96 matches
-
părților descriptive și narative ale povestirii, G. Denhière și D. Legros (1986, p. 10) se inspiră din definițiile lui R. Barthes și determină trei tipuri de propoziții: În general, cele mai importante propoziții dintr-o povestire sînt cele care exprimă macrostructura sa semantică 3, adică cele care enunță acțiunile eroului în vederea obținerii scopului fixat și care, prin definiție, fac să avanseze intriga. Propozițiile mai puțin importante corespund fie descrierilor de acțiuni de importanță secundară care descriu exemple de modalități de realizare
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
2. Transferul de la categoria retorică a portretului la cea a caracterului corespunde exact proiectului lui La Bruyère (cf. introducerii din partea a doua a cărții noastre). 3. Ar fi preferabil să vorbim aici de suprastructură, sau structură secvențială și nu de "macrostructură semantică", noțiune pe care o rezervăm pentru a desemna conținutul global al unui text sau al unei secvențe (temă sau topic de asemenea). 4. Trebuie să notăm faptul că ne delimităm de pozițiile lui Denhière și Legros utilizînd de asemenea
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Ref): ai fi spus și părea un adevărat. Ele subliniază structura foarte clasică a portretului articulat în paralel, în acest caz, în jurul conectorului argumentativ ȘI TOTUȘI, în timp ce locul macropropozițiilor descriptive (de la sfîrșit de frază) de ASM-reformulare conduce clar la stabilirea macrostructurilor semantice succesive. Asociate conectorului de respingere, mărcile evaluative dau instrucțiunea de derivare din prima frază (schema 34), o macrostructură semantică ce corespunde unei macropropoziții argumentative de conținut p și, din a doua frază (schema 35), o macrostructură semantică ce corespunde
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
acest caz, în jurul conectorului argumentativ ȘI TOTUȘI, în timp ce locul macropropozițiilor descriptive (de la sfîrșit de frază) de ASM-reformulare conduce clar la stabilirea macrostructurilor semantice succesive. Asociate conectorului de respingere, mărcile evaluative dau instrucțiunea de derivare din prima frază (schema 34), o macrostructură semantică ce corespunde unei macropropoziții argumentative de conținut p și, din a doua frază (schema 35), o macrostructură semantică ce corespunde unei macropropoziții argumentative de conținut q. Dacă mai precizăm instrucțiunile proprii lui totuși refutativ, trebuie adăugat că acest semnal
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
clar la stabilirea macrostructurilor semantice succesive. Asociate conectorului de respingere, mărcile evaluative dau instrucțiunea de derivare din prima frază (schema 34), o macrostructură semantică ce corespunde unei macropropoziții argumentative de conținut p și, din a doua frază (schema 35), o macrostructură semantică ce corespunde unei macropropoziții argumentative de conținut q. Dacă mai precizăm instrucțiunile proprii lui totuși refutativ, trebuie adăugat că acest semnal de argument introduce două universuri de credință sau spații semantice (M și H) și că prop. Q este
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
a doua și faptul G subliniat pentru ultima reformulare. Anafora unul din acei bărbați redutabili este posibilă și interpretabilă prin orientarea argumentativă generală. În concluzia acestei scurte analize, se observă care sînt raporturile între structura secvențială (aici descriptivă), stabilirea unei macrostructuri semantice și orientarea argumentativă a textului. Este, cel puțin, partea esențială a ceea ce am vrut să punem în valoare pentru a depăși limitele incontestabile ale observațiilor făcute de P. Valéry (citate la începutul celei de-a doua părți), despre arbitrariul
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
216, 229-232, 235, 236 justificare 35, 49, 55, 78, 206, 229 L locus amoenus 18-21, 23, 24, 87 M macro-act de discurs 93, 99, 100, 115 macro-propoziție 93, 94, 98, 107-109, 114, 146, 147, 149, 150, 159, 177-180, 193, 233 macrostructură semantică 93, 99, 100, 113, 114, 122, 129, 130, 132, 139, 142, 177, 189, 193 matezică (funcție) 34, 45, 58, 65, 71 metaforă 11, 29, 30, 63, 65, 66, 68, 70, 74, 76, 78, 125, 141, 147, 149, 218, 219
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
În foarte recentele sale scrieri de morală (1998, cap. Despre presă) Umberto Eco oferă o schematizare a presei italiene ca sistem, aproape simultan cu analiza necruțătoare a lui Pierre Bourdieu (1996 Sur la télévision. L'emprise du journalisme). Dar deși macrostructura semantică este inevitabil analogă: spectacularizarea politicului, presiunea scopului și a logicii comerciale, hegemonia televiziunii etc., perspectivele sînt diferite; pentru Eco esențială este evoluția sistemului și a "populațiilor" de concepte, iar pentru Bourdieu rolul actorului-jur-nalist în cîmpul jurnalistic. După dezbaterile și
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
pot fi: - plan narativ, în care se cristalizează un fir epic/un „desen“ epic alcătuit din 23 fire epice (plan „supraetajat“); e dinamizat de unul sau mai multe conflicte - plan descriptiv (plan cadru sintetic sau un plan monografic), care însumează macrostructuri ale universului ficțional: repere spațiotemporale ale acțiunii, elemente definitorii ale existenței unei societăți/unor clase sociale/unui grup social etc. - plan analitic în care se detaliază universul lăuntric al eroilor (conștient, subconștient, inconștient; psihologia/trăirile/reflecțiile/dilemele la nivelul rațiunii
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
cele șase ROLURI sau FUNCȚII fundamentale identificate de Souriau (în studiul său dedicat posibilităților dramei). Luna (analoagă DONATORULUI și AJUTORULUI lui Propp, ca și ADJUVANTULUI greimasian) îl asistă pe LEU sau EROU. ¶Scholes 1974; Souriau 1950. Vezi și ACTANT. M macrostructură [macrostructure]. Rezumatul care subliniază structura unui text; STRUCTURA PROFUNDĂ a unui text care îi definește înțelesul global. Macrostructura se convertește în MICROSTRUCTURĂ (sau STRUCTURĂ DE SUPRAFAȚĂ) printr-un set de operații sau TRANSFORMĂRI. ¶Van Dijk 1972, 1974-75, 1976a. Vezi și
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
șase ROLURI sau FUNCȚII fundamentale identificate de Souriau (în studiul său dedicat posibilităților dramei). Luna (analoagă DONATORULUI și AJUTORULUI lui Propp, ca și ADJUVANTULUI greimasian) îl asistă pe LEU sau EROU. ¶Scholes 1974; Souriau 1950. Vezi și ACTANT. M macrostructură [macrostructure]. Rezumatul care subliniază structura unui text; STRUCTURA PROFUNDĂ a unui text care îi definește înțelesul global. Macrostructura se convertește în MICROSTRUCTURĂ (sau STRUCTURĂ DE SUPRAFAȚĂ) printr-un set de operații sau TRANSFORMĂRI. ¶Van Dijk 1972, 1974-75, 1976a. Vezi și GRAMATICĂ
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
și AJUTORULUI lui Propp, ca și ADJUVANTULUI greimasian) îl asistă pe LEU sau EROU. ¶Scholes 1974; Souriau 1950. Vezi și ACTANT. M macrostructură [macrostructure]. Rezumatul care subliniază structura unui text; STRUCTURA PROFUNDĂ a unui text care îi definește înțelesul global. Macrostructura se convertește în MICROSTRUCTURĂ (sau STRUCTURĂ DE SUPRAFAȚĂ) printr-un set de operații sau TRANSFORMĂRI. ¶Van Dijk 1972, 1974-75, 1976a. Vezi și GRAMATICĂ NARATIVĂ. manifestare [manifestation]. SUBSTANȚA planului DISCURSULUI sau a planului EXPRESIEI unei narațiuni (în opoziție cu FORMA sa
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
se integrează în SECVENȚE, în principal prin relații de contiguitate (situațiile și evenimentele narate constituie lanțuri logico-temporale). ¶Culler 1981; Jakobson 1956; Lodge 1977. Vezi și METAFORĂ. microstructură [microstructure]. STRUCTURA DE SUPRAFAȚĂ a unui text; modul specific în care se realizează MACROSTRUCTURA (sau STRUCTURA PROFUNDĂ) a unui text. Microstructura e legată de macrostructură printr-un set de operații sau TRANSFORMĂRI. ¶Van Dijk 1972, 1974-75, 1976a. Vezi și GRAMATICĂ NARATIVĂ. miez [kernel]. Un MOTIV CONEX; o FUNCȚIE CARDINALĂ; un NUCLEU (noyau). În opoziție
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
și evenimentele narate constituie lanțuri logico-temporale). ¶Culler 1981; Jakobson 1956; Lodge 1977. Vezi și METAFORĂ. microstructură [microstructure]. STRUCTURA DE SUPRAFAȚĂ a unui text; modul specific în care se realizează MACROSTRUCTURA (sau STRUCTURA PROFUNDĂ) a unui text. Microstructura e legată de macrostructură printr-un set de operații sau TRANSFORMĂRI. ¶Van Dijk 1972, 1974-75, 1976a. Vezi și GRAMATICĂ NARATIVĂ. miez [kernel]. Un MOTIV CONEX; o FUNCȚIE CARDINALĂ; un NUCLEU (noyau). În opoziție cu SATELIȚII, miezurile sînt logic esențiale pentru acțiunea narativă și nu
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
suprafață corespunde DISCURSULUI (sau inscripționării povestirii). ¶Termenul și conceptul au fost adaptate de la Chomsky și gramatica generativ-transformațională. ¶Chomsky 1965 [1969]; van Dijk 1972; Johnson, Mandler 1980. Vezi și GRAMATICĂ NARATIVĂ. structură profundă [deep structure]. Structura abstractă de susținere a narațiunii; MACROSTRUCTURA narațiunii. Structura profundă constă din reprezentări sintactico-semantice globale care determină înțelesul narațiunii, și se convertește în STRUCTURA DE SUPRAFAȚĂ printr-un set de operații sau de TRANSFORMĂRI. În modelul greimasian al narațiunii, de exemplu, dacă ACTANȚII și relațiile actanțiale sînt
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
fie studiată în funcție de complexitatea conținutului și a formei mișcărilor, astfel încât astăzi se poate vorbi despre substructurile sale. Mișcarea umană ca ansamblu, poate fi dezarticulată în scop didactic în secvențele sale componente, actul, acțiunea si activitatea motrică. Acestea reprezintă micro-, meziși macrostructura mișcării cu conținut și intenții din ce în ce mai elaborate, cu diferite niveluri de structurare și integrare, alcătuind un sistem funcțional ierarhic. • Actul motric este definit ca fiind elementul de bază al oricărei mișcări, efectuat în scopul adaptării imediate sau al construirii de
APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
facilitată continuarea opționalului pe parcursul anului școlar următor, lucrările realizate în acest caz fiind din ce în ce mai dificile și mai complexe. II.2. Structuri de lecții Lecția poate fi definită ca un microsistem pedagogic care redă imaginea însăși a procesului de învățământ ca macrostructură pedagogică. Componentele, caracteristicile și concepția care fundamentează procesul de învățământ se regăsesc la nivelul lecției, care rămâne principala modalitate de organizare și desfășurare a activității didactice. Evoluția continuă a lecției în sensul adaptării la exigențele contextului pedagogic se regăsește și
?ABILIT??ILE PRACTICE by LOREDANA ?AR? () [Corola-publishinghouse/Science/83165_a_84490]
-
sau componente 32.000/ radiografie 9. Verificarea și interpretarea de radiografii cu dimensiuni max. 480 x 100 mm 1.500/ radiografie 10. Analiza metalografica a microstructurii: - cu fotografii 60.000/ epruveta - fără fotografii 40.000/ epruveta 11. Analiza metalografica a macrostructurii: - cu fotografii 20.000/ epruveta - fără fotografii 13.000/ �� epruveta 12. Încercarea la tracțiune 36.000/ epruveta 13. Încercarea la îndoire 30.000/ epruveta 14. Încercarea la încovoiere prin șoc (set de 3 eprubete) 125.000/set 15. Măsurarea durității
EUR-Lex () [Corola-website/Law/171143_a_172472]
-
discrete (vezi Boudon, 1997:356). Schimbarea socială este concepută așadar nu numai ca rezultat al "forțelor istorice", ci și al acțiunilor și interacțiunilor actorilor sociali. Ea trebuie analizată ca o consecință a unui set de acțiuni individuale (Boudon, 1986:29). Macrostructurile și schimbările sociale pe scală mare sunt produse prin schimbări agregate la nivelul microresurselor (Collins, 1981). Societatea înseamnă practici sociale, ea este structurabilă, nu structurală. Structurile sociale (regulile și resursele) fac posibilă acțiunea, dar în același timp sunt create prin
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
a duplicatelor acestora este de 100 lei. Anexa 10 TARIFE pentru examinări și încercări nedistructive și distructive, analize chimice de metale, apă, depuneri și ioniți, efectuate de laboratorul ISCIR * Font 8* 10. │Analiza metalografică a microstructurii: 11. │Analiza metalografică a macrostructurii: NOTE: 10.1. Materialele consumabile utilizate la examinări/încercări/analize se tarifează separat. 10.2. Pentru verificarea de documentații tehnice, de buletine de examinări, de analize și încercări și acceptarea acestora se aplică tariful de 100 lei/oră. 10.3
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223177_a_224506]
-
a duplicatelor acestora este de 100 lei. Anexa 10 TARIFE pentru examinări și încercări nedistructive și distructive, analize chimice de metale, apă, depuneri și ioniți, efectuate de laboratorul ISCIR * Font 8* 10. │Analiza metalografică a microstructurii: 11. │Analiza metalografică a macrostructurii: NOTE: 10.1. Materialele consumabile utilizate la examinări/încercări/analize se tarifează separat. 10.2. Pentru verificarea de documentații tehnice, de buletine de examinări, de analize și încercări și acceptarea acestora se aplică tariful de 100 lei/oră. 10.3
EUR-Lex () [Corola-website/Law/212822_a_214151]