456 matches
-
fiind furnizată prin desfacerea acidului adenozin trifosforic (ATP). Transportul activ prin sisteme de membrană este acel transfer cu consum energetic împotriva gradientului de concentrație prin membrane unor cellule care formează epitelii (de exemplu epiteliile intestinal și renal). Transportul transmembranar al macromoleculelor cuprinde mecanisme care realizează trecerea prin membrana celulară a unor molecule ce au dimensiuni mai mari decât porii membranari. Aceste mecanisme sunt: Fagocitoza, proces caracteristic leucocitelor, constă în înglobarea intracelulară într-o veziculă numită fagozom a microbilor sau fragmentelor celulare
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
două sectoare: circulant și marginal, adică lipit de endoteliul vascular. După un efort fizic moderat leucocitele marginale trec în sectorul circulant. Neutrofilele au rol în apărarea organismului prin fagocitoză (proces a cărui mecanism a fost descris în cadrul transportului transmembranar al macromoleculelor) numărul lor crescând în infecțiile bacteriene. Dețin cea mai mare proporție dintre leucocite și sunt foarte mobile. În sânge se găsesc anticorpi numiți opsonine, care acționează asupra particulelor ce urmează a fi fagocitate de către neutrofile, accelerând procesul. Datorită eliberării unor
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
pe suprafața internă a vaselor sanguine, prezintă variate roluri funcționale. Endoteliul capilar este esențial în schimburile de substanțe dintre sânge și țesuturi. Endoteliul oferă vaselor sanguine o suprafață internă netedă, necesară pentru prevenirea trombozelor. Celulele endoteliale secretă factori de creștere, macromolecule ale matricei extracelulare și sunt implicate în metabolismul lipoproteinelor circulante. Endoteliul influențează tonusul vascular direct prin factorii vasoactivi secretați și indirect, prin preluarea și metabolismul substanțelor vasoactive (catecolamine, nucleotide adeninice, etc.). Celulele endoteliale sunt capabile să secrete factori relaxanți și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
ultrafiltrarea glomerulară, reabsorbția tubulară, secreția tubulară. 25.1. Filtrarea glomerulară Filtrarea glomerulară implică ultrafiltrarea plasmei. Termenul de ultrafiltrare reflectă faptul că membrana filtrantă este un filtru molecular extrem de fin, ce permite filtrarea apei și a moleculelor mici, dar reduce trecerea macromoleculelor. Membrana glomerulară este o barieră filtrantă cu trei componente: peretele endoteliului capilar, ale cărui fenestrații permit trecerea plasmei, dar rețin elementele figurate, membrana bazală glomerulară, filtru electrostatic, cu pori ce rețin particulele mai mari de 6-8 nm, fantele de filtrare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
deosebită pentru adsorbția colorantului Basic Blue 54 (BB54). Pentru a explica mecanismul reținerii colorantului s-a elucidat structura chimică a biopolimerilor, s-au efectuat obsevații SEM și s-au interpretat spectrele FTIR înregistrate. Biosorbentul tip EPS are la bază o macromoleculă naturală organică (1,2 105 Da), iar analiza chimică a stabilit un conținut de 30,9% proteină și 63,1% acid polizaharidic. Biopolimerul purificat a fost hidrolizat cu acid trifluoracetic pentru a determina conținutul diverselor zaharuri și s-au găsit
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
pe suprafața internă a vaselor sanguine, prezintă variate roluri funcționale. Endoteliul capilar este esențial în schimburile de substanțe dintre sânge și țesuturi. Endoteliul oferă vaselor sanguine o suprafață internă netedă, necesară pentru prevenirea trombozelor. Celulele endoteliale secretă factori de creștere, macromolecule ale matricei extracelulare și sunt implicate în metabolismul lipoproteinelor circulante. Endoteliul influențează tonusul vascular direct prin factorii vasoactivi secretați și indirect, prin preluarea și metabolismul substanțelor vasoactive (catecolamine, nucleotide adeninice, etc.). Celulele endoteliale sunt capabile să secrete factori relaxanți și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
ultrafiltrarea glomerulară, reabsorbția tubulară, secreția tubulară. 25.1. Filtrarea glomerulară Filtrarea glomerulară implică ultrafiltrarea plasmei. Termenul de ultrafiltrare reflectă faptul că membrana filtrantă este un filtru molecular extrem de fin, ce permite filtrarea apei și a moleculelor mici, dar reduce trecerea macromoleculelor. Membrana glomerulară este o barieră filtrantă cu trei componente: peretele endoteliului capilar, ale cărui fenestrații permit trecerea plasmei, dar rețin elementele figurate, membrana bazală glomerulară, filtru electrostatic, cu pori ce rețin particulele mai mari de 6-8 nm, fantele de filtrare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
pe suprafața internă a vaselor sanguine, prezintă variate roluri funcționale. Endoteliul capilar este esențial în schimburile de substanțe dintre sânge și țesuturi. Endoteliul oferă vaselor sanguine o suprafață internă netedă, necesară pentru prevenirea trombozelor. Celulele endoteliale secretă factori de creștere, macromolecule ale matricei extracelulare și sunt implicate în metabolismul lipoproteinelor circulante. Endoteliul influențează tonusul vascular direct prin factorii vasoactivi secretați și indirect, prin preluarea și metabolismul substanțelor vasoactive (catecolamine, nucleotide adeninice, etc.). Celulele endoteliale sunt capabile să secrete factori relaxanți și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
ultrafiltrarea glomerulară, reabsorbția tubulară, secreția tubulară. 25.1. Filtrarea glomerulară Filtrarea glomerulară implică ultrafiltrarea plasmei. Termenul de ultrafiltrare reflectă faptul că membrana filtrantă este un filtru molecular extrem de fin, ce permite filtrarea apei și a moleculelor mici, dar reduce trecerea macromoleculelor. Membrana glomerulară este o barieră filtrantă cu trei componente: peretele endoteliului capilar, ale cărui fenestrații permit trecerea plasmei, dar rețin elementele figurate, membrana bazală glomerulară, filtru electrostatic, cu pori ce rețin particulele mai mari de 6-8 nm, fantele de filtrare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
cu greutate moleculară de 180, ar reprezenta 0,6 din valoarea primeia, iar aceea a insulinei, cu greutate moleculară de 5000, doar 0,2. În cazul albuminei, cu greutate moleculară de 69000, permeabilitatea capilară fiind sub 0,0001 justifică incapacitatea macromoleculelor proteice de a trece din sânge în plasma interstițială și, totodată, concentrația proteinelor de aproape 4 ori mai redusă în acest sector. Așa se explică faptul că, în comparație cu plasma sanguină, al cărui conținut în proteine este în medie de 7
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
hiperlipemie, fiind influențată numai de scăderea marcată, sub 3 g/dL a albuminelor. Deși hemoglobina a fost prima proteină pentru care s-a demonstrat că glicarea neenzimatică reflectă concentrația glucozei integrată în timp, cele mai recente studii se concentrează asupra macromoleculelor extra- celulare cu viață lungă. Cristalinul este vulnerabil la glicozilare, fenomen ce duce la formarea unor agregate cu greutate moleculară mare și, apoi, la opacifierea lui. Colagenul suferă o glicozilare intensă, ceea ce duce la modificarea proprietăților sale. Una din cele
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
sunt proprietățile viului, ci vom încerca să aflăm și să explicăm, atat cât este posibil, fenomenele care dau esența vieții. CAPITOLUL I MOLECULARĂ I.1. STRUCTURA ATOMICĂ ȘI MOLECULARĂ A MATERIEI Sistemele vii sunt alcătuite din atomi, ioni, micromolecule și macromolecule care au proprietăți ce pot fi descrise cu ajutorul legilor din fizică și chimie Biosistemele, alcătuite din aceste elemente, care nu sunt vii, posedă proprietăți care sunt total diferite de cele ale componentelor sale cum sunt :metabolismul, autoreproducerea, autoreglare, creștere, mișcare
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
organismele vii poate fi concretizat în următorele aspecte: Apa este solventul universal atât în mediul interstițial în care se află celulele cât și în mediul intracelular în care au loc toate reacțiile chimice. -Apa este mediul de transport al ionilor, macromoleculelor și al celulelor de la un organ la altul -Apa este agentul de eliminare a produsilor de dezasimilație în afara organismului (prin urină și transpirație). -In cazul plantelor, apa, alături de dioxidul de carbon, stă la baza procesului de fotosinteză. -Avînd conductibilitate termică
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
mai mare cantitate de apă se afla în vacuole (75% din toată apa celulară). b) Din punct de vedere al distribuției in tesuturi, apa poate fi: • tisulară • extratisulară (cavitară): umorile apoase, sângele. c) Din punct de vedere al interacției cu macromoleculele biologice: • apă liberă • apa legată (fixă, structurată) d) Dupa proveniența sa apa este: • exogenă (introdusă din exterior) • endogenă (rezultată în urma reacțiilor biochimice) Observație Cu cât un organ sau țesut constituie sediul unor procese metabolice mai intense, cu atât cantitatea de
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
interacțiune dintre moleculele solventului și solvitului. Relația (I.38) se poate scrie și sub forma: Dacă se reprezintă grafic mărimea π/C se obține o dreaptă a cărei intersecție are valoarea RT/M. Această valoare permite aflarea masei moleculare a macromoleculei. Dacă moleculele sunt disociate, presiunea osmotică devine: Aici i = α + 1 unde α este un indice de disociere și este egal cu raportul dintre numărul de molecule disociate și cel al moleculelor dizolvate. Soluția ce conține un număr de particule
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
și animal Presiunea osmotică a lichidelor din organismul uman și animal (sânge, lichid cefalo-rahidian, urina) se datorează în cea mai mare parte ionilor (Na, Cl. K, Ca) și micromoleculelor cu dimensiuni mai mici de 10 angstromi și mult mai puțin macromoleculelor, dat fiind faptul că acestea din urmă au masă moleculară mare și, conform legii a III-a a lui Van’t Hoff, presiunea osmotică este mică. Ionii și micromoleculele din sânge, ce reprezintă doar 1% din masa sângelui, determină la
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
masă moleculară mare și, conform legii a III-a a lui Van’t Hoff, presiunea osmotică este mică. Ionii și micromoleculele din sânge, ce reprezintă doar 1% din masa sângelui, determină la 370C o presiune osmotică de 7-8 atmosfere, în timp ce macromoleculele (proteinele) care se află în proporție de 9% determină o presiune osmotică (oncotică) de numai 0,037 atmosfere (28 torr). Presiunea plasmei este de 7,6 atmosfere iar a lichidului interstițial de 6-7 atmosfere. Deși foarte redusă, presiunea oncotică este
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
7,6 atmosfere iar a lichidului interstițial de 6-7 atmosfere. Deși foarte redusă, presiunea oncotică este importantă. Datorită faptului că substanțele cu masă moleculară mică pot difuza prin membrană și s-ar putea ajunge la egalizarea presiunilor osmotice datorată acestora, macromoleculele care nu pot difuza, asigură presiunea oncotică ce determină transportul de substanță dintre compartimentul vascular și cel interstițial. Plasma sanguină, după cum am arătat, reprezintă o soluție apoasă ce cuprinde ioni, micromolecule (glucoză, uree), macromolecule proteice (lipide, albumină, fibrinogen). Presiunea osmotică
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
la egalizarea presiunilor osmotice datorată acestora, macromoleculele care nu pot difuza, asigură presiunea oncotică ce determină transportul de substanță dintre compartimentul vascular și cel interstițial. Plasma sanguină, după cum am arătat, reprezintă o soluție apoasă ce cuprinde ioni, micromolecule (glucoză, uree), macromolecule proteice (lipide, albumină, fibrinogen). Presiunea osmotică va fi dată de suma presiunilor osmotice ale acestor componenți: unde: reprezintă presiunea osmotică produsă de ionul de tipul k reprezintă presiunea osmotică produsă de micromoleculele de tipul k reprezintă presiunea osmotică produsă de
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
proteice (lipide, albumină, fibrinogen). Presiunea osmotică va fi dată de suma presiunilor osmotice ale acestor componenți: unde: reprezintă presiunea osmotică produsă de ionul de tipul k reprezintă presiunea osmotică produsă de micromoleculele de tipul k reprezintă presiunea osmotică produsă de macromoleculele de tipul k Presiunea osmotică a macromoleculelor este dată de suma presiunilor osmotice date în special de albumine și globuline, deci se poate scrie: Deoarece ionii și micromoleculele pot difuza ușor prin membrană și deci nu pot genera diferențe de
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
fi dată de suma presiunilor osmotice ale acestor componenți: unde: reprezintă presiunea osmotică produsă de ionul de tipul k reprezintă presiunea osmotică produsă de micromoleculele de tipul k reprezintă presiunea osmotică produsă de macromoleculele de tipul k Presiunea osmotică a macromoleculelor este dată de suma presiunilor osmotice date în special de albumine și globuline, deci se poate scrie: Deoarece ionii și micromoleculele pot difuza ușor prin membrană și deci nu pot genera diferențe de presiune osmotică, aceasta este generată în special
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
și lipide care constituie membrana. II.2. TRANSPORTUL PRIN MEMBRANELE BIOLOGICE II.2.1. Clasificarea proceselor de transport Proceselor de transport prin membrană se clasifică după diferite criterii. 1. După mărimea particulelor ce străbat membrana, transportul poate fi: • macrotransfer - pentru macromolecule și particule • microtransfer pentru ioni și molecule mici Ionii și moleculele mici trec mai ales prin proteinele intrinseci pe cînd macromoleculele trec efectiv odată cu porțiuni din membrană, pentrucă sunt transportate în vezicule. 2. Din punct de vedere al mecanismului de
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
prin membrană se clasifică după diferite criterii. 1. După mărimea particulelor ce străbat membrana, transportul poate fi: • macrotransfer - pentru macromolecule și particule • microtransfer pentru ioni și molecule mici Ionii și moleculele mici trec mai ales prin proteinele intrinseci pe cînd macromoleculele trec efectiv odată cu porțiuni din membrană, pentrucă sunt transportate în vezicule. 2. Din punct de vedere al mecanismului de transport, acesta poate fi: ♦ transport pasiv - care se face în sensul gradientului de concentrație, pentru moleculele neîncărcate și în sensul gradientului
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
de ATP). Transportul activ poate fi transport activ primar transport activ secundar translocație de grup Microtransferul pasiv se poate face pe următoarele căi: difuzie simplă prin dublu strat lipidic difuzie facilitată canale ionice Macrotransferul se realizează prin: ♦ transport direct al macromoleculelor ♦ transport prin vezicule Transportul prin vezicule, la rândul lui poate fi: endocitoză, transportul are loc spre interiorul celulei care este : a)fagocitoză b)pinocitoză-dependentă de receptori -independentă de receptori exocitoză (transportul se realizează din citoplasmă spre exterior) transcitoză (veziculele străbat
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
mare sau o particulă se leagă de un receptor specific, formează un complex care este absorbit de citoplasmă Exocitoza se realizează prin fuziunea unor vezicule din citoplasmă cu membrana și conținutul din vezicule este eliminat în exterior. Transcitoza realizează transportul macromoleculelor prin celulele endoteliului capilar. G.E. Palade a observat la microscopul electronic în citoplasma celulelor endoteliale vezicule ce traversează celulele, sugerând rolul veziculelor în transportul macromoleculelor din plasmă în afara patului vascular. II.2.3. Transportul pasiv II.2.3.1.Difuzia
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]