86 matches
-
găsesc ape foarte sărate, deci putem folosi vietățile din apele noastre, pentru a popula apele marțiene. Aceste vietăți vor produce oxigen și alte elemente esențiale, unele bacterii probabil pot să o și purifice de sare. La fel ca atmosfera, și magnetosfera este foarte redusă, acoperind aproximativ numai 40% din planetă. În trecutul îndepărtat din istoria planetei Marte, aceasta avea o magnetosferă extinsă, și planeta în general era mult mai asemănătoare Terrei. Acest lucru e dovedit de meteoritul ALH 84001, găsit în
Colonizarea planetei Marte () [Corola-website/Science/324262_a_325591]
-
oxigen și alte elemente esențiale, unele bacterii probabil pot să o și purifice de sare. La fel ca atmosfera, și magnetosfera este foarte redusă, acoperind aproximativ numai 40% din planetă. În trecutul îndepărtat din istoria planetei Marte, aceasta avea o magnetosferă extinsă, și planeta în general era mult mai asemănătoare Terrei. Acest lucru e dovedit de meteoritul ALH 84001, găsit în Antarctica pe data de 27 decembrie 1984 de către o echipa de căutători de meteoriți. Această rocă de pe Marte a căzut
Colonizarea planetei Marte () [Corola-website/Science/324262_a_325591]
-
și Marte și Terra erau bombardate cu meteoriți. Ca această rocă, au căzut mai multe, toate provenind de pe Marte și fiind magnetizate. Prima a fost găsită în Egipt în 1911. După ce s-a hotărât oficial că Marte a avut o magnetosferă extinsă și că a fost aproape la fel ca Terra, a apărut ipoteza încă în dezbatere, cum că viața pe Terra să fi ajuns de pe Marte, dovedindu-se că microorganismele pot supraviețui unei călătorii la bordul unui meteorit, adăpostindu-se
Colonizarea planetei Marte () [Corola-website/Science/324262_a_325591]
-
Furtună geomagnetica este o perturbare temporară a magnetosferei cauzată de perturbări ale materiei interplanetare. O furtună geomagnetica este o componentă majoră a vremii spațiale și este cauzată de unda de șoc a vântului solar care interacționează cu câmpul magnetic al Pământului. La 23 iulie 2012 a avut cea
Furtună geomagnetică () [Corola-website/Science/325036_a_326365]
-
modele ce prezic faptul că temperatura nu ar fi mai mare de 400 de Kelvin. Acestea pot fi cauzate de absorbția radiațiilor de înaltă energie venite de la Soare (UV sau raze X), prin încălzirea de la particulele încărcare ce precipită sin magnetosfera joviană, ori prin risipirea undelor propagate ascendent. Troposfera și exosfera de la poli și de la latitudinile mici emit raze X, ce au fost observate prima dată la Observatorul Einstein în 1983. Particulele energetice provin di magnetosfera lui Jupiter și creează aurore
Atmosfera lui Jupiter () [Corola-website/Science/325064_a_326393]
-
particulele încărcare ce precipită sin magnetosfera joviană, ori prin risipirea undelor propagate ascendent. Troposfera și exosfera de la poli și de la latitudinile mici emit raze X, ce au fost observate prima dată la Observatorul Einstein în 1983. Particulele energetice provin di magnetosfera lui Jupiter și creează aurore ovale ce înconjoară polii. Spre deosebire de analoagelor pământești, care apar doar în timpul furtunilor magnetice, aurorele jupiteriene sunt permanente în atmosfera plantei Jupiter.. Termosfera a fost primul loc extraterestru unde a fost descoperit cationul "trihidrogen" (H). Acești
Atmosfera lui Jupiter () [Corola-website/Science/325064_a_326393]
-
Alți compuși chimici prezenți sunt "arsina" (AsH) și "germana" (GeH) Cel mai înalt strat atmosferic conține mici cantități de hidrocarburi ca etanul, acetilena și diacetilena, ce se formează de la metan sub influența radiațiilor ultraviolete și a particulelor încărcate provenite din magnetosfera lui Jupiter.. Se crede că dioxidul de carbon, monoxidul de carbon și apa din atmosfera superioară au rămas aici în urma unui impact cu o cometă, ca și "Shoemaker-Levy 9". Este imposibil ca apa să provină sin troposferă deoarece tropopauza rece
Atmosfera lui Jupiter () [Corola-website/Science/325064_a_326393]
-
Adam, Julia Benson și Cameron Bright. După ce un fragment de materie densă care provine dintr-o gaură albă lovește Pământul și iese pe partea cealaltă a planetei, rotația planetei începe să se oprească. Acest lucru duce la pierderea treptată a magnetosferei ceea ce provoacă fenomene stranii, căderea telecomunicațiilor prin satelit și pericol de radiații cosmice pe viitor. Un grup de agenți guvernamentali trebuie să pună în poziție deasupra Australiei și Statelor Unite doi vechi sateliți care să pornească rotația planetei printr-un fascicul
Earth's Final Hours () [Corola-website/Science/325100_a_326429]
-
cu o lungime de undă de 21 cm, după principalele impacturi, care a atins 120% din emisiunea normală provenind de pe planetă. Aceasta este datorită radiației sincrotron provocate de injecția de electroni relativiști - electroni cu viteze apropiate de viteza luminii - în magnetosfera lui Jupiter în urma impacturilor. În jur de o oră după coliziunea « fragmentului K » pe Jupiter, observatorii au înregistrat emisiuni aurorale în proximitatea zonei de impact cât și la antipodul sitului de impact, ținând cont de puternicul câmp magnetic al lui
Cometa Shoemaker-Levy 9 () [Corola-website/Science/329711_a_331040]
-
programului "Noi Frontiere", care orbitează planeta Jupiter. A fost lansată de la Cape Canaveral Air Force Station la 5 august 2011 și a sosit pe orbita lui Jupiter la 5 iulie 2016 pentru a studia compoziția planetei, câmpul magnetic, câmpul gravitațional și magnetosfera polară. Misiunea are un buget de 1,1 miliarde de dolari americani. Nava reprezintă a doua misiune a programului "Noi Frontiere". "Juno" a fost lansată de o rachetă Atlas V la 5 august 2011. La doi ani de la lansare, "Juno
Juno (navă spațială) () [Corola-website/Science/336480_a_337809]
-
presiune și de viscositate la mantaua, care încurcă alunecarea la litosferă. Studile sugeră că tectonica plăcilor poate să pună în loc pe corpurile având o masă cumprinsă între 1 și , cu o masă optimă de în jur de . Prezența de o magnetosferă destulă de puternică în jurul de o lună sau de o planetă evită ca suprafața să fie expusă la vântul solar și la radiațiile cosmice puternice, care sânt periculoase pentru devloparea vieții. Temperatura optimă pentru viața pe Pământ este necunoscută, dar
Planetă super-locuibilă () [Corola-website/Science/337074_a_338403]