264 matches
-
-provin din consolidarea magmelor care sunt topituri naturale în estenta alcătuite din silicati.Consolidarea se produce fie prin : În funcție de gradul de cristalizare r. magmatice pot fi clasificate în : Structura rocilor magmatice este determinate de : În funcție de dimensiunile absolute ale granulelor r magmatice pot fi : Granulația poate fi : -mică (micrograuntoase < 1 mm ) PROCESE DE FORMARE A ROCILOR MAGMATICE (oligoclaz-olivina ,ortoclaz -diopsd ,muscovit-labrador ). Posibilitatea de diferențiere prin cristalizare îmbracă mai multe aspecte
Consolidare magmatică () [Corola-website/Science/323825_a_325154]
-
produce fie prin : În funcție de gradul de cristalizare r. magmatice pot fi clasificate în : Structura rocilor magmatice este determinate de : În funcție de dimensiunile absolute ale granulelor r magmatice pot fi : Granulația poate fi : -mică (micrograuntoase < 1 mm ) PROCESE DE FORMARE A ROCILOR MAGMATICE (oligoclaz-olivina ,ortoclaz -diopsd ,muscovit-labrador ). Posibilitatea de diferențiere prin cristalizare îmbracă mai multe aspecte
Consolidare magmatică () [Corola-website/Science/323825_a_325154]
-
de milioane de ani în urmă) multiple mișcări tectonice care au dus la formarea unui lanț muntos cu o mare complexitate geologică. Aici sunt întâlnite aflorimente de șisturi cristaline constituite din roci metamorfice (cuarțite, micașisturi, amfibolite, filite) atribuite Paleozoicului; roci magmatice hercinice; magmatite formate din roci intruzive (diorite, granodiorite, granite, gabbrouri), roci efuzive (riolite, bazalte), roci formate prin cimentarea sedimentelor (tufuri vulcanice) și roci sedimentare; ardezii și gresii. Din punct de vedere geomorfologic Munții Măcinului prezintă o diversitate reliefală (martori de
Parcul Național Munții Măcinului () [Corola-website/Science/313456_a_314785]
-
cea estică. Baza Munților Vlădeasa este alcătuită din roci cristaline vechi formate în proterozoicul superior (cca. 550 milioane de ani în urmă). Pe alocuri, datorită eroziunii, acestea se pot găsi și la suprafață. Rocile dominante din masiv sunt însă rocile magmatice. Activitatea vulcanică în aceste ținuturi a început în cretacicul mijlociu (de cca. 150 milioane de ani), când teritoriul s-a scufundat. Prin crăpăturile formate au ajuns la suprafață mai întâi andezite, iar mai apoi riolite, riodacite și dacite. Prin procese
Masivul Vlădeasa () [Corola-website/Science/303231_a_304560]
-
mijlociu (de cca. 150 milioane de ani), când teritoriul s-a scufundat. Prin crăpăturile formate au ajuns la suprafață mai întâi andezite, iar mai apoi riolite, riodacite și dacite. Prin procese subvulcanice au pătruns în straturile sedimentare mai vechi corpuri magmatice intrusive. Astfel, înălțimile Vișag, Traniș și Răchițele sunt formate din dacite, iar vârfurile Vlădeasa (1836 m), Piatra Grăitoare (1557 m) și Poiana Mică (1417 m) din riolite. Roci sedimentare calcaroase de vârstă jurasică și paleocenă se găsesc la vest de
Masivul Vlădeasa () [Corola-website/Science/303231_a_304560]
-
Est. Platforma este alcătuită din fundament cristalin acoperit cu o cuvertură de roci sedimentare. În regiunea municipiului Bălți, fundamentul de află la adâncimea de 700 - 800 metri, deci și statul sedimentar are aceeași grosime. În componența fundamentul cristalin intră roci magmatice și metamorfice: granit, gnais, șisturi cristaline, gabronorite de vârstă arhaică și proterozoică. Stratul sedimentar este reprezentate de argile, nisipuri, calcare, marne, care constituie depozite de diferite vârstă. Rocile de suprafață sunt reprezentate preponderent de depozitele cuaternare loessoide. Aceste roci sunt
Geografia municipiului Bălți () [Corola-website/Science/328473_a_329802]
-
stratului de ozon ce absorbea radiațiile ultraviolete ucigașe, viața avea să se împânzească toată suprafața Terrei. De-a lungul sutelor de milioane de ani continentele s-au tot reunit și despărțit, pe măsură ce se modela și suprafața Terrei sub acțiunea curenților magmatici ai mantalei. În cursul acestor modelări, continentele s-au unit și au format de câteva ori supercontinente. Cel mai vechi supercontinent cunoscut despre care avem informații solide, Rodinia, s-a destrămat însă din nou - acum aproximativ 750 de milioane de
Pământ () [Corola-website/Science/296522_a_297851]
-
este compus din roci magamtice și metamorfice (granit, gnais etc). Fundamentul este acoperit de o cuvertură neogenă de roci sedimentare. Partea de de sud-vest al teritoriului face parte din Platforma Scitică, fundamentul căruia este alcătuit din roci metamorfice cu intruziuni magmatice. La periferiile platformelor s-au dezvoltate depresiunile Mării Negre, Predobrogeană și Precarpatică. Moldova este supusă pericolului seismic de un grad foarte ridicat, fiind determinată în principal de cutremurele de adâncime intermediară Vrancea. În funcție de îndepărtarea de focarul Vrancea, seismicitatea variază într 7
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
nord de țărmul Mării Roșii. La paralelă de 22° N și între meridianele de 36°25' - 36°40° E se află o grupa muntoasă de coastă Gebel Ebruy, Al Daeeb și Gebel Elba (1437 m). Munții sunt formați din roci magmatice că granit, roci metamorfice că gnaisuri, șisturi sau roci sedimentare că și calcare, gips și gresie. Pe când în regiunie joase domină o climă de deșert cu precipitații rare de 50 mm/pe an, în regiunile mai înalte precipitațiile ating 400
Parcul Național Gebel-Elba () [Corola-website/Science/314187_a_315516]
-
ul este un mineral de culoare cenușie-neagră, un oxid de fier și titan, cu formula chimică FeTiO, compus în proporție de 52,65% din TiO și rest FeO. El se găsește în roci metamorfice și magmatice și cristalizează în sistem romboedric. Numele provine de la Munții Ilmen din Rusia. ul este cel mai important minereu de titan. Ilmenitul se întâlnește în roci magmatice ca gabroul sau dioritul, în filoane de cuarț sau în nisipuri de râu, unde
Ilmenit () [Corola-website/Science/306663_a_307992]
-
52,65% din TiO și rest FeO. El se găsește în roci metamorfice și magmatice și cristalizează în sistem romboedric. Numele provine de la Munții Ilmen din Rusia. ul este cel mai important minereu de titan. Ilmenitul se întâlnește în roci magmatice ca gabroul sau dioritul, în filoane de cuarț sau în nisipuri de râu, unde apare în particule rotunde cu diametre de 0,1 - 0,2 mm. Deseori, ilmenitul este amestecat cu hematit, împreună cu care formează o soluție solidă completă peste
Ilmenit () [Corola-website/Science/306663_a_307992]
-
relativ abrupte și explozii puternice care au loc periodic. Lavă care curge în timpul erupțiilor din acești vulcani are o vâscozitate ridicată, răcindu-se, respectiv solidificându-se relativ repede și, ca atare, nestrăbătând un drum prea lung pe panta vulcanului. Sursă magmatica a startovulcanilor este caracterizată ca fiind acidă sau bogată în silicați( SiO2 ) În marea lor majoritate oxizi sau săruri care au în compoziție Și. Magma sursă din care se formează aceste roci este clasificată că acidă și/sau bogată în
Stratovulcan () [Corola-website/Science/308815_a_310144]
-
lățime mai mare formând o poiana, unde se sărbătorea în fiecare an “Ziua Liliacului”. Printre stânci cresc tufe de liliac ce dau un farmec aparte acestei vai. Constituția geologică a zonei cercetate este alcătuită din formațiuni cristalofiliene traversate de roci magmatice, formațiunile cristaline sunt reprezentate prin gnaise amfibolice, care sunt afectate de numeroase fracturi tectonice. Vârstă intruziunilor de roci magmatice este din jurasicul superior, cretacicul inferior. Rocile magmatice cu formațiuni cristaline se găsesc în liziera pădurii. Pe aceste roci, pătură de
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
liliac ce dau un farmec aparte acestei vai. Constituția geologică a zonei cercetate este alcătuită din formațiuni cristalofiliene traversate de roci magmatice, formațiunile cristaline sunt reprezentate prin gnaise amfibolice, care sunt afectate de numeroase fracturi tectonice. Vârstă intruziunilor de roci magmatice este din jurasicul superior, cretacicul inferior. Rocile magmatice cu formațiuni cristaline se găsesc în liziera pădurii. Pe aceste roci, pătură de sol vegetal este mai subțire datorită rezistenței ridicate a rocilor la alterarea fizico-chimică. Formarea cheilor în șisturi crisatline apare
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
Constituția geologică a zonei cercetate este alcătuită din formațiuni cristalofiliene traversate de roci magmatice, formațiunile cristaline sunt reprezentate prin gnaise amfibolice, care sunt afectate de numeroase fracturi tectonice. Vârstă intruziunilor de roci magmatice este din jurasicul superior, cretacicul inferior. Rocile magmatice cu formațiuni cristaline se găsesc în liziera pădurii. Pe aceste roci, pătură de sol vegetal este mai subțire datorită rezistenței ridicate a rocilor la alterarea fizico-chimică. Formarea cheilor în șisturi crisatline apare ca urmare a gradului mare de tectonizare, rețeaua
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
habitus primatic, cu plăci groase. Olivinele sunt cristalele de silicați cele mai frecvente, alcătuind cea mai mare parte a scoarței terestre, unde Mg și Fe se găsesc într-un raport de 9:1, având o parte componentă importantă în rocile magmatice bazice ca Gabro, Peridotit, sau Bazalt. Dunit este o rocă ce constă aproape exclusiv din olivină având până la 15 cm mărime cristale de Forsterit. Prin procese metamorfice ia naștere din varianta de olivină, Forsterit, din Dolomite calcar; sau procesul invers
Olivină () [Corola-website/Science/304454_a_305783]
-
ul (italiană "granito", „granulat“) este o rocă magmatică masivă, cu granulație grosolană (cristale cu dimensiunea de câțiva milimetri), formată la adâncimi mari (făcând deci parte dintre plutonite), conținând în principal cuarț, feldspat sau minerale de culoare închisă ca mica. ele se formează din magma acidă bogată în silicați
Granit () [Corola-website/Science/304083_a_305412]
-
Alb. Din punct de vedere geologic, aceste culmi (ce pornesc de la altitudini minime de sub 200 m, ajungând la punctul maxim de 836 m. atins în "Vârful ") sunt dezvoltate pe strate de roci sedimentate constituite din tufuri vulcanice, șisturi cristaline, roci magmatice, calcare și granit. Situl include rezervațiile naturale Locul fosilifer Monoroștia (arie protejată de tip palentologic, ce adăpostește resturi fosile constituite din cochilii de moluște atribuite Ponțianului mediu) și Runcu-Groși (arie naturală de tip forestier). „Drocea” a fost desemnat ca sit
Drocea () [Corola-website/Science/331260_a_332589]
-
anume de a fi simultan creatorul și mar¬torul universului străjuit de „câmpia eternă” și de „muntele singur”, de a fi, cu alte cuvinte, în același timp cel ce rostește (scrie) și cel rostit (scris); din perspectiva acestei tentative, materia magmatică și viscolul de energii din care sunt făcute textele poetice nu reprezintă altceva decât o largă acoladă metaforică a unei memorii afective extrem de laborioase; „apoteoza” spre care tinde dublul efort al poetului echivalează cu adâncirea în memorie până la transcendență (tensiune
George Alboiu () [Corola-website/Science/310536_a_311865]
-
de scoarța oceanică, iar Tambora s-a format datorită zonei active de subducție de sub el. Acest lucru a făcut ca să ajungă la 4.300 m altitudine, astfel era unul dintre cele mai înalte vârfuri din arhipelagul indonezian. După ce o cameră magmatică mare din interiorul muntelui s-a umplut pe parcursul câtorva decenii, activitatea vulcanică a ajuns la un punct culminant în istorica erupție supercolosală din aprilie 1815. Erupția din 1815 este evaluată la 7 pe Indexul Explozivității Vulcanice. Singura erupție de acest
Muntele Tambora () [Corola-website/Science/321787_a_323116]
-
la nord cât și la sud de scoarța oceanică. Rata de convergență este de 7,8 cm/an. Se estimează că Tambora s-a format în urmă cu 57.000 ani. Depunerile din straturile sale s-au scurs din camera magmatică mare din interiorul muntelui. Acest proces geologic, prin care Golful Saleh, prăbușit în caldera camerei cu magmă drenată, a apărut pentru prima dată ca un bazin mare, în urmă cu aproximativ 25.000 de ani, a dus și la formarea
Muntele Tambora () [Corola-website/Science/321787_a_323116]
-
1967. Cu toate acestea, ea a fost foarte mică și non-explozivă (VEI = 0). Muntele Tambora a trecut prin mai multe secole de hibernare inactivă înainte de 1815, ca urmare a răcirii treptate a magmei hidrice care se găsește într-o cameră magmatică închisă. În interiorul camerei, la adâncimi cuprinse între 1,5-4,5 km, exsoluția magmei lichide de înaltă presiune se formează în timpul de răcire și cristalizare al magmei. O suprapresiune a camerei de aproximativ 4-5 kbar a fost generată, iar temperatura a
Muntele Tambora () [Corola-website/Science/321787_a_323116]
-
distrus întreaga vegetație a insulei. A urmat catastrofala erupție din 1883 care a dat naștere vulcanului Anak Krakatau, (anak “copil”). Acesta a erupt la 25 ianuarie 1925. Explozia se pare că a fost cauzată de o mică fisură a bazinului magmatic în care a pătruns apa rece, diferența de temperatura provocând explozia. La 27 august 1883 s-a înregistrat cea mai catastrofală erupție din istorie. Atât explozia, cât și cantitatea de materie aruncată în aer au depășit valorile înregistrate până atunci
Krakatau () [Corola-website/Science/299244_a_300573]
-
în sud). Începând din cretacic, în formarea Carpaților au avut loc mai multe faze de mișcări de înălțare, aparținând orogenezei alpine. Relieful a căpătat aspectul actual în timpul cuaternarului, dezvoltându-se pe un mozaic de roci (șisturi cristaline, roci vulcanice, roci magmatice și roci sedimentare). Ca și în Alpi, Apenini sau Munții Scandinaviei, în Carpați se găsesc numeroase arii cu forme de relief carstic și calcaros, forme de relief glaciare relicte, un relief structural și petrografic variat. Cea mai mare diviziune o
Munții Carpați () [Corola-website/Science/297117_a_298446]
-
sistemului solar cu cele mai bune caracteristici habituale, meritând investigații ulterioare. Ganymede este cea mai mare lună din sistemul solar și este singura cu magnetosferă, deci mai puțin iradiată la suprafață. Prezența acestei magnetosfere indică și existența unui nucleu topit (magmatic) și deci o istorie geologică bogată. NASA a făcut unele studii, supranumite HOPE (Human Outer Planet Exploration) în privința viitoarelor explorări ale sistemului. Ținta aleasă a fost Callisto și rezultatul a fost că s-ar putea construi o bază la suprafață
Colonizarea spațiului () [Corola-website/Science/319607_a_320936]