1,473 matches
-
și-au pus semnătura pe lista de susținere a candidaturii sale - și nu numai pentru ei. înainte de a face asta, ar trebui arătate națiunii chipul lui Sorin Vântu, prietenul atâtor personaje de prim-plan din viața cultural-politică, grimasa hâdă a magistrului Camenco (plătit, de altfel, cu un salar demn de porcăria pe care a făcut-o - șaptezeci și opt de milioane pe lună!) și bărbuța rară a d-lui Sassu, acest suspect aliat al unor păgubiți ce ne privesc ironic în retrovizorul Mercedes
Sâssâituri la F.N.I. by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16694_a_18019]
-
perioada postrevoluționară, de-a lungul căreia s-a discutat îndelung și contradictoriu pe seama personalității și operei acestuia. Datorăm lui George Muntean repunerea pe rol a lucrării, cu o doctă prefață lămurind nu numai tribulațiile cărții, ci și relațiile speciale de la magistru la discipol, relații între fascinație și revoltă, așa cum știm, ca martori, dar cu un constant devotament și acea larghețe în dăruire a lui Dinu Pillat, onorate de magistru în zilele lui bune și, credem, în secret și în celelalte. În
Călinescu for ever by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17036_a_18361]
-
doctă prefață lămurind nu numai tribulațiile cărții, ci și relațiile speciale de la magistru la discipol, relații între fascinație și revoltă, așa cum știm, ca martori, dar cu un constant devotament și acea larghețe în dăruire a lui Dinu Pillat, onorate de magistru în zilele lui bune și, credem, în secret și în celelalte. În nota sa de ediție, Dinu Pillat releva a o fi conceput la zece ani de la trecerea în neființă a profesorului, încercând ceva mai mult decât o selecție convențională
Călinescu for ever by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17036_a_18361]
-
Scrinul negru - vezi, bunăoară, punerile la punct ale lui Alexandru George, dintr-un recent articol publicat în Adevărul literar și artistic. Și nu numai. De altfel, în articolul antologat, Alexandru George recepționa critic opiniile călinesciene la adresa prozei românești interbelice - de magistru considerată de un psihologism exagerat, neavenit momentului cultural: "În timp ce G. Călinescu debita în stil sentențios aceste enormități, sub ochii lui se ivea o literatură de o complexitate, de un rafinament și de o complicație care dezmințeau afirmațiile sale..." Probele erau
Călinescu for ever by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17036_a_18361]
-
a acceptat, de la un punct, o participare pur decorativă la o succesiune la care structura d-sale intelectuală, ca și genul de interese derivînd din aceasta, nu l-ar fi îndrituit în substanță. Tot a rămas însă ceva din lecția magistrului: ambiția afirmării "monumentale", chiar dacă pe o orbită mult diferită, un impuls edificator în sine ce se cerea ilustrat de o materie diferențiată. Așa a luat naștere, o dată cu Introducerea în critica literară (1968) și Dicționarul de idei literare (I, 1973), un
Adrian Marino între lumini și umbre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15783_a_17108]
-
artistic, de la un acompaniament mult prea consistent al concertului mendelssohnian și până la acea impresionantă realizare, în primă audiție la noi, a versiunii orchestrale a poemelor din ciclul "Gaspard de la nuit" de Maurice Ravel; compozitorul româno-francez Marius Constant are meritul de magistru în a fi exploatat aici, în plenitudinea ei, ideea raveliană a relației dintre timbre și armonie în definirea cu sens oniric a poemelor romantice datorate lui Aloysius Bertrand. Este meritul instrumentiștilor Orchestrei Naționale Radio de a fi răspuns acestei solicitări
Recepții și concerte by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/15877_a_17202]
-
întrebarea; asemănătoare fiind prin duhul rostirii înțelepte cu alte cugetări ritmate, să zicem - Dura lex ori Res, non verba; ori Magister dixit, formulă pitagoreică reluată în Evul Mediu de către scolastici, amintind-o drept un argument fără replică, un text datorat Magistrului (Aristotel). Atunci cînd începe a scrie "Hamlet", la peste treizeci de ani, iată-l a fi un bărbat în toată firea, precum și un părinte fericit, tată a trei copii (două fete și un băiat - cuplu reușit de gemeni). A părăsit
Hamlet s-a născut acum patru secole by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/15917_a_17242]
-
încă marii profesori pe-acolo. Care nu fuseseră dați afară sau arestați în anii '50. Mă pot gîndi la cei cu care am intrat - didactic - în contact. Era profesorul Alexandru Dima, numit, cu un amestec de respect și de maliție, "magistrul Dima", om de carte întinsă, venind dintr-o trenă augustă, Vianu, cu morgă lejeră, detașată. Cursurile sale de literatură universală umpleau amfiteatrul II 8 și nu numai cu noi, cei "la zi", ci și cu lumea încă subțire a orașului
Val Gheorghiu : "Mă bucur de această flanare benevolă, în spirit, pe trotuar" by Liviu Antonesei () [Corola-journal/Journalistic/16101_a_17426]
-
trotuar, în soare, mîncînd cireșe dintr-un toc pe care-l ținea, galant, Dima și din care celălalt se servea cu distincție galică, era spectacol vivant. Unul anulînd cumva morga catedratică. Acuma văd pictorul din studentul filolog. De altfel, cu "magistrul" mă vedeam mult mai tîrziu, aproape anual, dar la fel de emoționat, cînd lucram de-acuma la "Cronica", întreținîndu-mă la un... salam de Sibiu și la o bere ("Lasă, dragă, plătesc eu!"), pe terasa de la Cumpătu. Ambele nume mi-au fost evocate
Val Gheorghiu : "Mă bucur de această flanare benevolă, în spirit, pe trotuar" by Liviu Antonesei () [Corola-journal/Journalistic/16101_a_17426]
-
hazul lui Călinescu se dovedește a nu fi contagios. Încă de la prima pagină ne taie răsuflarea cu un pasaj de tipul: "Cititorului cu plăcerea logicii, cu o justă intuiție a valorii cuvintelor, deja sedus de farmecul buf al operei ilustrului magistru, o întreprindere cu asemenea pretext i se va părea de la bun început fructuoasă și credem că ne va urmări cu interes. Nu și cu destulă pricepere însă dacă nu-i vom expune mai întîi puțină teorie." (19) Rămîne să te
Limpezimi și înnegurări critice by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16188_a_17513]
-
chinuit de ideea sinuciderii, dusă la capăt de cei trei frați ai săi; evreu convertit la Catolicism dar avînd puternice înclinații spre Protestantism; exilat vienez stabilit în Anglia, unde declara tututor că e "neamț" pînă în măduva oaselor; misogin, dar magistru al celebrei Elizabeth Anscombe; un om care detesta violența, dar a fost cu toate acesta decorat în primul război mondial; geniu intelectual atras de "cariera" de grădinar în tinerețe, iar apoi de cea de institutor în Austria rurală; apolitic emigrat
Redescoperirea poeziei by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16398_a_17723]
-
metodei pe care am expus-o, deși metoda în sine nu e riguroasă și nu poate fi preluată de alte studii. Analizele lui Greenblatt și Gallagher sînt fascinante și inimitabile. Ele nu te învață propriu-zis nimic, dar sînt adevărate revelații. Magistrul spiritual de la care se reclamă cei doi este Erich Auerbach, cu a sa carte Mimesis. Cum ar putea fi imitate interpretările literare ale lui Auerbach, concentrate și ele într-un detaliu textual a cărui semnificație e apoi generalizată la nivelul
Noul istorism by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16418_a_17743]
-
Trilling nu e un critic malițios, ci îngăduitor, fără a avea standarde modeste sau toleranță pentru mediocritate. Nu se revoltă, nu se entuziasmează. Această atitudine critică Trilling o numește "realism moral", preluînd de fapt un concept lansat de Matthew Arnold, magistrul spiritual al autorului. Realismul moral are o arie largă de cuprindere, care include judecăți politice și comportamentul în societate, dar aplicat la literatură el se referă la o anumită empatie cu textul literar, la capacitatea de a-l înțelege și
Un intelectual new-yorkez by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16440_a_17765]
-
tânjitoare și regulate ca muzica din califul de Bagdat." În Cum am învățat românește, după ce respinge absurditatea buchisirii alfabetului pe dinafară și învață literele românești citind Istoria despre începutul românilor în Dachia de Petru Maior, elevul îi declară, în batjocură, magistrului că "dascălul, pentru un tânăr, este aceea ce este grădinarul pentru un pom". Autorul însuși trăiește între arbori stufoși și flori fără mari pretenții: După prânz, ne-am dus în grădină, și ne-am tologit sub un bătrân plop ce
Revolta împotriva grădinii ordonate by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/16419_a_17744]
-
E de-a dreptul tonic să vezi cum lingviști de marcă, printre care Solomon Marcus, Emanuel Vasiliu, Mioara Avram, Florica Dimitrescu sau Alf Lombard lasă jos garda științifică, pentru a creiona sugestiv cîte "o clipă perfectă" în compania "Profesorului", "maestrului", "magistrului", sau, pur și simplu, "Cher Ami". Matilda Caragiu-Marioțeanu întrezărește un semn al destinului propriu în adjectivul toapsecu din latinescul toxicus,-um în timp ce Al. Rosetti explica trecerea lui x (cs) în ps-ul aromânesc. Doar după o singură discuție, foneticianul ghicise în
Februarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/11994_a_13319]
-
Wagner, cât de ce înțelege el: „Am studiat cu râvnă, ah, filosofia/ Din scoarță-n scoarță, dreptul, medicina,/ Și din păcate chiar teologia,/ Arzând de zel./ Și iată-mă acum un biet nebun,/ Cuminte ca și mai-nainte./ În fața semenilor sunt magistru sau chiar doctor./ De-atâția ani înțelepciunea o încerc,/ Îmi port de nas discipolii/ De-a curmezișul sau în cerc./ Și văd că nu putem să știm nimic” (trad. L. Blaga). După acest monolog, registrul lecturilor lui Faust se schimbă
În biblioteca lui Faust by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2679_a_4004]
-
documentare pentru cel de astăzi. Un exemplu îl desprindem din corespondența cu D.C. Amzăr, în care un scurt fragment dintr-o scrisoare a acestuia ni-l aduce aievea pe cel care a revoluționat filosofia contemporană, Martin Heidegger: „M-am prezentat: magistrul, un tip de filosof à la Nae. Îl crezi mai mult negustor decât filosof - cu pantalonii scurți, cu o mustață mică, numai cât poate adăposti nasul, țigănos, scurt și de 40 de ani. Când l-am văzut intrând pe ușă
Anton Golopenția - Rapsodia epistolară by Mihaela Albu () [Corola-journal/Journalistic/2717_a_4042]
-
lui Villon, după vreo treizeci de ani de la dispariția-i misterioasă, text licențios, debordant de haz și savoare, cunoscut sub titlul de leș Répues franches (Ghiftuielile pe veresie). Volumul al treilea cuprinde farsele dramatice atribuite lui Villon, dintre care Farsă magistrului Pathelin rezervă surpriză cea mai spectaculoasă, si argumentația acestor atribuiri la care Romulus Vulpescu subscrie; de asemenea, un corpus de acte și documente privind viața lui Villon; o secțiune dedicată lui Villon personajul de ficțiune, în care figurează și cîteva
Ediția Villon a lui Romulus Vulpescu by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/2641_a_3966]
-
așezat cu armele și bagajele sufletului pe insula lui Prospero. M-am topit în cuvintele lui Shakespeare rostite de George Constantin. Vocea lui senzuală și puternică m-a ispitit spre locurile fermecate din teatrul românesc. Acolo unde el a fost MAGISTRUL!...
Fiecare iși are pe scenă Dumnezeul lui by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2562_a_3887]
-
mediteraneene: amestecul apei în vin, departe a viza diluarea, are drept scop potențarea vinului însuși: „ca să nu se piardă din suc, tot așa, omul să adauge noi raționamente ca să nu piardă din plăcere“. Si el spune același lucru asemenea marilor magiștri pomeniți: nimic altceva decât mulțimea cărților scrise despre el stă ca o mare în care curge, pe de o parte, apă, pe de altă parte, vin. Am putea avea aici cheia de lectură a acestui tratat, pe care îl avem
Dumnezeu se comunică ordonat by Alexan () [Corola-journal/Journalistic/2763_a_4088]
-
fete (la Română, aveam un singur coleg, la Franceză erau cincișase băieți) și încă de la începutul anului I, pășind pe culoarele facultății, am avut plăcuta surpriză de a descoperi în profesorii noștri - care ne salutau ridicând pălăria înaintea noastră! - adevărați Magiștri și Oameni. Cum eram puțini studenți și profesori în facultate (se tot reduseseră rândurile cadrelor didactice, astfel că, de cele mai multe ori, aveam și seminarul cu profesorul care ne preda cursul), ne cunoșteam toți unii pe alții, măcar pe nume. Dacă
Argument La Întâlniri cu Profesorul Onufrie Vințeler [Corola-blog/BlogPost/93119_a_94411]
-
personalități proeminente, ale căror cărți sau studii, dacă nu leam citit înainte de intrarea în facultate, le răsfoisem măcar. Nu era revistă literară sau cu specific filologic în acei ani în care să nu descoperim cel puțin patrucinci nume de ale magiștrilor noștri iluștri. Am avut privilegiul de a avea profesori deosebiți, de la care am învățat foarte mult. În primul rând, să iubim Cartea. Altfel decât până atunci. Sunt conștientă că voi fi nedreaptă nominalizând câțiva dintre profesorii pe care iam avut
Argument La Întâlniri cu Profesorul Onufrie Vințeler [Corola-blog/BlogPost/93119_a_94411]
-
tîrziu, pare cartea unui autor cuminte, ascultător. Dintr-un motiv care n-are nimic a împărți cu fondul lui. Exemplarul pe care-l am în față, cu ștampila Societății Scriitorilor Români, Serviciul Drepturilor de Autor, stă între două dedicații către magiștri. Prima, cu stiloul pe pagina de titlu, cu litere școlăresc-neîngrijite: "Dsale Dlui Prof. G. Călinescu omagiul autorului - întâia lui carte. M. Crama". A doua, din tipar: "Domnului VLADIMIR STREINU Omagiul colaboratorului de la ŤKalendeť". De spus, în paranteză, că Mihail Crama
Marile iluzii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8223_a_9548]
-
la corespondența anarhică a timpurilor, la asperitățile inevitabile stilului de pionier - chiar și la ilustrația absurdă a copertei, unde cuvântul "Rai" servește drept cache-sexe". (Viața literară, nr. 156, 25 februarie 1934.) Autoarea - studentă la Litere - în nemăsurata ei venerație față de magistru e totuși malițioasă față de incongruențe și nu alunecă în hageografie. Judecățile de valoare ale exegeților diferă atunci când discută anumite pasaje ale romanului. Sinuciderea din final a lui Pavel Anicet e considerată de Dan Petrașincu nejustificată psihologic. Spre deosebire de el, Octav Șuluțiu
Maitreyi și criticii săi interbelici by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/8289_a_9614]
-
spuse, să lăsăm autorul și să ne aplecăm asupra cărții. Bărbați și femei e povestea unei duble întîlniri: cu Parisul în care autoarea a stat grație unei burse de studii; și cu un intelectual pe care autoarea îl consideră un magistru: Serge Moscovici. În consecință, sunt două tipuri de însemnări care atrag atenția în paginile volumului: mai întîi, observațiile psihologice privitoare la lumea pariziană și, în al doilea rînd, dialogurile cu Serge Moscovici. Iar dintre ideile intelectualului francez, cea care iese
Minoritatea activă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8439_a_9764]