126 matches
-
a misiunii lor, de a înainta fără frică spre sfințenie, spre dăruirea deplină pentru Împărăția lui Dumnezeu, fiecare după starea sa. Toate scrierile lui don Calabria care tratează despre apostolatul laicilor par să străbată, cu termeni încă vagi și neorganici, magisteriul marelui pontif Ioan Paul II, din cele două enciclice Christifideles laici și Redemptoris Missio. Laicul nu e un creștin de seria «B» față de preot și religios, ci un creștin complet, ridicat la demnitatea sacerdotală în ceea ce privește operele specifice ce-i sunt
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
catolice față de mijloacele de comunicare, care s-au dezvoltat rapid în perioada sus menționată. Acest capitol nu a fost conceput ca un istoric al acelor ani sau al mijloacelor de comunicare și nici ca o sinteză a doctrinei Magisteriului (Prin Magisteriu înțelegem "învățătura Bisericii")23 asupra acestora, cu atât mai puțin a evoluției Sfântului Scaun pe scena internațională și a raporturilor stabilite cu diferite state. Nu reprezintă nici un studiu exhaustiv al istoriei Bisericii din Italia, Spania sau Franța ori al evoluției
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
intelectualii laici au promovat încercarea de coabitare a principiilor modernității cu cele ale Bisericii Catolice. De asemenea, s-a încercat recunoașterea locului și importanței laicilor (mai ales a intelectualilor) în cadrul Bisericii. Și în Europa centrală s-au intensificat tensiunile dintre Magisteriu și teologi cu privire la anumite posturi liberale. În ciuda acestui fapt, în secolul al XIX-lea, teologia catolică s-a dezvoltat foarte mult, după cum indica Hefele în Historia de los concilios, sau Möhler în Symbolik (1832). Și totuși, după condamnarea lui Hermes
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
foarte interesată de mijloacele de comunicare socială 163. Importanța lor constă în faptul de a-i ajuta pe credincioși să evalueze faptele și ideile actuale conform unor criterii sigure și oneste ale conștiinței personale, educată și susținută de un autentic magisteriu moral, civil și religios. Ele aveau rolul de a concilia în felul acesta libertatea de gândire și de alegere cu exigențele adevărului și corectitudinii 164. Dintre toate mijloacele de comunicare, Biserica a acordat o importanță majoră tiparului în speță presei
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
reunească activitatea jurnalistică; ASV, Fondul Archivio della Nunziatura Apostolica in Romania 1920-1933, busta 19, fascicolo 59, ff. 690-710). 23 Teologia și Magisteriul au același scop, apărarea tezaurului credinței și mântuirea lumii, dar au roluri diferite în atingerea acestui țel. Rolul magisteriului este: de a păstra integre Tradiția și Scriptura, de a evalua cu strictețe rezultatele teologiei, de a propune noi teme teologiei (FIDES ET RATIO Scrisoarea enciclică a Suveranului Pontif Ioan Paul al II-lea către episcopii Bisericii Catolice cu privire la raporturile
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și a trăi misterul mântuirii. Can. 218 - Aceia care se dedică științelor sacre se bucură de justa libertate de a cerceta, precum și de a-și expune cu prudență propria gândire în materiile în care sunt experți, păstrând supunerea necesară față de magisteriul Bisericii. Can. 219 - Toți credincioșii se bucură de dreptul de a fi feriți de orice fel de constrângere în alegerea stării de viață. Can. 220 - Nimănui nu-i este permis să lezeze în mod ilegitim buna reputație de care se
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
de a le fi recunoscută în realitățile cetății pământești acea libertate care aparține tuturor cetățenilor; totuși, folosindu-se de această libertate, să aibă grijă ca acțiunile lor să fie impregnate de spirit evanghelic și să acorde atenție învățăturii propuse de magisteriul Bisericii, evitând totuși de a prezenta, în problemele opinabile, propria părere ca fiind învățătură a Bisericii. Can. 228 - § 1. Laicii, care sunt considerați apți, pot să fie chemați de Păstorii sacri la acele oficii ecleziastice și funcții pe care ei
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
a lungul timpului, să fie făcută în așa fel încât să desăvârșească formarea umană a seminariștilor, să dezvolte agerimea minții și să-i facă mai capabili pentru studiile teologice. Can. 252 - § 1. Instruirea teologică, luminată de credință și călăuzită de Magisteriu, să fie astfel dată încât seminariștii să cunoască întreaga învățătură catolică, bazată pe Revelația divină, să-și alimenteze cu ea propria viață spirituală și să poată să o vestească și să o apere corect în exercitarea slujirii lor. § 2. Seminariștii
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
sunt: neglijarea continuă a obligațiilor vieții consacrate; repetatele încălcări ale legămintelor sacre; neascultarea încăpățânată față de dispozițiile legitime ale Superiorilor în lucru grav; scandalul grav cauzat de comportamentul culpabil al respectivului călugăr; susținerea cu încăpățânare sau răspândirea de învățături condamnate de magisteriul Bisericii; aderarea publică la ideologii infectate de materialism și ateism; absența nelegitimă, despre care vorbește can. 665, § 2, timp de un semestru; alte motive de aceeași gravitate stabilite de dreptul propriu al institutului. § 2. Pentru eliminarea unui călugăr cu voturi
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
a-l îmbrățișa și de a-l păstra. § 2. Nimănui nu-i este permis vreodată să-i constrângă pe alții să accepte credința catolică împotriva conștiinței lor. Can. 749 - § 1. În virtutea funcției sale, Pontiful Suprem se bucură de infailibilitate în magisteriu când, în calitate de Păstor și Învățător suprem al tuturor credincioșilor, căruia îi revine datoria de a-i întări în credință pe frații săi, proclamă printr-un act definitiv o învățătură de credință sau de morală, ce trebuie respectată. § 2. Și Colegiul
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
al tuturor credincioșilor, căruia îi revine datoria de a-i întări în credință pe frații săi, proclamă printr-un act definitiv o învățătură de credință sau de morală, ce trebuie respectată. § 2. Și Colegiul Episcopilor se bucură de infailibilitate în magisteriu când Episcopii, adunați în Conciliul Ecumenic, își exercită magisteriul și, în calitate de învățători și judecători ai credinței și moralei, declară pentru toată Biserica o învățătură cu privire la credință sau morală, ce trebuie considerată ca fiind definitivă; sau când, răspândiți în lume, păstrând
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
-i întări în credință pe frații săi, proclamă printr-un act definitiv o învățătură de credință sau de morală, ce trebuie respectată. § 2. Și Colegiul Episcopilor se bucură de infailibilitate în magisteriu când Episcopii, adunați în Conciliul Ecumenic, își exercită magisteriul și, în calitate de învățători și judecători ai credinței și moralei, declară pentru toată Biserica o învățătură cu privire la credință sau morală, ce trebuie considerată ca fiind definitivă; sau când, răspândiți în lume, păstrând legătura comuniunii între ei și cu urmașul lui Petru
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
crezute cu credință divină și catolică toate adevărurile ce sunt cuprinse în cuvântul lui Dumnezeu, scris sau transmis prin Tradiție, adică în unicul tezaur al credinței încredințat Bisericii, și care totodată sunt propuse ca fiind revelate de Dumnezeu fie de către magisteriul solemn al Bisericii, fie de către magisteriul ei obișnuit și universal, care, de fapt, este făcut cunoscut de adeziunea comună a credincioșilor sub îndrumarea magisteriului sacru; prin urmare, toți au obligația de a evita orice învățătură contrară acestor adevăruri. § 2. De
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
toate adevărurile ce sunt cuprinse în cuvântul lui Dumnezeu, scris sau transmis prin Tradiție, adică în unicul tezaur al credinței încredințat Bisericii, și care totodată sunt propuse ca fiind revelate de Dumnezeu fie de către magisteriul solemn al Bisericii, fie de către magisteriul ei obișnuit și universal, care, de fapt, este făcut cunoscut de adeziunea comună a credincioșilor sub îndrumarea magisteriului sacru; prin urmare, toți au obligația de a evita orice învățătură contrară acestor adevăruri. § 2. De asemenea, trebuie primite și ținute cu
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
al credinței încredințat Bisericii, și care totodată sunt propuse ca fiind revelate de Dumnezeu fie de către magisteriul solemn al Bisericii, fie de către magisteriul ei obișnuit și universal, care, de fapt, este făcut cunoscut de adeziunea comună a credincioșilor sub îndrumarea magisteriului sacru; prin urmare, toți au obligația de a evita orice învățătură contrară acestor adevăruri. § 2. De asemenea, trebuie primite și ținute cu tărie și toate adevărurile și fiecare în parte care sunt propuse definitiv de către magisteriul Bisericii cu privire la credință și
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
a credincioșilor sub îndrumarea magisteriului sacru; prin urmare, toți au obligația de a evita orice învățătură contrară acestor adevăruri. § 2. De asemenea, trebuie primite și ținute cu tărie și toate adevărurile și fiecare în parte care sunt propuse definitiv de către magisteriul Bisericii cu privire la credință și morală, adică cele ce sunt cerute pentru a păzi cu sfințenie și a expune cu fidelitate însuși tezaurul credinței; prin urmare, cel care refuză aceste propoziții care trebuie să fie ținute definitiv se opune doctrinei Bisericii
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
de a se supune Suveranului Pontif sau de a fi în comuniune cu membrii Bisericii supuși lui. Can. 752 - Unei învățături de credință sau de morală, pe care o enunță fie Suveranul Pontif, fie Colegiul Episcopilor, când ei își exercită magisteriul autentic, deși nu intenționează să o proclame printr-un act definitiv, trebuie să i se acorde nu un consimțământ de credință, ci supunerea religioasă a intelectului și a voinței; așadar, credincioșii să aibă grijă să evite tot ceea ce nu concordă
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
lor, atât fiecare în parte, cât și reuniți în Conferințele episcopale sau în conciliile particulare, sunt totuși doctori și învățători autentici ai credinței pentru credincioșii încredințați grijii lor; credincioșii sunt obligați să adere cu supunere religioasă a spiritului la acest magisteriu al Episcopilor lor. Can. 754 - Toți credincioșii au obligația de a respecta constituțiile și decretele pe care le dă autoritatea legitimă a Bisericii, pentru a propune o învățătură și pentru a condamna opinii greșite, în special cele promulgate de Pontiful
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
și prin exemplul vieții lor creștine; pot fi chiar chemați să colaboreze cu Episcopul și cu presbiteriul său în exercitarea slujirii cuvântului. Can. 760 - În slujirea cuvântului, care trebuie să fie bazată pe Sfânta Scriptură, pe Tradiție, pe liturgie, pe magisteriul și pe viața Bisericii, să fie prezentat în întregime și cu fidelitate misterul lui Cristos. Can. 761 - Pentru a propovădui doctrina creștină, să fie folosite diferitele mijloace ce stau la dispoziție, în primul rând, predica și instruirea catehetică, care, fără
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
aibă grijă ca aceste dispoziții să fie respectate cu religiozitate. Can. 768 - § 1. Vestitorii cuvântului divin să prezinte credincioșilor, în primul rând, ceea ce trebuie crezut și făcut pentru slava lui Dumnezeu și mântuirea oamenilor. § 2. Să împărtășească credincioșilor și învățătura magisteriului Bisericii cu privire la demnitatea și libertatea persoanei umane, cu privire la unitatea și stabilitatea familiei și la rolurile și îndatoririle acesteia, cu privire la obligațiile ce le revin oamenilor în societate, precum și cu privire la lucrurile vremelnice care trebuie rânduite după planul stabilit de Dumnezeu. Can. 769
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
chiar constituită o comisie de cenzori, pe care Ordinarii locului să o poată consulta. § 2. În îndeplinirea oficiului său, cenzorul, înlăturând orice preferință personală, să țină seama numai de doctrina Bisericii cu privire la credință și morală, așa cum este ea propusă de magisteriul ecleziastic. § 3. Cenzorul trebuie să-și dea părerea în scris; dacă aceasta este favorabilă, Ordinariul să acorde, după judecata sa prudentă, permisiunea de publicare, punându-și semnătura și indicând data și locul acordării permisiunii; dacă nu este de acord, Ordinariul
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
voită și cerută chiar de Conciliu, care și-a concentrat cea mai mare atenție asupra Bisericii. Desigur, când a fost anunțată pentru prima oară necesitatea revizuirii Codului, Conciliul era o chestiune de viitor. Trebuie apoi adăugat și faptul că actele magisteriului său, îndeosebi învățătura sa despre Biserică, au fost puse la punct abia în anii 1962-1963. Cu toate acestea, toți vedem că intuiția lui Ioan al XXIII-lea a fost cât se poate de exactă și trebuie afirmat pe drept cuvânt
HOTĂRÂRE nr. 1.218 din 1 octombrie 2008 privind recunoaşterea Codului de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice şi a Codului Canoanelor Bisericilor Orientale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205066_a_206395]
-
spirit de colegialitate, și acest lucru este valabil nu numai în ce privește redactarea materială a operei, dar chiar substanța însăși a legilor elaborate. Acest aspect colegial, care caracterizează cât se poate de bine procesul de formare a Codului, corespunde perfect cu magisteriul și spiritul Conciliului Vatican II. De aceea, Codul, nu numai în conținutul său, dar și în însăși geneza sa, permite să se vadă inspirația ce vine din acest Conciliu, în ale cărui documente Biserica, "sacrament universal de mântuire" (cf. Const.
HOTĂRÂRE nr. 1.218 din 1 octombrie 2008 privind recunoaşterea Codului de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice şi a Codului Canoanelor Bisericilor Orientale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205066_a_206395]
-
veche, precum și pe lângă principalele norme privind exercitarea triplei funcții încredințate aceleiași Biserici, Codul trebuie să stabilească și unele reguli și norme de comportare. Acest instrument, care este Codul, corespunde pe deplin cu natura Bisericii, îndeosebi așa cum este ea prezentată de magisteriul Conciliului Vatican II, în general, și de către doctrina ecleziologică a acestuia, în special. Mai mult, într-un anumit sens, acest Cod nou poate fi considerat ca un mare efort de a traduce în limbaj canonistic însăși această doctrină, adică ecleziologia
HOTĂRÂRE nr. 1.218 din 1 octombrie 2008 privind recunoaşterea Codului de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice şi a Codului Canoanelor Bisericilor Orientale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205066_a_206395]
-
imagini. De aici provin câteva criterii fundamentale după care se ghidează întregul Cod, atât în ce privește conținutul, cât și în ce privește limbajul. S-ar putea afirma că de aici derivă acea notă caracteristică în virtutea căreia Codul este considerat ca o completare a magisteriului oferit de Conciliul Vatican II, îndeosebi de constituțiile Lumen gentium și Gaudium et spes. Așadar, ceea ce constituie noutatea esențială a Conciliului Vatican al II-lea - în continuitate cu tradiția legislativă a Bisericii - mai ales cu privire la doctrina sa ecleziologică, constituie, de
HOTĂRÂRE nr. 1.218 din 1 octombrie 2008 privind recunoaşterea Codului de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice şi a Codului Canoanelor Bisericilor Orientale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205066_a_206395]