1,935 matches
-
Gaspard, Melchior și Balthazar. Numai că până în secolele VII-VIII, craii nu erau trei și nici nu aveau nume. Biserica siriană credea că ei fuseseră în număr de doisprezece precum apostolii și semințiile lui Israel. În Evanghelia Apocrifă Armeană apar cincisprezece magi, iar tradiția coptă consemnează 60. Deoarece creștinii asimilau magia cu vrăjitoria, iar pe magi cu Anticrist după modelul lui Simon Magul, la începutul secolului III, Tertulian i-a preschimbat pe magi în regi/crai. Iconografia a înlocuit cușmele lor frigiene
Michel Tournier, între mituri și documente by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/16773_a_18098]
-
nici nu aveau nume. Biserica siriană credea că ei fuseseră în număr de doisprezece precum apostolii și semințiile lui Israel. În Evanghelia Apocrifă Armeană apar cincisprezece magi, iar tradiția coptă consemnează 60. Deoarece creștinii asimilau magia cu vrăjitoria, iar pe magi cu Anticrist după modelul lui Simon Magul, la începutul secolului III, Tertulian i-a preschimbat pe magi în regi/crai. Iconografia a înlocuit cușmele lor frigiene cu coroane. Abia în anul 520, la Bizanț, un mozaic menționează în dreptul lor trei
Michel Tournier, între mituri și documente by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/16773_a_18098]
-
că ei fuseseră în număr de doisprezece precum apostolii și semințiile lui Israel. În Evanghelia Apocrifă Armeană apar cincisprezece magi, iar tradiția coptă consemnează 60. Deoarece creștinii asimilau magia cu vrăjitoria, iar pe magi cu Anticrist după modelul lui Simon Magul, la începutul secolului III, Tertulian i-a preschimbat pe magi în regi/crai. Iconografia a înlocuit cușmele lor frigiene cu coroane. Abia în anul 520, la Bizanț, un mozaic menționează în dreptul lor trei nume, stabilizate până la urmă în Occident de
Michel Tournier, între mituri și documente by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/16773_a_18098]
-
semințiile lui Israel. În Evanghelia Apocrifă Armeană apar cincisprezece magi, iar tradiția coptă consemnează 60. Deoarece creștinii asimilau magia cu vrăjitoria, iar pe magi cu Anticrist după modelul lui Simon Magul, la începutul secolului III, Tertulian i-a preschimbat pe magi în regi/crai. Iconografia a înlocuit cușmele lor frigiene cu coroane. Abia în anul 520, la Bizanț, un mozaic menționează în dreptul lor trei nume, stabilizate până la urmă în Occident de Venerabilul Beda (672-735) în formule asemănătoare cu cele bizantine, adică
Michel Tournier, între mituri și documente by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/16773_a_18098]
-
Bizanț, un mozaic menționează în dreptul lor trei nume, stabilizate până la urmă în Occident de Venerabilul Beda (672-735) în formule asemănătoare cu cele bizantine, adică Gaspard, Melchior și Batlhazar. Ei dau și numele romanului dumneavoastră care vorbește de fapt de patru magi. Se regăsește aici oare o tradiție consacrată în literele franceze de Dumas care, celor trei mușchetari, li-l adaugă pe D'Artagnan? M.T.: Într-adevăr, Evanghelistul Matei, singurul care evocă episodul, nu precizează nici numărul, nici numele magilor. Tradiția a
Michel Tournier, între mituri și documente by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/16773_a_18098]
-
de patru magi. Se regăsește aici oare o tradiție consacrată în literele franceze de Dumas care, celor trei mușchetari, li-l adaugă pe D'Artagnan? M.T.: Într-adevăr, Evanghelistul Matei, singurul care evocă episodul, nu precizează nici numărul, nici numele magilor. Tradiția a limitat numărul lor la trei fiindcă tot atâtea au fost darurile aduse de ei la Betleem: aurul, smirna și tămâia. Personajul suplimentar i-l datorez scriitorului german Eduard Chaper care a publicat o carte cu titlul Legenda celui
Michel Tournier, între mituri și documente by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/16773_a_18098]
-
-se cu mâinile goale în fața Lui, i-a dăruit ce-i mai rămăsese, adică sufletul său. De altfel, în postfața romanului, eu menționez foclorul rusesc ca sursă a acestei versiuni. Dar ceea ce mi se pare absolut admirabil în legenda regilor magi, este că, de la o vreme, iconografia creștină îl prezintă pe unul din ei ca fiind negru, ceea ce simbolizează deschiderea creștinismului către întreaga lume. Religia evreilor în schimb e închisă. Ei sunt poporul ales și nu au nevoie să caute străini
Michel Tournier, între mituri și documente by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/16773_a_18098]
-
podoabe" iar "Ființa", deplina maturitate artistică. Așadar, cele trei titluri, atît de sugestive, ascund mai vechea împărțire stilistică în trei etape, propusă de Tudor Vianu. Apar apoi noi diviziuni prin care autorul dorește să explice evoluția poetului: Novicele, Călăuza, Discipolul, Magul, Bătrînul etc. Prins în acest delir taxinomic, Dan Mănucă amestecă un determinism biografic facil cu planul literaturii (model impus de Nicolae Iorga și G. Călinescu), eroare pe care nu o mai credeam posibilă la sfîrșit de mileniu. După ce inventează acest
Măștile criticii tradiționaliste by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16822_a_18147]
-
o duci cu tine. Și asta înseamnă că biserica e (în) sufletul tău. Graalul nu știm încă unde e. Sau am uitat. Sau poate că de-abia aceasta este o legendă mistificatoare. Fiindcă fiecare l-ar putea afla. Despre racla Magilor se spune că e îngropată în zidul catedralei de la Köln. Și acolo trebuie s-o și lăsăm. 3. Ar mai fi și frescele din Duecento și Trecento. La Assisi, în catedrala cea cu trei etaje a Sfîntului Francisc, mi-am
Don Quijote, frescele și labirintul by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/16831_a_18156]
-
nevoia, într-o perioadă când puterea sa trebuia consolidată, să instituie astfel de celule de sprijin pe termen lung. Așa s-au născut �universități" (ghilimelele sunt obligatorii!) unde vrei și unde nu vrei, de obicei în jurul unui șogun local credincios magului de la Cotroceni: orice târg posesor de stradă principală a fost, musai, echipat cu lectori, conferențiari și profesori care până atunci nu arătau aptitudini decât în creșterea viermilor de mătase, în producerea la cazan a țuicii și în ridicarea cuminte a
Nesimțirea tunde electric by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15824_a_17149]
-
Mult mai interesante mi se par următoarele două povestiri Chinezii papă copii? și Întîlnirea. Prima este un fel de parabolă a supraviețuirii, cu atît mai percutantă cu cît faptele sunt camuflate inițial sub aparența unui joc lingvistic inofensiv. De la explicațiile magului căruia "îi plăcea precizia elegantă și severă a cuvintelor", pînă la concluzia disperată a Irmei, exprimată fără menajamente ("tatăl și mama ta sînt niște monștrii antropofagi care te-ar fi sacrificat"), suspansul este întreținut cu o iscusință demnă de un
Femeile mănîncă bărbați? by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15672_a_16997]
-
coups de chance insuportables... * * * "Moi! moi, qui me suiș dit mage ou ange, dispensé de toute morale, je suiș rendu au sol aves un devoir à chercher, et la réalité rugueuse à étreindre." (Adieu, Rimbaud). "Eu! eu care-mi spun mag ori înger, lipsit de orice morală, eu am venit pe pămînt să caut o datorie, și să strîng la piept realitatea aspră." * * * 30.XII.1987. Revoluția își mănîncă fiii, dar de unii i se apleacă (din presa iugoslavă).
Palatul zîmbetelor false by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16069_a_17394]
-
prin “orb” Misterul Re-Armonizării Cosmice: “AINA-DAINA, orb misterul/ Zdreanța purpurei, BĂLAUR/ Când îngenunchiase Cerul/ Din splendoare-n frig de aur” - cf. De adio. Balaurul fiind Paznicul Sacru al Misterelor Eleusin-Demiurgice...! ...”SOPHIA” nu este “știință”, ci “șTIRE ÎNTRU SINELE UMANO-DIVIN/înțelepciunea Magului Kogaionic” - altfel, se micșorează șansa Revelației Soteriologice (fanta dinspre Misterul Învietor se îngustează!): “Hristos știind aflase. Eternitatea scade” - cf. Oarba empatie. Voind să descânte Kali Yuga/Vârsta Întunericului/Fierului (când “Moartea bătrână-n stihii/Urlă gravidă prin gloate...” - cf. Kali
Dainaua soteriologică şi„orgasmul iniţiatic”:„poeme interminabile”, de Eugen Evu. In: Editura Destine Literare by Adrian Botez () [Corola-journal/Journalistic/95_a_374]
-
înclinat spre dezmăț”, cum apare el la Marlowe, într-un demn practicant al căii albe, al științelor oculte. Laborios, modest și virtuos, noul Wagner nu mai păstrează de la vechiul Wagner decât titlul de „famulus” (lat., ‘servitor’). Ca o ilustrare a magului desăvârșit, el ajunge să împlinească visul lui Paracelsus și idealul oricărui practicant al științelor oculte: crearea omului artificial, „Homunculus” ilustrând aici împlinirea vanității luciferice de a fi asemenea divinității. În opoziție cu Faust, reprezentantul artei magice, pe noul Wagner nu
În biblioteca lui Faust by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2679_a_4004]
-
lepădata soma./ Nu-i mai dansezi? Florida glaucoma/ prin mit consacră o irodiadă/ mergînd pe manuscripte palimpseste./ Amarnic drog te mistuie, poveste” (Lentando - variantă). Poezia din Manuscrisul de la Înviere e a unui suprarealist rătăcind în vremuri și locuri biblice, alături de magi - „Plecase după «Steaua-sus-răsare»./ Doar peste deal (în vis) Ierusalemul/ da semn. Avea prescura și poemul/ (dictat de voci de sus) un pumn de sare/ și trei rizomi de napi precît Golemul./ Urma în gînd troița călătoare/ cu Maica din icoana
Urmuz din Galaad by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/2743_a_4068]
-
sare/ și trei rizomi de napi precît Golemul./ Urma în gînd troița călătoare/ cu Maica din icoana văzătoare/ pe bolta surdă depănîndu-l ghemul/ acelui drum fără de capăt. Unde/ l-au dus ostatec litere deșarte?/ căzute cuie din cuvîntul moarte./ Tăcerea magilor pe chip ascunde/ funii și scripeți și răni fecunde/ tămîia albă morților se-împarte“, scria Horia Zilieru în Tărîmuri, în „decembrie 2010“ -, truver bătînd la porțile ghintuite ale cetăților medievale, (în)cîntînd femeia harpă ori anahoreta: „Văzum o Roză la
Urmuz din Galaad by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/2743_a_4068]
-
Tudora Șandru-Mehedinți Consternare și durere... Acestea sunt cuvintele care exprimă starea de spirit la aflarea veștii morții neasemuitului Gabriel García Márquez, „magul realismului magic”, fertila modalitate specifică literaturii latinoamericane din a doua jumătate a secolului XX, pe care a valorificat-o cu nedezmințită forță și strălucire în capodoperele sale, contopind realitatea narativă cu elemente fantastice și fabuloase, integrate firesc în viața de
La despărțirea de García Márquez by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/2623_a_3948]
-
alte arme decât cele ale inteligenței și cuvântului - care din fericire sunt ale noastre -, pentru a-i determina la acel ultim moment de reflecție de care este nevoie pentru a salva omenirea.” Ce dăinuie oare, după ce a intrat în legendă „magul realismului magic”? Neîndoios, prețuirea, admirația și dragostea zecilor de milioane de oameni de pe glob care i-au citit opera, tălmăcită în 35 de limbi... Și acest modest grafitti de pe un zid din Aracataca lui natală, unde un poet anonim a
La despărțirea de García Márquez by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/2623_a_3948]
-
a cântat să adoarmă geniului, regelui literaturii; azi el doarme pe laurii măreției și gloriei, făcând ca istoria să intre pe un nou făgaș; să-l aclamăm și să-l onoră m, punându-i cununa pe cap, regelui scriitorilor.” Legenda „magului” este abia la început...
La despărțirea de García Márquez by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/2623_a_3948]
-
o Vladia. Oamenii vin spre locul vindecătorului misterios, înlocuind cozile la alimente cu cele la minuni - iată, de fapt, adevărata problemă a regimului. Crăciun intuiește posibila amploare a fenomenului, ce riscă să devină noi isterii de tip Rasputin sau Hanussen - magi sau profeți ce au schimbat cursul istoriei. Neputința lui Crăciun din finalul cărții face parte din ezitarea lui Leonard Bâlbâitu (din Complotul...). Adică, el nu poate accepta raționalizarea faptului mistic. Chiar devenind martor, la fel ca ceilalți. Nici măcar în libertate
Șansele incertitudinii by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2599_a_3924]
-
fiert amestecat cu fructe și miere, în amintirea postului lui Daniel și a celor trei tineri din Babilon. În alte zone, se ajunează în această zi până la răsăritul luceafărului de seară, care ne aduce aminte de steaua ce a vestit magilor Nașterea Domnului.
A început Postului Crăciunului () [Corola-journal/Journalistic/27675_a_29000]
-
de biserici, între făclii de ceară și pe lângă solemne și înnegrite de fum catapetesme, cu dangăt de clopote și preoți solemni apuseni (ca în „Strigoii” ori „Veneția”)[21] sau în peșteri de sihaștri („zăhastri”), cu iz bizantino-oriental (ca în „Povestea magului călător în stele”)[22]. Apare iubirea galantă a Evului Mediu occidental (l’amour courtois), garnisită cu menestreli și trubaduri, înzestrați cu ghitare și voci, însoțită de doamne și domnițe, plasate în balcoanele castelelor negre ori la „ferestrele arcate”, oglindite-n
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]
-
gustative și carnale, ornat cu mirifici codri, cetăți bogate, „muri albi de marmură”, „stâlpi de aur blond”, „oglinzi de purpură”, baldachine de „catifea roșă”, vegheate toate de înțeleptul calif Harun-al-Rașid din Bagdad (vezi poeziile „În căutarea Șeherezadei”, „Din Halima”, „Povestea magului călător în stele”)[26]. Uneori elementele de decor medieval creează cadre idilice (cultivate din dorința poetului de a părăsi realul sau tangibilul și de a accede la timpul de aur), care - contrar disocierii dintre idilic și ideal făcute de Hegel
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]
-
și voi cita: ”Cărțile sale (...) nu tran- smit, nu explică, nu comentează, ele propovăduiesc binele, frumosul, adevărul, viața. Ele mitizează cotidianul, mitologizează omenescul, face din banalul existenței un sinaxar. Sonetele lui muta peisajul în mit. Poetul se aseamănă cu un mag care cântă și vrăjește, dar care și descânta și dezvrăjește. Petruș Andrei este unul dintre cei mai importanți sonetiști, un poet cu o viziune modernă a lumii, un creator pentru care viața și cântecul se interferează, două sfere de lumină
ECOURI PE GOLGOTA DINTRE INIMĂ ŞI GÂND de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1742 din 08 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381806_a_383135]
-
este colinda „Mândru-și cântă-un cerb în codru”, care se poate auzi în timpul acestor sărbători la Vadu Izei. Tot în seara de Crăciun debutează și Viflaimulteatru folcloric religios jucat de cete de feciori, în care se prezintă momentul apariției magilor și al păstorilor, cei care vestesc nașterea lui Isus Hristos și conflictul cu împăratul Irod. La Anul Nou și Bobotează se construiesc măști cu dimensiuni de până la 1 m care, se montează pe un suport de lemn, îmbrăcate în haine uzate
Tradiții Maramureșene [Corola-blog/BlogPost/99431_a_100723]