februarie 2009, Dan Popa’s Weblog 17.Pîrvu Gheorghe Macroeconomie, Editura Universității, Craiova, 2004 18.Rugină A. N. - Teoria și practica economică în epoca de tranzitie și după, Editura Fundației România de Mâine, București, 1994 19.Samuelson Paul - Economie politică, Editura Teora, București, 2000 20.Say Jean Batiste - Tratat de
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Silviu șeitan, Alin Marius Andrieş, Mircea Asandului, Angela Roxana Calistru, Dan Marius Voicilaş, Ion David, Diana Viorica Lupu, Andra Lavinia Nichitean, Alina Picu, Tudor Alexandru Ganea () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2360]
-
de vină" lasă o mulțime de întrebări deschise. Nu ne spune care economie e importantă; în societățile post-comuniste economia neoficială contează cu mult mai mult decît într-o economie de piață stabilă. Nu ne spune a cui economie este importantă: macroeconomia pentru care e responsabil guvernul, sau microeconomia din gospodăria fiecărui individ? Nu ne spune nici cînd au apărut influențele economice critice: în anul în curs, în epoca comunistă, sau ca așteptări de viitor? Timpul este deosebit de important într-o econo-mie
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose.,William Mishler, Christian Haerpfer [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
prezic că ea va reduce sprijinul acordat regimului. Două niveluri, gospodăria și națiunea Fiecare economie operează la două niveluri, nivelul microeconomic al individului și gospodăriei și nivelul macroeconomic care cumulează la nivel național activitățile indivizilor și ale întreprinderilor. Guvernul influențează macroeconomia direct, prin politicile cu privire la rata dobînzilor, piața financiară, comerțul internațional și pensii, iar mă-surile împotriva sărăciei sînt îndreptate direct către indivizi și familii. În societățile în transformare, privatizarea întreprinderilor de stat oferă o semnificație specială întreprinderilor din mezoeconomie. Însă
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose.,William Mishler, Christian Haerpfer [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
ca fiind produsul unei conștiințe "false". Dar așteptările subiective cu privire la un viitor necunoscut au un impact de două ori mai mare asupra sprijinului pentru un regim democratic incipient, decît condițiile de trai materiale (cf. tab. 8.1, 8.2). EVALUAREA MACROECONOMIEI Modelul economic convențional de comportament este profund egocentric, în timp ce viața în societățile comuniste a fost total colectivistă, cu accent pe clase, forțe sociale și partid. Cei născuți într-o econo-mie marxistă au fost socializați în a privi economia națională drept
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose.,William Mishler, Christian Haerpfer [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]