273 matches
-
cu 1712) a adus în Căpleni coloniști din regiunea Baden-Wurtenberg, Pădurea Neagră și lacul Boden, în total 127 de familii. Astfel, Căpleni a devenit o localitate majoritar șvăbească. Prin intermediul Bisericii și al școlii, șvabii au fost supuși unui proces de maghiarizare și deznaționalizare intensă de către administrația ungară, care s-a aflat la putere în Transilvania de mai multe ori. În prezent, localitatea numără 3200 de suflete, trei religii, în mare parte romano-catolici (aceștia sunt descendenții șvabilor), și trei naționalități. "Biserica și
Căpleni, Satu Mare () [Corola-website/Science/301759_a_303088]
-
austriac separat cunoscut sub numele de Voivodina din Șerbia și Banatul Tamiš. După desființarea acestei provincii, orașul a fost inclus în ținutul Bačka-Bodrog. După 1867, Novi Sad a fost localizat în partea maghiară a Austro-Ungariei. În acest timp, politica de maghiarizare a guvernului ungar a modificat drastic structura demografică a orașului, adică de la sârbă, în principal, populația orașului a devenit etnic mixtă. La 25 noiembrie 1918, Adunarea sârbilor, Bunjevci, și alte națiuni din Voivodina și din Novi Sad au proclamat unirea
Novi Sad () [Corola-website/Science/297122_a_298451]
-
mare asupra Transilvaniei a fost înfrântă de forțele austriece și ruse în 1849, Ausgleich-ul dintre Austria și Ungaria din 1867 a avut efecte negative asupra drepturilor politice ale sașilor. Pe perioada Austro-Ungariei, burghezia maghiară a declanșat o vastă politică de maghiarizare pentru a combate naționalismul tuturor celorlate grupuri etnice din partea maghiară a regatului. La finalul primului război mondial, majoritatea sașilor au sprijinit unirea Transilvaniei cu Regatul României. Politica celui de-al Treilea Reich față de România a avut o influență nemijlocită asupra
Sași () [Corola-website/Science/297169_a_298498]
-
etniei românești în acest spațiu. Prin aceasta, el nu urmărește scopuri de ordin politic, ci doar recunoașterea unei realități istorice de necontestat, dar și respectarea drepturilor, inclusiv a demnității minorității române din Ungaria supusă unui devastator și nimicitor proces de maghiarizare și deznaționalizare. footnote> decelarea adevărului . La fel, autorul aduce substanțiale îmbunătățiri și capitolului consacrat Prelaților și cărturarilor români din secolele al XII-lea- al XVI -lea subliniind rolul excepțional jucat de nobilimea de origine română, ocupantă și deținătoare a celor mai
Editura Destine Literare by Daniela Gifu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_461]
-
1843 și numele satului Kis Esküllő. După aceste date, localitatea apare sub diferite grafii: Felso Eskulo (Așchileu de Sus), Eskille Mik, Așchileu Mic. Numele de Așchileu Mic apare pentru prima dată abia în 1854. Prin legea nr. 4/1896, pentru maghiarizarea numelor comunelor și localităților inițiată de guvernul contelui Bánffi, numele localității este schimbat în Kisesküllö. După înfăptuirea României Mari, prin actul de la 1 decembrie 1918, satul va apărea sub numele de Așchileu Mic. După ocuparea Ardealului de Nord de trupele
Așchileu Mic, Cluj () [Corola-website/Science/300317_a_301646]
-
fiind rarefierea puternică a populației cauzată în nordul Dunării de incursiunile armatelor mongole, cât și procesul de slavizare a imperiului româno-bulgar din acea epocă. Demonstrarea imigrării românilor după cucerirea Transilvaniei de către unguri trebuia să justifice o dată în plus politica de maghiarizare forțată dusă de Ungaria după realizarea în 1867 a dualismului austro-ungar în cadrul imperiului austriac și lipsa de drepturi naționale de până atunci. Contestatarii teoriei roesleriene, majoritatea istoricilor români, au contrapus acesteia teoria continuității populației daco-romane pe întregul teritoriu de astăzi
Teoria lui Roesler () [Corola-website/Science/299612_a_300941]
-
a fost înființată prin Legea nr.84/2004, desprinzându-se de comuna Biled, și având în administrare și satul Uihei. "Satul Uihei" când a fost înființat, i-a fost dat numele german de Neusiedel (în traducere noua așezare). Procesul de maghiarizare forțată care a urmat anexării Banatului la coroana maghiară a determinat schimbarea numelui în maghiarul Ujhely, de unde se trage și denumirea românească. Idem, după anexarea Banatului la România, în 1918, a urmat și un proces de românizare. Numele satului a
Șandra, Timiș () [Corola-website/Science/324506_a_325835]
-
prin faptul că populația recenzată în acel an reprezenta acele generații care după desființarea graniței militare din 1851, timp de aproape 20 de ani n-au frecventat școala. În plus, trebuie ținut cont și că după anul 1867, procesul de maghiarizare crescândă a școlilor a îndepărtat sistematic copii satului de băncile ei. Această situație își găsește confirmarea în faptul că din totalul populației recenzate în 1910, doar 39 știau limba maghiară. La recensământul populației din 29 decembrie 1930, din totalul celor
Populația comunei Racovița () [Corola-website/Science/309983_a_311312]
-
și nu era interesat nici de democratizarea societății per ansamblu, nici de egalitatea în drepturi a tuturor cetățenilor, inclusiv a celorlalte naționalități din țările coroanei maghiare, chiar dacă acestea au reprezentat aproximativ jumătate din totalul populației. A fost mai degrabă partidul maghiarizării. Această politică a fost posibilă prin intermediul unui drept de vot reacționar, care permitea participarea electorală doar părții privilegiate a populației - în 1913, doar 7,7 % din populația totală a Transleithaniei avea drept de vot sau putea ocupa o funcție publică
Partidul Liberal (Ungaria) () [Corola-website/Science/337480_a_338809]
-
Sabin Manuilă. Istoricul Jean Ancel susține că Sabin Manuilă a avut o orientare rasistă și că a spionat în favoarea Statelor Unite ale Americii. Capitolul la care se face referință anterior se referă la colaborarea lui Sabin Manuilă cu cercetătorul german Wilfried Krallert, în legătură cu maghiarizarea etnicilor germani din nord-vestul Transilvaniei. Wilfried Krallert i-a înmânat lui Manuilă o hartă de o importanță excepțională, alcătuită de savanții germani, o hartă a componenței etnice a nordului Transilvaniei, întocmită la ordinul guvernului de la Berlin. Această hartă va fi
Sabin Manuilă () [Corola-website/Science/307198_a_308527]
-
Vlad. Mama sa, Maria, era lenjerasă. Având rezultate bune la școala generală, tatăl său se hotărăște să-l înscrie la gimnaziul din Lugoj în loc să-l rețină ucenic. Deoarece la sfârșitul clasei a V-a de gimnaziu i s-a cerut maghiarizarea numelui, urmează clasa a VI-a la gimnaziul român din Beiuș și clasele a VII-a și a VIII-a la liceul Andrei Șaguna din Brașov, unde își susține în 1908 bacalaureatul. Apreciind talentul său la desen și înclinarea spre
Victor Vlad () [Corola-website/Science/316119_a_317448]
-
iar la vest cu satul Cutina. Date istorice : 5 martie 1883 au venit sfabii,apoi in 1913 sa numit Bethlenhaza.In CF Bettenhausen in Meiringen atestat deja in secolul al 19-lea sub forma Bettenhausen.In 1913 formele Bethlenhaza sunt maghiarizari ale formei germane. Bethausen a fost întemeiată în anul 1883, atunci când coloniștii germani din "Zichandorf" s-au așezat pe acest teritoriu. Primarul comunei, Vasile Olariu, face parte din PSD iar viceprimarul Ciorogariu Florin tot din PSD. Consiliul Local este constituit
Comuna Bethausen, Timiș () [Corola-website/Science/301341_a_302670]
-
afla în Budapesta, unde istoricul stabilește legături strânse cu alți intelectuali români originari din Transilvania care susțineau Memorandumul Transilvaniei, prin care solicitau pentru populația română drepturi etnice egale cu cele ale populației maghiare, precum și încetarea persecuțiilor și a încercărilor de maghiarizare. Interesat de recuperarea contribuțiilor române despre Istoria Transilvaniei, în principal al rolului de precursor al lui Mihai Viteazul în Unirea Principatelor, Iorga și-a petrecut timpul cercetând, copiind și traducând documente din limba maghiară, fiind ajutat de soția sa. În timpul
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
autoritățile maghiare în regiuni precum Transilvania de Nord și Bačka în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Când se referă la nume de persoane și geografice, termenul include și înlocuirea numelor și denumirilor, original nemaghiare cu cele maghiare. Termenul de „maghiarizare” este folosit uneori și pentru a defini o mai largă discriminare etnică, folosită și ca argumentare pentru existența maghiarizării. Ca în majoritatea politicilor de asimilare etnică, maghiarizarea a fost percepută de celelalte grupuri etnice ca românii, slovacii etc., drept o
Maghiarizare () [Corola-website/Science/304546_a_305875]
-
referă la nume de persoane și geografice, termenul include și înlocuirea numelor și denumirilor, original nemaghiare cu cele maghiare. Termenul de „maghiarizare” este folosit uneori și pentru a defini o mai largă discriminare etnică, folosită și ca argumentare pentru existența maghiarizării. Ca în majoritatea politicilor de asimilare etnică, maghiarizarea a fost percepută de celelalte grupuri etnice ca românii, slovacii etc., drept o agresiune sau o discriminare activă, mai ales acolo unde ei formau majoritatea populației pe arii largi. a se poate
Maghiarizare () [Corola-website/Science/304546_a_305875]
-
include și înlocuirea numelor și denumirilor, original nemaghiare cu cele maghiare. Termenul de „maghiarizare” este folosit uneori și pentru a defini o mai largă discriminare etnică, folosită și ca argumentare pentru existența maghiarizării. Ca în majoritatea politicilor de asimilare etnică, maghiarizarea a fost percepută de celelalte grupuri etnice ca românii, slovacii etc., drept o agresiune sau o discriminare activă, mai ales acolo unde ei formau majoritatea populației pe arii largi. a se poate referi, de asemenea la un schimb de identitate
Maghiarizare () [Corola-website/Science/304546_a_305875]
-
strămoși sârbi și slovaci. În Ungaria, originea etnică nu era considerată ca o stigmă, cu atât mai mult cu cât după 1526 țara însăși era dominată de străini, turci și austrieci (habsburgi). Pentru a clarifica acest concept, folosirea termenului de maghiarizare în acest articol se va face în sensul său original. Termenul de maghiarizare este folosit în general referitor la politicile implementate de guvernul din Regatul Ungariei, care era parte a Imperiului Habsburgic. Acest proces a început spre finalul secolului XVII
Maghiarizare () [Corola-website/Science/304546_a_305875]
-
stigmă, cu atât mai mult cu cât după 1526 țara însăși era dominată de străini, turci și austrieci (habsburgi). Pentru a clarifica acest concept, folosirea termenului de maghiarizare în acest articol se va face în sensul său original. Termenul de maghiarizare este folosit în general referitor la politicile implementate de guvernul din Regatul Ungariei, care era parte a Imperiului Habsburgic. Acest proces a început spre finalul secolului XVII, s-a intensificat după Ausgleich, care a adus o autonomie sporită a guvernării
Maghiarizare () [Corola-website/Science/304546_a_305875]
-
regatului, unde formau majorități. În Transilvania, recensământul din 1910 consemnează 54% vorbitori de limba română, 32% de maghiară, și 14% altele (majoritatea vorbitori de limba germană). În nordul regatului, slovacii și ucrainienii formau, de asemenea, o majoritate etnică. Procesul de maghiarizare nu a reușit impunerea limbii maghiare ca și cea mai folosită limbă în toate teritoriile regatului, ci ca și o limbă necesar a fi cunoscută pentru a putea accesa serviciile de guvernare ca administrațiile locale, educația și justiția. După 1867
Maghiarizare () [Corola-website/Science/304546_a_305875]
-
datelor recensămintelor din 1787, populația regatului maghiar număra 8.500.000 de locuitori din care 43% era ungur 57% alte etnii. În 1809, populația număra 3.000.000 unguri și 7.000.000 alte etnii. Întrucât o politică intensă de maghiarizare a fost implementată de-abia după 1867, relațiile etnice s-au schimbat în favoarea maghiarilor: conform datelor din 1900, numărul vorbitorilor de limbă maghiară din regat era de 8.500.000, iar numărul vorbitorilor de alte limbi era de 8.100
Maghiarizare () [Corola-website/Science/304546_a_305875]
-
maghiară din regat era de 8.500.000, iar numărul vorbitorilor de alte limbi era de 8.100.000. În 1910, numărul vorbitorilor de maghiară era de 9.944.628, iar a celorlate limbi de 8.319.905. Deși politica maghiarizării a fost dusă în general prin diverse forme de discriminare (vezi secțiunile care urmează), aceste măsuri au fost uneori întărite și de un aparat opresiv al statului și guvernelor, care a folosit și măsuri violente. De exemplu, mulți intelectuali și
Maghiarizare () [Corola-website/Science/304546_a_305875]
-
exclusiv în limba maghiară. Numărul de școli cu predare în limbi minoritare au scăzut constant: în perioada 1880 - 1913, când numărul școlilor cu predare exclusivă în maghiară s-a dublat, numărul școlilor cu predare în limbi minoritare s-a înjumătățit. Maghiarizarea susținută a sistemului educațional din Ungaria a făcut ca numărul școlilor în limbile minoritare să se micșoreze constant. Date din statisticile oficiale prezentate de statul maghiar la Conferința de pace de la Paris din 1919 arată discrepanța dintre ponderea școlilor maghiare
Maghiarizare () [Corola-website/Science/304546_a_305875]
-
3% în această perioadă. O comparație între creșterea sârbilor și a maghiarilor din orașele regiunii Voievodina arată însă că sârbii au crescut cu -19,5%, în timp ce ungurii au crescut cu +105,2%. Ultima cifră însă conține atât colonizarea cât și maghiarizarea etnicilor ne-unguri din zonă. Sistemul electoral de după 1867 din Regatul Ungariei era defavorabil minorităților. Conform legii electorale din 1874, care a rămas valabilă până în 1918, doar păturile mai înstărite, adică 5,9% din întreaga populație avea drept de vot
Maghiarizare () [Corola-website/Science/304546_a_305875]
-
rusinii (2,5% din populație, 1,7% din electorat), croații (1,1% din populație, 1,0% din electorat), sârbii (2,2% din populație, 1,4% din electorat) și alte etnii (2,2% din populație, 1,4% din electorat). Politica de maghiarizare de sub guvernarea Dezső Bánffy din perioada 1895 - 1899 a inclus și o serie de acțiuni de maghiarizare forțată a numelor personale și denumirilor geografice. Legea arhivelor specifica faptul că toate numele folosite trebuie să fie maghiare. De aceea, numele native
Maghiarizare () [Corola-website/Science/304546_a_305875]
-
electorat), sârbii (2,2% din populație, 1,4% din electorat) și alte etnii (2,2% din populație, 1,4% din electorat). Politica de maghiarizare de sub guvernarea Dezső Bánffy din perioada 1895 - 1899 a inclus și o serie de acțiuni de maghiarizare forțată a numelor personale și denumirilor geografice. Legea arhivelor specifica faptul că toate numele folosite trebuie să fie maghiare. De aceea, numele native ale etnicilor ne-unguri erau înlocuite cu altele maghiare. De exemplu numele sârbesc "Stevan" și românesc "Ștefan
Maghiarizare () [Corola-website/Science/304546_a_305875]