102 matches
-
el, fiindcă boierii contrazic, prin firea lor ("te miri de unde atîta cinste și vază!" ce li s-a dat...), idealul romantic de consecvență. Sînt cei mai mutabili, cei mai de tranziție dintre straturile societății. Dacă în Ardeal boierimea s-a maghiarizat, iar la sud s-a turcit, "la noi a oscilat în toate părțile, unii s-au Turcit, alții s-au făcut Poloni, alții Ruși, după timpuri și împrejurări." Lucruri care presupun, de bună seamă, uitarea originilor și a numelor. Așa
(P)omul discordiei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6855_a_8180]
-
PROIECT DE LEGE"] Un proiect de lege depus în Camera Ungariei avea de țintă a introduce în școalele secundare ale confesiunilor - deci și în acele ale bisericii române - limba de propunere maghiară. Învederat că scopul acestei legi era de-a maghiariza cu totul învățămîntul secundar și de-a pune limba națională a populațiunilor (pe cea română bunăoară) în linia a doua, a unui obiect abia tratat în mod estraordinar și cât se poate mai pe deasupra. În afacerea acestui proiect privitor la
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ungare un memoriu din care "Pesther-Lloyd" estrage următoarele: Caracterul principal al proiectului de lege relativ la școalele secundare consistă -- în aparență - în egala îndreptățire a tuturor confesiunilor; dar acest caracter nu esclude contrazicerea aparentă că proiectul culminează în tendența de-a maghiariza pe cetățenii de altă limbă în detrimentul autonomiei tuturor confesiunilor chiar, voind a supune pe credincioșii confesiunilor de naționalitate nemaghiară unui sistem de învățămînt care să-i silească a neglija limba lor maternă și să-i împingă pe căile maghiarizării, rezervîndu-și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Cameră un proiect de lege pentru școalele secundare (gimnazii și școale reale) prin care tinde, nu să reformeze învățămîntul secundar pe temeiul rațiunii și al principiilor pedagogice, ci să, introducă mai cu seamă o nouă lege în scopul de-a maghiariza cu totul învățămîntul în școalele confesionale, ca apoi, prin maghiarizarea învățămîntului, să izbutească cu timpul a maghiariza și a contopi în elementul unguresc toate naționalitățile din patrie! Invederat că la noi în Ungaria instrucțiunea nu are de scop, ca în
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
reformeze învățămîntul secundar pe temeiul rațiunii și al principiilor pedagogice, ci să, introducă mai cu seamă o nouă lege în scopul de-a maghiariza cu totul învățămîntul în școalele confesionale, ca apoi, prin maghiarizarea învățămîntului, să izbutească cu timpul a maghiariza și a contopi în elementul unguresc toate naționalitățile din patrie! Invederat că la noi în Ungaria instrucțiunea nu are de scop, ca în alte state, cultivarea și luminarea cetățenilor statului, ci întunecarea mai ales și suprimarea conștiinței și demnității naționale
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
nu le va avea până când Austro-Ungaria se va sili din răsputeri să rămâie străină poporului românesc, până ce acest popor nu va avea dincolo de munți un teren public de dezvoltare cum îl au celelalte. Până ce domnii maghiari vor pretinde a-l maghiariza cu de-a sila zece milioane de guri și zece milioane de inimi vor striga în contra Austro-Ungariei, căci politicește putem fi despărțiți, dar unitatea noastră de rasă și de limbă e o realitate atât de mare și de energică încît
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
maghiar. Singurele două popoare cari sunt puse de-a curmezișul oceanului slav au atâta tact politic încît se urăsc de moarte și nu urăște românul pe maghiar ca maghiarul pe român. Deși cazurile în care un român s-ar fi maghiarizat sau un maghiar s-ar fi romanizat sunt estrem de rare, totuși d-nii din Buda-Pesta persistă a crede că ceea ce n-au putut face de la Ștefan cel Sfânt încoace vor putea face acum, când spiritul național e deștept, acum când
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
cuprinzând adevăruri, ci pentru că dovedesc oarecum neputința înnăscută a maghiarilor de-a se dezbăra de prejudițiile lor politice. Dar o fi împăcare, dar n-o fi, ei să rămâie tot așa cum sunt: ideea de stat maghiară, adecă aceea de-a maghiariza prin 4 1/ 2 milioane de maghiari unsprezece milioane și mai bine de populațiuni eterogene, nu le iese din minte la nici o ocazie. Nicicând nu vedem răsărind convingerea limpede că acest lucru e peste putință, că ideea de stat trebuie
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
o jumătate a poporului românesc. Nu mai vorbim de călătoria arhiducelui moștenitor în Ardeal. Ziarele ungurești au falsificat până și numele localităților din Unedoara; numele munților, ca Retezatu și ca Negru, au fost transcrise fals în ziarele ungurești; s-au maghiarizat nume de râuri și de sate - toată descrierea vânătorii seamănă a se fi petrecut în Tartaria sau în Turkestan, nu în ținutul Corvinilor, a acelei familii române care le-a dat ungurilor pe cel mai bun rege al lor. Episcopii
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
tatarii din Dobrogea. ["SĂ NU SE CREAZĂ... "] 2264 Să nu se crează deci că ungurii au mai puțină dușmănie în contra elementului românesc decât alte neamuri străine. Din contra, la ei dușmănia crește în patratul neputinței. Cu cât neputința de-a maghiariza pe români e mai simțită cu atâta învierșunarea e mai mare. Daca dincolo de Carpați elementul românesc ar fi considerat precum se cuvine, egal îndreptățit cu celelalte naționalități, liber în dezvoltarea lui materială și intelectuală, alipirea morală a lui "Pesther Lloyd
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
am înțeles că nu era adevărat, el a fost moldovean din Basarabia cu nume rusificat: Perisad, așa cum s-a întâmplat și cu mulți români din Transilvania care, pentru a putea să trăiască între stăpânii de acolo, a trebuit să-și maghiarizeze numele. Bunicul Ioan a fost zidar. Despre bunica Cristina, bună și tăcută femeie, voi povesti mai pe urmă. Mama a fost o ființă tare bolnăvicioasă și mai mult în ultimii 15 ani. A murit în anul 1984, oct. 14. Nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
pentru ca să pot trage concluziunile. N-am nici o nevoie de a fi profet, pentru ca să știu ce curs vor lua evenimentele și care va fi atitudinea noastră și în special a Partidului Național Român. N-am crezut niciodată că ungurii ne vor maghiariza. Până în timpurile mai recente am avut credința că (cei din Vechiul Regat, n. n.) nu ne vor fanariotiza, acum mă tem că nu vom putea scăpa de acest virus bizantin, pentru că fanarioții dispun de mijloace, cari lipseau ungurilor. De altcum ei
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
Ariușd au fost făcute de Ferenc Laszo, la începutul secolului XX și continuate de Ion Nestor de la București, în anii ’60. De la pelasgi la daci, români și secui, satul a fost permanent locuit. «Cele mai vechi așezări românești au fost maghiarizate, explică Ion Lăcătușu, sociolog la Centrul Ecleziastic «Nicolae Colan» din Sfântu Gheorghe. O perioadă nu s-a mai scris despre zonă, iar acum se invocă lipsa specialiștilor și a banilor, în timp ce concetățenii maghiari își prezintă disproporționat problemele. În contextul <<mileniului
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
uitat, nu se îngrijesc de margini, că poate le iau iar străinii, și tare mă tem că vor plăti urât prostia lor. Numai că poporul rămâne. La Satu Mare, întâlnești Popescu, Ionescu, Georgescu și nu știu o boabă românește. Au fost maghiarizați deja...» Ne aflăm totuși în România. Am văzut soldați care au nevoie de traducător pentru limba română, când ofițerul dă comenzile. În asemenea hal am ajuns. «I-aș da io un milion să se lase împletită!» Aici, în împărăția dorului
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
Tudor a urcat la tribuna Senatului, am crezut că plesnește ceva în el. Cu ochii scoși din orbite, cu pumnul strâns, Vadim a împroșcat în obrazul liberal-democraților: „Este o lege criminală, cu consecințe foarte grave. O parte a Ardealului este maghiarizată, peste tot vezi steagul Ungariei... Dați-vă jos denumirea de partide naționale, o să vă scuipe lumea dacă votați această lege! Treziți-vă!“ Odată ce ecoul s-a împrăștiat, a înălțat glasul însuși părintele pesedist al Constituției. „Acest capitol pregătește federalizarea României
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
vestitului domn Virago, care, prin bunăvoința domnului Jojce, va deveni celebrul Leopold Bloom. Cred că, Într-o oarecare măsură, politica liberală a lui Franz Josef al II-lea, cît și dorința de integrare l-au făcut pe bunicul meu să maghiarizeze numele fiului, Încă minor. Foarte multe detalii din cronica de familie rămîn Însă nelămurite: În 1944, tatăl meu, precum și celelalte rude vor fi trimiși la Auschwitz, de unde nu s-au mai Întors. Dintre strămoșii din partea mamei, aș aminti un erou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
germană. De altfel transilvănenii știu foarte bine cât de dominantă este maghiara într-o relație, într-o familie "amestecată". Tatăl meu german care nici el nu mai știe cum a prins maghiara pe care a perfecționat-o s-a cam maghiarizat, dar numai în relație cu mama mea. Toate rugămințile adresate de mama tatălui meu de a vorbi sau de a ne învăța limba germană au eșuat într-un mod catastrofal astfel încât mama a început să vorbească cu noi germana, mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
că sunetele pe care le scoteam sună altfel. Până la urmă au mai învățat ei de la mine, eu de la ei, și așa s-a făcut că cei care până atunci mă înțelegeau au început să mă înțeleagă tot mai greu. Românizam, maghiarizam, germanizam și mai ales inventam cuvinte după cum mi se părea mie că mă fac mai înțeles. În acea perioadă cel care mă înțelegea cel mai bine era fratele meu. Ajunsesem la concluzia că "Concordia" (colonia în care trăiam), care nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
vestitului domn Virago, care, prin bunăvoința domnului Jojce, va deveni celebrul Leopold Bloom. Cred că, Într‑o oarecare măsură, politica liberală a lui Franz Josef al II‑lea, cât și dorința de integrare l‑au făcut pe bunicul meu să maghiarizeze numele fiului, Încă minor. Foarte multe detalii din cronica de familie rămân Însă nelămurite: În 1944, tatăl meu, precum și celelalte rude vor fi trimiși la Auschwitz, de unde nu s‑au mai Întors. Dintre strămoșii din partea mamei, aș aminti un erou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
Voievodul * Ion Corvin va fi duce al Bucovinei * ca și Ștefan cel Mare. Ardelenii trebuie să salute venirea * lui în lume cu bucurie, cu încredere în Habsburg; cu speranță în bunătatea lui Dumnezeu. ["UNGURII... "] 2292 Ungurii sunt niște gogomani. Vor maghiariza liceele noastre? Facem licee proaste. Se vor atinge de acelea? Avem tratat cu Austria și vom crește copii în România. [Î]n liceul Matei Basarab numai sânge și suflel de român. ["SÎNT PENTRU ROMA... "] 2292 Sunt pentru Roma. Întreb[are
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
chestiune vitală. Chiar dacă acest aspect ar fi fost rezolvat, rămînea problema populației sîrbești. Starčević și cei care aveau opinii similare îi priveau pe sîrbi drept croați de mîna a doua care puteau fi "croatizați", exact așa cum ungurii încercau să-și maghiarizeze minoritățile. Întreaga situație era complicată și mai mult de marea atracție pe care o prezenta regatul Serbiei pentru sîrbii bosniaci. Majoritatea acestora, ca și sîrbii din Serbia propriu-zisă, considerau că Bosnia-Herțegovina erau moștenirea lor și că trebuia să fie unite
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Huniunea Europeană n-a aflat că românii din Ungaria nu se bucură de drepturi, că sunt asimilați în masa autohtonilor? Înainte de al doilea război mondial aveam o comunitate românească substanțială mai ales Gyula, Debrecen, și Miskolc. Astăzi această comunitate este maghiarizată, având situația celei de pe valea Timocului din Bulgaria. Organismul european nu știe că populația majoritară este cea română, că a crea o enclavă în Transilvania, reprezintă dezmembrarea statului național unitar? A fost o încercare nefericită, la începutul regimului comunist, când
AMERIC?INII, HUNIUNEA EUROPEAN? ?I POPEYE MARINARUL by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/84039_a_85364]
-
în secuime un sat româ- nesc! Odată cu începutul secolului XlV, puterea ungară confiscă pămînturile româ- nilor transformîndu-i în iobagi, adică persoane fără proprietate funciară și fără drepturi politice, iar mulți dintre conducătorii lor au trecut la catolicism și s-au maghiarizat să le fie numai lor bine. Anticii spuneau despre neamurile geților că se întindeau de la Don în est pînă la Adria în vest și de la granița cu tracii în sud pînă la vecinătatea cu naharvalii germani în nord adică în
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
un perturbator!" etc., dar Galuscus, ca ardelean latinist, nu putea să nu fie și el democrat "perturbator". Ardelenii latiniști trebuiau să fie democrați 1. Mai întîi, în Ardeal n-a rămas o clasă boierească română; clasa de sus s-a maghiarizat. Tinerii cu învățătură erau toți fii ai poporului și, ceea ce e mai însemnat, dușmani ai claselor de sus, care erau și apăsătoare, și de alt neam, și de altă lege. La aceste motive de democratism, se adăugau și altele, izvorâte
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
suri. Mai nelini? titoare s�nt anumite scrieri ale lui despre secui, c? rora el le acordă �drepturi istorice�. Iorga a analizat originile, numele ? i institu? iile secuilor ? i a ajuns la concluzia c? ace? tia s�nt rom�ni maghiariza? i; trebuia deci s? fie deschis? calea readucerii lor la originile lor rom�ne? ti80. Să? îi, o comunitate german? str? veche destul de ostil? st? p�nirii maghiare (Adunarea lor de la Media? a votat �n ianuarie 1919 �n favoarea Rom�niei Mari
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]