265 matches
-
până după 1918, când unirea cu Regatul României va duce la laicizarea educației publice. În 1865, de exemplu, în Transilvania existau 767 școli românești greco- catolice și 704 școli elementare ortodoxe (Manolache și Pârnuță, 1993, p. 241). Continuând politica de maghiarizare pornită de legea din 1868, Legea educației din 1879 a reconfirmat obligativitatea predării limbii maghiare în toate școlile elementare a căror limbă de predare nu era cea maghiară. Astfel, limba maghiară a devenit obligatorie inclusiv în școlile confesionale românești. Iar
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a reconfirmat obligativitatea predării limbii maghiare în toate școlile elementare a căror limbă de predare nu era cea maghiară. Astfel, limba maghiară a devenit obligatorie inclusiv în școlile confesionale românești. Iar Legea Apponyi, adoptată în 1907, urmărea să accelereze efectele maghiarizării prin înlocuirea școlilor confesionale ale minorităților etnice (românești, sârbești, slovace) cu școli de stat în care limba unică de predare să fie maghiara (ibidem, p. 348). Însușirea limbii maghiare devenea un imperativ funcțional al statului maghiar, a cărui legislație statua
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
fundalul lor etnic, la bilanțul primilor patru ani de școală, "să fie în stare a-și exprima la înțeles, în graiu viu și în scris, gândurile în limba maghiară" (Ghibu, 1915, p. 107). Considerată drept expresia culminantă a politicilor de maghiarizare, Legea Apponyi, prin articolul XXVII, le atribuia învățătorilor confesionali statutul juridic de "funcționari publici", ceea ce reclama din partea acestora depunerea la intrarea în funcție a jurământului de loialitate față de statul maghiar (ibidem, pp. 106-107). O nouă lege educațională, trecută în 1913
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
patriotismul maghiar ca țelul suprem al învățământului: Fiecare școală trebue să trezească și să dezvolte în sufletul copiilor sentimentul de alipire către patria ungară, conștiința apaținerii la națiunea ungară și felul de gândire religios-moral" (p. 105). Pe lângă dimensiunea sa lingvistică, maghiarizarea se petrecea simultan și prin controlarea statală a programelor de învățământ, precum și a conținutului informațional predat prin intermediul manualelor școlare. În ciuda faptului că limba de predare în școlile confesionale românești a continuat să fie cea românească, planul de învățământ al acestora
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
didactice românești pe care l-au actualizat periodic. Manualele școlare utilizate pentru celelalte discipline, mai puțin sensibile ideologic, reclamau doar aprobarea autorităților confesionale, nefăcând obiectul scrutării din partea ochiului cenzurii (Ghibu, 1915, p. 108). O altă cale pe care se manifesta maghiarizarea era dimensiunea festivă a serbărilor naționale. În trei ocazii anuale (Ziua Sfântului Ștefan celebrată pe 20 august, Ziua adoptării legilor pașoptiste aniversată pe 11 martie, respectiv ziua onomastică a regelui) școlile primare (inclusiv cele românești) trebuiau să își manifeste ritualic
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
al școlilor românești prezintă un total de 2.655 de unități școlare din care 1.536 ortodoxe și 1.119 greco-catolice (ibidem, p. 165). Jumătatea de veac petrecută în Transleithania constituită în urma Compromisului din 1867, a cunoscut, în pofida politicilor de maghiarizare intensificate progresiv odată cu trecerea vremii, o majorare consistentă a școlilor primare românești. Dacă în 1865 erau 1.471 de școli confesionale românești, în 1914 numărul acestora a crescut la 2.655 (dacă e să dăm crezare datelor românești). Privite în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
După cum vom vedea, ulterior Unirii principatelor din 1859 și a reformei învățământului din 1864, se produce o tranziție de la un patriotism civic pre-naționalist înspre un naționalism etnic herderian. În Transilvania, datorită situației speciale a învățământului românesc, supus unei acțiuni de maghiarizare și a cenzurii oficiale, tendințele sunt mai greu observabile la nivelul literaturii didactice. Din acest motiv, analiza se va centra cu precădere pe cărțile școlare publicate în principatele unite, ulterior în regat. Un scurt interludiu pentru caracterizarea frugală a ceea ce
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ca popor istoric" (Iorga, 1910, p. 45). Odată unirea mică legitimată istoric, Iorga face pasul următor în logica politică naționalistă, introducând pe ordinea de zi chestiunea unificării întregii românimi. Vizându-i explicit pe românii transilvăneni, supuși unui proces intens de maghiarizare derulat de autoritățile de la Budapesta, Iorga își arată preocuparea față de aceștia: "Soarta Românilor neliberi și legăturile ce în chip firesc trebuie să le aibă tot mai strâns cu noi, fiind cu toții un singur neam și având amintiri, multe și unele
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
spre a face să li se uite adevărata lor origine. Din contră, în cartea de față (Slavici) se constată că nici un singur român nu și-a maghiarizat numele, deși în timpul mai recent s-au format reuniuni ce lucrează sistematic la maghiarizarea numelor de familie. În genere, Slavici nu prea vede bine pe unguri, El zice "Secoli întregi maghiarii au fost elementul domnitor la Dunărea inferioară, poporul creștin cel mai însemnat în tot Orientul și veriga mijlocitoare dintre Orient și Occident; în timpul
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
nu trebuie să subestimăm nici ceilalți factori care au modelat atitudinea trupelor de grăniceri, respectiv sentimentele și ideile naționale cultivate de ofițeri și elite. Croații, sârbii și românii se vor alătura cu entuziasm austriecilor și ca reacție la politica de maghiarizare promovată de guvernul Ungariei, după cum regimentele secuiești, după o serie de ezitări În vara anului 1848, vor trece totuși de partea revoluției maghiare, În pofida loialității pe care o datorau Împăratului. Pe de altă parte, nu trebuie scăpat din vedere nici
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de la Pesta. La fel ca și În cazul conflictului dintre maghiari și croați sau sârbi, Curtea de la Viena preferă să Își prezinte acțiunea de restabilire a propriei autorități ca o cruciadă dusă pentru apărarea drepturilor naționalităților, nemulțumite de politica de maghiarizare. Mai mult, Viena vrea să arate că intră În acest conflict la cererea popoarelor monarhiei, și nu din proprie inițiativă. Este evident rolul de prim ordin pe care Îl joacă acum principiul naționalităților În legitimarea politicii imperiale, chiar și În
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
ideologic de după revoluția de la 1848, Papiu XE "Papiu" Ilarian XE "Papiu Ilarian" Îi critică aspru pe intelectualii români de la Începutul secolului (Damaschin Bojincă XE "Bojincă" , Petru Maior XE "Maior" ), care, În opinia lui, nu au manifestat suficientă fermitate În fața primejdiei maghiarizării. Imaginile favorabile cu privire la maghiari, vehiculate de către aceștia, devin o țintă a atacurilor lui Papiu. Ele reprezintă, În cel mai bun caz, o dovadă de naivitate din partea celor care le Împărtășesc. În realitate, crede Papiu, aceste imagini sunt extrem de periculoase, deoarece
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
lor spre occidentul Europei, caracterul latin al originii și culturii române, ca și detașarea și diferențierea lor față de slavi. Maghiarii legau această orientare occidentalizantă și europenizantă a românilor de atragerea lor În sfera de influență maghiară, de „civilizarea” lor, prin maghiarizare, prin integrarea În structurile culturale ale Ungariei. Intelectualii români radicali, În schimb, se vor Împotrivi cu vehemență maghiarizării politice și culturale, dorind pentru națiunea lor o cale de dezvoltare și de modernizare distinctă, autonomă. Exista, de asemenea, o puternică imagine
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
slavi. Maghiarii legau această orientare occidentalizantă și europenizantă a românilor de atragerea lor În sfera de influență maghiară, de „civilizarea” lor, prin maghiarizare, prin integrarea În structurile culturale ale Ungariei. Intelectualii români radicali, În schimb, se vor Împotrivi cu vehemență maghiarizării politice și culturale, dorind pentru națiunea lor o cale de dezvoltare și de modernizare distinctă, autonomă. Exista, de asemenea, o puternică imagine a „bunului sălbatic” român, care implica atât lipsa de civilizație atribuită În mod tradițional acestuia, cât și potențialul
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
aștepta de la guvernarea ungară luarea în considerare a "intereselor istorice vitale ale poporului german" și intensificarea, fără piedici, a "dezvoltării ei naționale"14. Alta era situația în jurul Careiului-Mare (Nagykároly), unde șvabii localnici, de multe ori aflați pe calea asimilării, a maghiarizării, s-au bucurat sincer de intrarea armatei ungare. Populația română s-a retras, în majoritate, în case, și a lăsat în grija șefilor ei ecleziastici întâmpinarea noii conduceri: la intrarea în Cluj, guvernatorul Horthy a fost salutat de episcopul greco-catolic
Prefață. In: Transilvania reintoarsă [Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
lungul timpului Însă nu numai biserica a exercitat presiuni asupra numelor de botez. Vom aduce În discuție situația din Transilvania, unde numele românești au fost supuse unei foarte puternice presiuni din partea administrației maghiare, care, urmărind deznaționalizarea românilor, recurgea sistematic la maghiarizarea numelor de persoană românești, mărci ale apartenenței lor etnice. În Conscriptio aradiensis pe anul 1746, numele Gheorghe apare de 81 de ori În varianta Gyorgy, apropiată pînă la confuzie de forma mag. György, și o dată În varianta Gyorghye; Mihai apare
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
timpului însă nu numai biserica a exercitat presiuni asupra numelor de botez. Vom aduce în discuție situația din Transilvania, unde numele românești au fost supuse unei foarte puternice presiuni din partea administrației maghiare, care, urmărind deznaționalizarea românilor, recurgea sistematic la maghiarizarea numelor de persoană românești, mărci ale apartenenței lor etnice. În Conscriptio aradiensis <footnote Listă de persoane impozabile stabilită de autorități. footnote> pe anul 1746, numele Gheorghe apare de 81 de ori în varianta Gyorgy, apropiată pînă la confuzie de forma
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
de ofițeri unguri, să arboreze propriile lor steaguri, iar limba de comandă să fie maghiara. Cererile acestea făcuseră și în trecut parte din programul partidului. În afară de afirmarea independenței față de Viena, aceste măsuri ar fi prezentat avantajul de a contribui la maghiarizarea recruților, care proveneau firește din regiunile slave și românești, ca și din districtele maghiarofone. Nu ar fi constituit bineînțeles nici un avantaj pentru un soldat român sau croat să primească ordine în maghiară în loc de germană. Deși Franz Joseph acordase Ungariei o
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
individul respectiv renunța la trecutul lui și adopta limba, inclusiv folosirea unei forme maghiarizate a numelui său. În aceste împrejurări el se putea bucura de toate privilegiile unui cetățean cu drepturi civile depline. Școlile aveau să devină principalul mijloc al maghiarizării. Legea Naționalităților din 1868, introdusă după Ausgleich, era moderată și liberală din punct de vedere al concepției. Teoretic, ea garanta oricărei naționalități dreptul de a-și folosi limba în viața ei politică și culturală. Limba de predare în școlile primare
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
urmare organizată altfel și, ca și în trecut, avea să ia forma convocării de adunări speciale și a apelurile către împărat. Pînă în 1914, majoritatea activităților românilor au avut un caracter defensiv și urmăreau combaterea tot mai intensei presiuni de maghiarizare a Budapestei. Cea mai puternică influență a ungurilor era exercitată prin intermediul școlii. În Legea Naționalităților din 1868 fuseseră incluse prevederi referitoare la folosirea limbilor locale. Ungaria era declarat stat unitar, dar era recunoscută existența mai multor naționalități pe baza limbilor
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
într-o manieră și mai opresivă. Scopul administrației maghiare era atragerea de partea ei a cît mai multor indivizi posibil. Sistemul școlar era considerat ca fiind cel mai eficient mijloc de transformare a naționalităților nemaghiare în cetățeni maghiari. Acțiunea de maghiarizare s-a intensificat după 1875, cînd au venit la putere Kálmán Tisza și Partidul Liberal. Noua lege a educației, emisă în 1879, instituia predarea limbii maghiare în toate școlile primare. Profesorilor li se cerea să vorbească fluent această limbă. S-
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
li se cerea să vorbească fluent această limbă. S-au făcut totodată presiuni pentru traducerea însemnelor publice și a numelor de localități în limba oficială a statului. Familiile erau încurajate să adopte o formă maghiarizată a numelor lor. Încercările de maghiarizare prin intermediul educației au continuat odată cu adoptarea în 1907 a Legii Apponyi, care întărea obligația de folosire a limbii maghiare atît de către elevi cît și de profesori. Primilor le era acordat un termen de patru ani pentru stăpînirea limbii, în caz
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
1914 într-un impas. Existase o mare intensificare a conștiinței naționale de sine, în special în rîndul intelectualilor, dar nu fusese realizat nici un progres concret. Unii oameni de stat unguri dăduseră asigurări privind posibile schimbări în viitor, dar politica de maghiarizare continua. În perioada dinaintea primului război mondial, mai multe proiecte diverse de reînnoire a Imperiului Habsburgic constituiau o preocupare comună atît a politicienilor cît și a intelectualilor din interiorul și din afara monarhiei. Majoritatea planurilor prevedeau acordarea unei poziții mai bune
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
să fie interzis de autoritățile maghiare, ulterior intrării în vigoare a legii din 1868, pe motivul că atenta la coeziunea statului maghiar. Revizuit, abecedarul lui V. Petri avea să apară în 1878 sub numele de Noul Abecedar românesc. Procesul de maghiarizare derulat de autoritățile de la Budapesta ulterior unirii Transilvaniei cu Ungaria din 1867 își face simțite efectele în Abecedarul ilustrat, publicat în Timișoara, în 1889, de Dimitrie Gramma, destinat școlilor românești din Ardeal și Banat. Acesta ilustrează din plin tendința statului
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în care maghiarii au redevenit elementul majoritar, a votat, încă o dată, unirea Transilvaniei cu Ungaria. Apoi, instituirea Monarhiei duale, austro-ungare, în 1867, a încorporat Transilvania în Regatul Ungariei. "Legea naționalităților" și "legea învățământului" adoptate în 1868 au inaugurat politica de maghiarizare promovată de autoritățile de la Buda, care au decretat existența unei singure națiuni, cea maghiară, "una și indivizibilă", în care singura limbă oficială era, desigur, maghiara (Constantiniu, 2011, p. 257). Reacția românilor din Ardeal a fost ambivalentă, intelectualitatea fiind divizată între
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]