273 matches
-
însăși structura social-economică a respectivei societăți. Orice fenomen social particular are dinamica sa proprie, cauzalitatea sa „locală”, dar, făcând parte dintr-o societate globală, dintr-un macrosistem, va fi determinat într-o măsură sau alta de structura acestuia. Introducerea structurii macrosociale, ca parametru structural în explicația diferitelor fenomene sociale, reprezintă, de asemenea, o caracteristică definitorie, distinctivă a abordării sociologice marxiste. În ultimele decenii s-a dezvoltat o bogată literatură psihosociologică a întreprinderilor. Critica cea mai severă adusă acestei literaturi este presupoziția
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Nimic din marile procese structurale ce caracterizează societatea globală nu influențează evenimentele din cadrul întreprinderii. A devenit însă clar că nu putem înțelege logica interioară a proceselor psihosociale făcând abstracție de logica globală a societăților din care fac parte acestea. Organizarea macrosocială (socialistă, capitalistă) își pune amprenta asupra tuturor proceselor din cadrul întreprinderii. Identificarea structurii. Adesea, interacțiunea dintre elementele unui sistem duce la stări caracterizate printr-o ridicată compatibilitate reciprocă, la creșterea coerenței interne, luând naștere stări de echilibru care, odată atinse, tind
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
În evoluția victimelor delictelor cu violență În România / Petru Iluț, Laura Nistor și Réka Geambașu Vitalitatea Școlii de la Chicago / Aurora Liiceanu și Octavian Rujoiu Expunerea la violență prin media. O perspectivă psihosociologică / Ana Rodica Stăiculescu și Daniela Jitcov Noua dinamică macrosocială și transferurile intergeneraționale. Ancheta franceză „Trei generații” / Mircea Agabrian Dezvoltarea comunitară: de la relații familiare la relații active și parteneriate / Sințov Ruslan Atitudinile cetățenilor Republicii Moldova față de modul de funcționare a democrației În societatea moldovenească / RESTITUIRI A. D. Xenopol Despre metodă În științe
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
evolution of violent crime victims in Romania / Petru Iluț, Laura Nistor and Réka Geambașu The vitality of the Chicago School / Aurora Liiceanu, Octavian Rujoiu Exposure to violence by mass-media: a psycho-sociological perspective / Ana Rodica Stăiculescu and Daniela Jitcov The new macrosocial dynamics and the intergenerational transfers. The French survey „Three generations” / Mircea Agabrian Community development: from familiarity relationships to active and partnership relationships / Sințov Ruslan The attitudes of the citizens in the Republic of Moldova towards the functioning of democracy in
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
istoric. - Pentru a evita problema dificilă a raportării sociologiei marxiste la materialismul istoric, s-a sugerat că sociologia este totalitatea științelor care studiază diferitele comunități și sfere sociale - ramurile sociologice. Prin urmare, nu o teorie a societății globale, la nivel macrosocial, ci la nivel micro și sectorial. - Sociologia marxistă este o știință a construirii socialismului, fiind astfel asimilată socialismului științific. Un asemenea punct de vedere excludea poziția de știință, subordonând-o complet ideologiei comuniste. Este interesant că a existat un consens
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de analiză decât teoria sociologică a lui Marx Ipoteza 5: Sociologia românească În această perioadă s-a plasat la nivel micro și sectorial, și nu la nivel macro, spre deosebire de paradigma marxist-leninistă. Teoria lui Marx și-a concentrat interesul la nivel macrosocial: societățile globale și structura lor (capitalismul, cu un accent special pe economia capitalistă), dinamica formelor globale de organizare socială (o prognoză a direcției de schimbare a societății capitaliste spre o formă comunistă de organizare globală a societății). Teoria sa nu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
conține ceea ce se numește microsociologie, nici „sociologii de ramură” și nici metodologii specifice de investigare a acestora. Nici urmașii săi, preocupați de schimbarea radicală a realității sociale, nu au fost interesați de cercetarea empirică a acesteia. În sistemul comunist, tematica macrosocială fusese confiscată de ideologia mișcării comuniste, abordarea sa de către sociologie fiind periculoasă. Analiza societății globale capitaliste era Îmbibată de ideologia comunistă și, oricum, de interes marginal pentru sociologia românească. Iar În ceea ce privește analiza globală a societății comuniste, obiectul privilegiat și exclusiv
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de ideologia comunistă și, oricum, de interes marginal pentru sociologia românească. Iar În ceea ce privește analiza globală a societății comuniste, obiectul privilegiat și exclusiv al documentelor de partid reprezenta un teren minat, pătrunderea În acesta prezentând un risc politic capital. Evitarea tematicii macrosociale era condiția supraviețuirii sociologiei ca știință. Orientându-se spre nivelul micro și sectorial, sociologia românească s-a diferențiat de marxism deopotrivă ca tematică și ca metodologie. „Socialismul științific” și „filosofia marxistă” nu erau relevante pentru analiza proceselor de tranziție de la
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și cultuale ale migrării de la sat la oraș și din agricultură În industrie, abordări monografice ale unor sate/orașe/zone. Diferența Între sociologia românească și marxism a fost și una legată de metodă. Marxismul dezvoltase o metodologie specifică a abordării macrosociale (analiza structuralistă): cum se explică societatea globală și modul În care structura globală determină sectoarele societății. Filosofia marxist-leninistă dezvoltase o metodologie teoretico-ideologică, dogmatică, adaptată analizei textelor clasice și a documentelor de partid. Sociologia occidentală, plasată În mod decisiv la nivel
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
mod special, În sociologia occidentală. Concluzie Dacă În prima perioadă a relansării sociologiei românești după al doilea război mondial a existat o tentativă de promovare a unei paradigme de sociologie marxistă (orientată spre susținerea programului construcției comuniste, printr-o abordare macrosocială), ea a fost rapid marginalizată și abandonată. Sociologia s-a orientat spre cercetarea empirică a realității sociale și spre reforma din aproape În aproape, la nivel microsocial și sectorial. Pentru această direcție, sociologia occidentală era atractivă din mai multe puncte
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
cantitativ-calitativiste, ci ilustrează și preocuparea Școlii În legătură cu politicile publice, cei doi autori, pe baza unor evidențe empirice semnalizând intervenții posibile În politicile de sănătate publică; Tang și Perish (2000) aleg oarecum drumul invers, studiul lor bazându-se pe analiza consecințelor macrosociale, macroeconomice asupra vieții cotidiene individuale; În final, opera lui Abbott (1999), dedicată aniversării centenare, Însumează importanța unor puncte de cotitură din istoria Școlii (de exemplu, importanța publicației American Journal of Sociology) În contextul evoluțiilor disciplinare socioumane, furnizând răspunsuri concludente În legătură cu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
În rândul albilor, de regulă, homofili. Populația hispanică pare a fi, În acest context, o punte de legătură Între cei doi poli rasiali, În sensul că este mult mai heterofilă În relațiile sexuale, deopotrivă cu negrii și cu albii. Schimbări macrosociale vs. microsociale. Testarea unui model teoretic O carte remarcabilă a doi cercetători, Wenfgang Tang și William L. Parish (2000), referitoare la procesele de schimbare economică, socială și politică din China ultimelor decenii ale secolului XX, reprezintă o amplă și cuprinzătoare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
albilor, de regulă, homofili. Populația hispanică pare a fi, În acest context, o punte de legătură Între cei doi poli rasiali, În sensul că este mult mai heterofilă În relațiile sexuale, deopotrivă cu negrii și cu albii. Schimbări macrosociale vs. microsociale. Testarea unui model teoretic O carte remarcabilă a doi cercetători, Wenfgang Tang și William L. Parish (2000), referitoare la procesele de schimbare economică, socială și politică din China ultimelor decenii ale secolului XX, reprezintă o amplă și cuprinzătoare abordare a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ultimelor decenii ale secolului XX, reprezintă o amplă și cuprinzătoare abordare a diferitelor aspecte și dimensiuni ale existenței sociale. Întrebarea și preocuparea centrale ale semnatarilor cărții sunt de factură teoretică și se referă la posibilitatea existenței unor consecințe ale sistemelor macrosociale, economice și politice asupra diferitelor aspecte ale vieții cotidiene la nivel individual. Lucrarea pornește de la o succintă prezentare a două mari teorii și abordări concurente care modelează și prezintă problematica de mai sus În mod diferit: teoria lui János Kornai
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
modelului teoretic elaborat de acesta (dar cu importante contribuții din partea lui Hayek, Hollander, Lindblom, Wiles, Elmann sau Iván Szelényi), sistemele macroeconomice (În prezentul context fiind vorba, În primul rând, despre cel socialist și capitalist) exercită o puternică influență asupra organizării microsociale a vieții individuale, determinând caracterul și miza relațiilor dintre indivizi și grupuri sociale, precum și „șansele de viață” ale membrilor diferitelor categorii și grupuri. Teoria lui Kornai poate fi mai lesne Înțeleasă În contrast cu modelul concurent, cel dezvoltat, În principal, de Alex
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ocupații și meserii poate fi abordată În termeni asemănători În cele două tipuri de societate, fără ca rezultatele unor astfel de investigații să prezinte mari diferențe. De asemenea, potrivit lui Connor, chiar sistemele de mobilitate socială, specifice celor două tipuri de organizare macrosocială, prezintă mari similitudini. Asemănarea treptată a societăților aparținând unor sisteme politice diferite se explică așadar prin efectul „omogenizator” al sistemelor de Învățământ și cel al culturii marilor companii internaționale, dar și prin factori individuali, și anume prin dezvoltarea unor tipuri
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
underlining contradictory results are emphasized. The situational effects and theoretical explanations complete the analysis, supporting the fact that interindividual differences must be taking into account when we talk about exposure to media violence. Primit la redacție: ianuarie 2005 Noua dinamică macrosocială și transferurile intergeneraționale. Ancheta franceză „Trei generații” Ana Rodica Stăiculescu Daniela Jitcov Centrul de Studii și Cercetări Privind Drepturile Omului și Discriminarea Universitatea ,,Ovidius”, Constanța Problema dimensiunii sociologice și istorice a noțiunii de generație trebuie regândită În contextul unei societăți
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
părinților lor), În prezent lucrurile stau cu totul altfel: adulții nu sunt altceva decât „niște străini Într-o lume nouă”. Autoritatea lor slăbește, copiii Își caută modelele de conduită exclusiv În rândul celor de vârsta lor. În România postdecembristă, schimbările macrosociale au determinat mutații profunde În toate palierele vieții sociale și, implicit, la nivelul tuturor generațiilor, dintre care le amintim pe cele mai reprezentative: generația’26-’30 (cea a bunicilor noștri), ’46-’50 (a părinților), precum și generația „ceaușeilor” (’66-’70). Numeroase
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
durată - are avantajul de a obliga la o lectură sintetică a diferitelor durate și temporalități În care se Înscriu procesele și raporturile sociale legate de „fenomenul multiform al generațiilor”. Raporturile dintre generații și pluralismul identității generaționale. Transferuri intrafamiliale și dinamica macrosocială Fiecare epocă a afirmat, din punct de vedere doctrinar, supremația vârstei adulte. Disimulată din ipotetica supremație a masculinului față de feminin, această superioritate a vârstei adulte ne determină să afirmăm, parafrazându-l pe Marx, că istoria tuturor societăților, de la cele primare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
generații, „se poate observa și diversitatea de reciprocități directe sau indirecte, imediate sau diferite În timp, care țes raporturile lor (ale generațiilor - n.n.)”. Obiectivul central Îl reprezintă evidențierea fenomenelor proprii dinamicii generațiilor atât la nivel interpersonal, cât și la nivel macrosocial. La acest ultim nivel, cea mai dezbătută problemă este cea referitoare la specificitatea raporturilor dintre generații comparativ cu celelalte raporturi sociale fundamentale cu care sunt relaționate, precum raporturile dintre sexe sau cele dintre clasele sociale. Dacă până În deceniul opt al
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
care contribuie cel mai mult În relațiile cu ascendenții și cu descendenții - acuză o accentuare a inegalităților sale interne, generate de jocul transferurilor de bunuri către celelalte generații. Aceste transferuri private, interacționând cu cele publice, intră În interferență cu dinamica macrosocială de-a lungul a două procese principale: În primul rând, prestațiile publice exercită efecte redistributive considerabile asupra majorității gospodăriilor. În mod egal, aceste prestații publice au efecte incitante asupra solidarității intrafamiliale, prin intermediul căreia se realizează o redistribuire a bunurilor În cadrul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
delimitate. În acest fel, celor trei generații selectate pentru studiul empiric li s-a putut aplica „pluralismul definițional al generațiilor” Înțelese, simultan, ca familiale, istorice și ale welfare-ului, ceea ce a condus la posibilitatea analizării lor dintr-o dublă perspectivă, microși macrosocială. În ceea ce privește dimensiunea temporală, aceasta este dată prin compararea unor generații succesive. În acest context Însă, efectele de generație și cele ale circuitului de viață sunt greu de disociat. Chiar și atunci când acest lucru a fost posibil, Întrebările retrospective au fost
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ajutor necesar unei familii. Studiile efectuate de către sociologii francezi se concentrează, În special, asupra analizei circulației ajutoarelor, a identificării „donatorilor” și a „beneficiarilor”, a evidențierii consecințelor transferurilor economice asupra inegalităților interși intrageneraționale. Acestea din urmă sunt abordate dintr-o perspectivă macrosocială, la fel ca și interacțiunile dintre transferurile publice și cele private (Coenen-Huther, Kellerhals și Allemen, 1994). Anchetele sociologice Întreprinse de analiștii francezi arată că, prin variația parametrilor de frecvență a darurilor financiare și de valoare totală a acestora, ia naștere
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
complementare, întrucât tocmai construcțiile din una - adică din emergenta societate a cunoașterii - se asociază cu degradările sau tulburările din cealaltă - adică din ordinea socială, din condițiile sociale ale vieții cotidiene, respectiv din universul vieții individuale. Cele două universuri, respectiv cel macrosocial și cel economic, pe de o parte, și cel microinstituțional și individual, pe de altă parte, se configurează astfel nu doar în moduri distincte sau specifice, ci ajung chiar să se împiedice unul pe celălalt. Astfel de incompatibilități sunt tipice
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
ce se produc în societăți, aflate într-o tranziție specifică vremurilor noastre și să identifice factori explicativi ai acestor schimbări. Analiza metateoretică și mai ales metodologică a acestor teorii se confruntă cu multiple întrebări: este tranziția inexorabilă, obiectivă și doar macrosocială? Ce raporturi se stabilesc între economie, politică și cultură pentru a caracteriza tranziția? Dacă accentul este pus pe aspectele culturale ale tranziției, cum se agregă comportamentele, atitudinile, credințele sau valorile individuale pentru a consacra acele tendințe ce sunt specifice la
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]