1,075 matches
-
mimează scleroza multiplă). Manifestări cutanate: livedo reticularis, ulcere și necroze cutanate. Sterilitate (ce s-ar datora unei specificități antispermatozoid, antiovul sau antiuter a APL). Ateroscleroză accelerată. APL reacționează cu LDL oxidate, formând complexe imune, care sunt mai rapid fagocitate de macrofagele din peretele vascular. Acestea se transformă în celule spumoase, care vor contribui la constituirea striurilor lipidice și, în fine, la dezvoltarea plăcilor de aterom. Manifestările aterosclerozei pot surveni în absența hiperlipidemiei și la vârste tinere. Alte complicații sunt atero-embolismul și
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
evoluției bolii sub tratament. Amiloidoza AA („amiloidoza secundară”) este asociată cu o sinteză crescută de proteină serică SAA realizată de ficat. Aceasta este o apolipoproteină „de inflamație”, a cărei producție este stimulată de diverse citokine, și care este clivată de către macrofage în mici fragmente (proteina AA), ce se depun în țesuturi. Factorii ce favorizează geneza amiloidozei nu sunt bine cunoscuți, dar nivelul seric al SAA nu pare a juca un rol semnificativ. Din punct de vedere clinic, afectarea renală este pe
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
cu insuficiența renală acută determinată de medicamente (frecvent iatrogenie) 11.3.2. Fiziopatologie. Morfopatologie Este una dintre cauzele de insuficiență renală acută, cel mai adesea reversibilă, caracterizată de: • prezența infiltratului inflamator polimorf la nivelul interstițiului renal (polimorfonucleare neutrofile, limfocite, plasmocite, macrofage); • afectare tubulare cvasiconstantă de intensitate variabilă în raport cu amploarea infiltratului inflamator interstițial; • edem interstițial. Etiologia include cinci categorii de cauze care, în ordinea frecvenței, sunt: hipersensibilitate la medicamente; infecțiile (bacteriene, virale, parazitare) (Brucella, Legionella, Leptospira, Mycoplasma, Rickettsia, Hantavirus); bolile mediate imun
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
infecțioasă; în nefrita interstițială acută există două mecanisme fiziopatologice principale care implică teritoriul tubulo-interstițial: • afectarea imunologică mediată de antigen specific, care evoluează cu infiltrat limfocitar - limfocite B, limfocite T; • afectarea imunologică fără mediere prin anticorpi specifici - infiltrat inflamator constituit din macrofage. 11.3.3. Clinica • Insuficiență renală acută cu oligurie sau diureză conservată • Presiune arterială normală Investigații paraclinice • Sediment urinar activ caracteristic afectării interstițiale (vezi mai sus) • Ecografic rinichi de dimensiuni normale; pentru diagnostic se impune biopsia renală Diagnosticul diferențial • Cu
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
ochii. Afectarea renală constă în: • prezența granuloamelor la nivelul interstițiului renal (granuloame la nivelul interstițiului renal mai pot fi întâlnite în granulomatoza Wegener, tuberculoză, lepră nefropatiilie interstițiale imunoalergice medicamentoase); • consecințe ale anomaliilor metabolismului și eliminării Ca induse de activitatea granuloamelor; macrofagele din granuloame conțin o enzimă - alfa hidroxilaza macrofagică, care activează vitamina D (calcitriol), consecința fiind creșterea absorbției intestinale de Ca, creșterea calciuriei și a calcemiei cu risc de litiaza renală și nefrocalcinoză. De obicei, nu există afectare glomerulară în sarcoidoză
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
oxidativ; producerea de citokine, chemokine, TGF-β; creșterea expresiei moleculelor de adeziune. Mediatorii menționați sunt responsabili de proliferarea celulelor mezangiale, creșterea sintezei proteinelor matricei extracelulare, stimularea producției de PAI-1 (plasminogen activation inhibitor-1) de către celulele musculare netede endoteliale și vasculare, precum și activarea macrofagelor și stimularea fagocitozei. De asemenea, Ang II realizează depolarizarea podocitelor prin deschiderea unui canal de clor citoscheletal prin intermediul subtipului 1 al receptorilor pentru angiotensina II (AT1). Concentrația de Ang II în spațiul Bowman este de 1000 ori mai mare decât
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
acești factori sunt activați, interacționează cu receptorii prezenți la polul apical al membranei celulelor tubulare, alterează funcția celulară și, astfel, este stimulată producerea de matrice extracelulară. în plus, alți factori sunt secretați tubular (MCP-1, RANTES) și sunt responsabili de atragerea macrofagelor în interstițiu. Hipoxia tubulară cronică deține un alt rol important în progresia injuriei renale, rinichiul fiind un organ sensibil la modificările aportului de oxigen (O2) și predispus astfel la injurii hipoxice. Ischemia cronică tubulo-interstițială se poate datora vasoconstricției intrarenale sau
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
un strat de celule plate, cu microvilozități, dispuse pe o membrană bazală subțire și discontinuă. Celulele mezoteliale sunt interconectate prin joncțiuni, care se opun trecerii apei și solviților. Interstițiul este un țesut conjunctiv de grosime variabilă, compus din celule (fibroblaste, macrofage), fibre, vase și substanță fundamentală. Endoteliul capilar are pori de dimensiuni variabile, constituind o adevărată „sită” în calea trecerii apei și solviților. Vascularizația limfatică a peritoneului (în special cea subdiafragmatică) drenează lichidul din cavitatea peritoneală spre torace, putând reduce, uneori
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
unde se leagă de secvențele reglatoare ale anumitor gene (glucocorticoid-responsive elements), modulând expresia acestora, fie în sens pozitiv, fie în sens negativ. La nivel celular, glucocorticoizii inhibă funcțiile tuturor celulelor implicate în răspunsul imun și inflamator: inhibă diferențierea și funcțiile macrofagelor: expresia MHC de clasă II, producția unor citokine (IL-1, IL-6, TNFα), prostaglandine și leucotriene proinflamatorii; inhibă adeziunea neutrofilelor la endoteliul vascular (împiedicând astfel diapedeza); inhibă acumularea eozinofilelor și a mastocitelor în focarele alergice; inhibă numeroase funcții ale celulelor endoteliale, precum
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
fibre gingivale cu trei grupe: alveolo-dentare, transseptale, alveolare marginale și interalveolare. Celulele proprii ale pulpei dentare sunt: odontoblaștii, fibroblaștii și histiocitele. Histiocitele sunt celulele care, în caz de agresiune asupra pulpei, migrează la locul de agresiune și se diferențiază în macrofage. Masa conjunctivă a mugurelui este străbătută de arteriole, venule, vase limfatice și fibre nervoase eare asigură procesele biologice la acest nivel. Erupția dentară este procesul evolutiv prin care dinții străbat distanța de la locul de formare, prin grosimea osului alveolar, până la
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
o structură unică numită tramă conjunctivo - vasculară. § componenta celulară (parenchim medular) - este formată din celulele seriilor medulare: eritrocitară, granulocitară, megacariocitară, ele având o serie de particularități. Astfel, eritroblaștii se găsesc sub formă de ‘’cuiburi’’ sau ‘’insule eritroblastice’’ (în centru un macrofag care hrănește cu fier eritroblaștii din jur). Elementele granulocitare sunt răspândite uniform. Megacariocitele apar mai ales în jurul sinusurilor, deoarece în sânge își varsă trombocitele (fragmente de citoplasmă). Proporția între elementele eritrocitare și granulocitare este de 3\ 1 sau 4\ 1
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
sângele periferic . Există și o hematopoieză extramedulară (în ficat, splină, ganglioni), dar este de proastă calitate (nu duce la formarea unor celule mature funcționale) 2. Funcții nespecifice - sunt reprezentate de: * funcția imunologică (prin producerea de limfocite) * funcția de eritroclazie (prin macrofage și monocite) * fruncția osteogenică (prin osteoblaști și osteoclaști). 2.1.1.Celulele măduvei osoase: Celula reticulo-endotelială nediferențiată (Celula reticulo-endotelială mică, celula reticulo endotelială cu nucleu limfoid (Rohr), hemocitoblastul). Nucleul este sferoidal, cu 1-3 incizuri. Cromatina abundentă în rețea strânsă, cu
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
patru-șase foliculi limfatici și o infiltrație limfoidă; țesutul limfogenerator din folicul, fiind situat în ochiurile rețelei formată din celule reticulare stelate. În centrul clar germinativ al foliculului, se găsesc celule reticulare, homocitoblaști și limfoblaști, iar la periferia lui se găsesc macrofage, limfocite ,,B”, plasmocite. Pe lângă foliculi, cercetări recente au identificat alte două formațiuni, aflate între regiunea foliculară și submucoasă: domul și coroana. Domul - este format din celule blastice și limfocite mari și medii situate sub epiteliu Coroana - predomină limfocitele mici, ea
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
corticala superficială, nodulii sunt formați astfel încât în centri clari germinativi sunt prezente: ♦ limfocite mari (limfoblaste sau celule stem) - din care provin limfocite medii și limfocite mici ,,B” ♦ imunoblaste - din care provin limfocitele imunocompetente (care elaborează anticorpi dacă sunt stimulate antigenic) ♦ macrofag - care participă la prelucrarea antigenelor fagocitate ♦ celule foliculare dentritice - cu prelungiri lungi citoplasmatice în care antigenul este reținut timp îndelungat Originea limfocitelor din ganglioni, este triplă: majoritatea sunt autohtone, dar există și o populație alohtonă - ajunsă în ganglioni pe cale limfatică
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
situat între sinusurile venoase, fiind formată din celule reticulare stelate care formează o rețea prin care circulă și se filtrează sângele. sistemul sinusal - (sinusuri venoase), sunt formate din aceeași rețea cu ochiuri mari și alungite, tapetate cu celule reticulo-endoteliale și macrofage. Sistemul sinusal, are pereții discontinui ,, în grilaj”, prin care sinusul comunică cu interstițiul. Sinusurile largi, conțin sânge venos, plasmocite, macrofage; sinusurile mici, conțin limfocite; sinusurile cu lumenul îngust, conțin plasmă. Pulpa albă - conține țesut limfoid dens cu ochiuri mici și
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
sângele. sistemul sinusal - (sinusuri venoase), sunt formate din aceeași rețea cu ochiuri mari și alungite, tapetate cu celule reticulo-endoteliale și macrofage. Sistemul sinusal, are pereții discontinui ,, în grilaj”, prin care sinusul comunică cu interstițiul. Sinusurile largi, conțin sânge venos, plasmocite, macrofage; sinusurile mici, conțin limfocite; sinusurile cu lumenul îngust, conțin plasmă. Pulpa albă - conține țesut limfoid dens cu ochiuri mici și cu structură în două moduri: o rețea în jurul ramificațiilor arteriale, care formează teci perivasculare limfoide timodependente; nodulii (foliculii) splenici (corpusculii
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
factori de stress, hormonali, deoarece, formarea lor depinde de acțiunea unui antigen, iar apariția și dispariția lor, este determinată de prezența sau absența stimulilor antigenici. Centrul clar, este centrul germinativ reactiv, unde limfocitopoieza este mai activă, aici aflându se hemocitoblaști, macrofage, provenite din celula reticulară mobilă sau limfocitul mic; dar și plasmocite, provenite din transformarea limfocitelor mici. Limfocitele mici, și-au pierdut capacitatea de diviziune, dar, ele se pot transforma sub acțiunea unui antigen, într-o celulă blastică - imunoblast - care are
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
aeriene mici InflamaŃie și atrofie, metaplazia celulelor caliciforme și scuamoase, congestie cu mucus, hipertrofia celulelor musculare netede, fibroză peribronșiolară. Alveole și capilare Distrugerea alveolelor peribronșiolare, modificarea compoziŃiei lichidului de lavaj bronhoalveolar, cu sporirea numărului imunoglobulinelor IgA și IgG, creșterea activării macrofagelor și neutrofilelor. Sistemul imun Sporirea numărului leucocitelor în periferie, eozinofilie, creșterea nivelurilor IgE, scăderea responsivităŃii la testele la alergeni, reducerea reacŃiilor la antigeni inhalaŃi. Cancerul bronhopulmonar și bronhopneumopatia obstructivă cronică sunt principalele afecŃiuni respiratorii determinate prin mecanismele menŃionate. Afectarea mecanismelor
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
obstructivă cronică sunt principalele afecŃiuni respiratorii determinate prin mecanismele menŃionate. Afectarea mecanismelor imune la nivel pulmonar a fost demonstrată prin studii ale celularităŃii lavajului bronhoalveolar: triplarea numărului de celule inflamatorii, creșterea de șase ori a numărului neutrofilelor, sporirea numărului de macrofage, reducerea numărului de limfocite Thelper și creșterea numărului de limfocite T-supresor. Din punct de vedere al răspunsului imun umoral s-a constatat o creștere a nivelului imunoglobulinelor Ig M și Ig G. Macrofagele alveolare la fumători reacŃionează printr-o
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
a numărului neutrofilelor, sporirea numărului de macrofage, reducerea numărului de limfocite Thelper și creșterea numărului de limfocite T-supresor. Din punct de vedere al răspunsului imun umoral s-a constatat o creștere a nivelului imunoglobulinelor Ig M și Ig G. Macrofagele alveolare la fumători reacŃionează printr-o producŃie anormală de citokine ca răspuns la diferiŃi stimuli din aerul respirat. Limfocitele din pulmonii fumătorilor prezintă o diminuare a răspunsului la substanŃe mitogene. S-au constatat de asemenea, modificări ale celulelor inflamatorii în
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
legat de efectele tumorigene ale nicotinei. 3.2.6. Efectele proaterosclerotice Fumatul determină ateroscleroză prin mecanisme variate, incluzând inflamaŃia vasculară, modificarea profilului lipidic (scăderea HDL colesterol și creșterea LDL colesterolă, creșterea susceptibilităŃii lipidelor pentru peroxidare, determinând acumularea de lipide în macrofage, stenoza arterelor coronare și inducerea instabilităŃii plăcii de aterom. Niciunul dintre aceste evenimente nu apare izolat, având de multe ori efect cumulativ. Date rezultate în urma studiilor experimentale pe animale de laborator demonstrează că unele componente ale fumului de Ńigară (1
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
IMT de 14,3 µm/3ani la fumătorii activi, și 5,9 µm/3ani la fumătorii pasivi. Fumatul determină creșterea peroxidării lipidelor cu acumularea de esteri ai colesterolului în plăcile aterosclerotice și o intrarea mult mai rapidă a colesterolului în macrofage, cu transformarea acestora în celule spumoase, al căror rol în leziunea aterosclerotică este demonstrat. Și în cazul efectelor acute ale fumatului pasiv, 30 de minute expunere la fumul de Ńigară sunt suficiente pentru creșterea susceptibilităŃii LDL pentru oxidare și pentru
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
Creșterea biodisponibilității oxidului nitric Antagonizare efectelor ET-1 Efecte antioxidante Stimularea producerii EDGF Inhibarea producerii unor factori vasoconstrictori pe calea ciclooxigenazei Inhibarea proliferării și migrării celulelor musculare netede din peretele vascular Efecte citoprotectoare endoteliale 118 Inhibarea esterificării colesterolului, peroxidării lipidelor în macrofage și reducerea progresiei aterosclerozei Scăderea rezistenței la insulină Efecte antiplachetare Inhibarea TNF Inhibarea xantinoxidazei și catalazei Scăderea factorului de creștere beta fibroblastic Scăderea fibrinogenului, leucotrienelor, tromboxanului B2 Eficacitatea clinică a antagoniștilor canalelor de calciu în monoterapie, a fost demonstrată nu
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
un redutabil rezervor de sânge și este capabil să suplimenteze sânge atunci când volumul sanguin circulant este diminuat. Funcția de filtrare și purificare a sângelui revine celulelor Kupffer care captează particulele străine ajunse din intestin în circulația portală. Celulele Kupffer reprezintă macrofage cu mare capacitate fagocitară care tapetează sinusurile hepatice; aceste celule pot curăța sângele foarte eficient la trecerea lui prin sinusuri; când celulele Kupffer vin în contact cu bacterii acestea trec în mai puțin de 0,01 s în interiorul celulelor Kupffer
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
slab. 19.3. Funcția antitoxică a plămânului Aparatul respirator realizează o apărare generală împotriva agresiunilor aerogene (particule solide de diverse dimensiuni), o apărare antimicrobiană (detectarea și atacul asupra agențilo microbieni și altor substanțe cu proprietăți antigenice, stimularea funcției fagocitare a macrofagelor), epurarea substanțelor volatile din sânge, dar permite și absorbția prin difuziune a unor substanțe prezente în aerul inhalat (fapt extrem de important în administrarea de medicamente sub formă de aerosoli). Epurarea substanțelor volatile din sânge este posibilă datorită permeabilității membranei alveolo-capilare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]