3,350 matches
-
faptul că s-au populat artificial orașele, că s-au industrializat. S-a construit enorm de mult, s-a adus forță de muncă de la țară. Și pe țăran, când l-ai rupt de glia lui și l-ai băgat în mahala, a luat ce este mai rău. Și a devenit mârlan. Nu mai este orășeanul care știa că nu trebuie să scuipe pe jos, că nu trebuie să arunce semințe pe jos. Așa era educat de mic, de când îl ducea bona
INTERVIU CU MAESTRUL TUDOR GHEORGHE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_maestrul_tudor_gheorghe_.html [Corola-blog/BlogPost/361456_a_362785]
-
ei era cu 11 ani mai mare ca ea, făcea ca distanța dintre ei să se caște tot mai mult în perioada aceea, când unul era copil iar celălalt era deja matur. Unul avea prioritățile jocurilor și a alergatului prin mahala, celălalt avea prioritățile amorului și dispărea de acasă câte două trei zile, chinuindu-se să rupă câte o noapte de amor de la iubita lui studentă. În final, Costel s-a însurat și a plecat de acasă, lăsând-o pe biata
POVESTEA DANEI de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 562 din 15 iulie 2012 by http://confluente.ro/Povestea_danei_cristea_aurora_1342351327.html [Corola-blog/BlogPost/348317_a_349646]
-
pentru stăpân și în zilele în care, cică, i s-ar usca mâinile. Dese ori chiar și Dumineca, ziua hărăzită doar peamăririi Domnului prin asistare la slujba în care popa își „cânta” laudele Dumnezeiești. După biserică, crâșma și hora de mahala păpa jumătate din venitul săptămânii muncite. Vai de pârliții de copii ai familiei. Și astfel au fost generată sărăcia la sate și orașe. În aproape jumătate din țară preoții priveau altfel relația cu Dumnezeu propovăduind „Ajută-te singur ca să te
OM BOGAT, OM SĂRAC de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/emil_wagner_1416655862.html [Corola-blog/BlogPost/372043_a_373372]
-
un politician de stânga, bine îmbrăcat și parfumat, când se urcă pe scenă și privește masa amorfă de oameni pe care i-a mulțumit cu câțiva lei, un mic și o bere? Să fie oare asta politica socială adevărată, scoaterea mahalalei din periferie spre piețele publice pentru a o așeza la coadă la fasole cu ciolan? Nu mai bine ducem locurile de muncă, job-urile în periferie pentru a o face să arate ca centrul? De ce să-i urâm pe cei
așa arată Piața Victoriei după protestul a 150.000 de oameni. Și de ce ideea a două Românii este falsă by https://republica.ro/o-imagine-asa-arata-piata-victoriei-dupa-protestul-a-150-000-de-oameni-si-de-ce-ideea-a-doua-romanii-este [Corola-blog/BlogPost/338221_a_339550]
-
de formă, fiind unul dintre cei docili care acceptaseră absorbția la comuniști, Novicov mai gira și funcția de secretar general la Ministerul Artelor, condus de fapt de secretarul general Nicolae Moraru care, tot așa, vorbea româna cu accentul din copilăria mahalalei alogene din Tighina; și, tot Novikov, mai făcea rotiri la conducerea oficiosului „Flacăra” al Uniunii Sindicatelor de Artiști, Scriitori, Ziariști cu Ion Vitner, dentist bucureștean trecut pe la avangardiștii cărora le făcea plombe și extracții și ajuns activist prin „Ajutorul roșu
CRITICA DE DIRECŢIE A LĂMURIRII ŞI DUMIRIRII (I) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Corneliu_leu_completare_trista_la_un_corneliu_leu_1358153393.html [Corola-blog/BlogPost/345172_a_346501]
-
înmulțirii numărului lor. Metoda brutală cu care acționează acești oameni, stilul pe care-l adoptă, este o sfidare la adresa bunului simț, a bunei cuviințe. Iată că râsul lor sfidător, vorbele de amenințare, limbajul de cea mai joasă speță - limbaj de mahala -, tonul vorbirii - urlet uneori -, sau îmbrăcămintea, obiectele preferate, poziția corpului, gesturile în intimitate, dar și în societate - vădesc vulgaritate. Bine ar fi ca în folosirea cuvintelor, dar și în toate manifestările noastre, să ne comportăm cu decență și responsabilitate. Să
DECENŢĂ SAU VULGARITATE? de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 685 din 15 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Decenta_sau_vulgaritate_vavila_popovici_1353017511.html [Corola-blog/BlogPost/344574_a_345903]
-
Nu îmi amintesc decât vag crâmpeie de cântec bătrânesc și descântec, pentru că, înainte de a ajunge la vârsta școlarității, părinții s-au mutat în orașul învecinat, unde folclorul era cel mult unul cu slabe reminiscențe ale limpezimii originare, era doar de mahala. Dar îmi amintesc cum, pe la vreo patru-cinci ani, mergeam la grădinița din satul de centru, pe lângă porumbii care mi se păreau niște uriași, ascunzând primejdii și emoții nedorite. Îmi mai amintesc cum mergeam, pe un drumeag, în satul bunicilor din partea
MODELE, ASPIRAŢIE, ÎNCLINAŢII de CORNELIU VASILE în ediţia nr. 661 din 22 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Corneliu_vasile_taina_scrisului_37_corneliu_vasile_1350931191.html [Corola-blog/BlogPost/346353_a_347682]
-
La Lemberg, tatăl său, Lazăr, îl dă la o școală unde studiază în polonă, latină și germană. În 1804 este doctor în filosofie al Facultății din Lvov, dar și posesor al unei diplome de inginer și arhitect. Construiește case în mahalaua Haliciului, dar și pentru protipendada Iașului, cum ar fi locuința principesei Elena Sturza - Păstăvanu. Bolnav de friguri, pleacă la Viena, în 1805, unde face studii de astronomie. În același an, îl vede la o paradă militară pe Napoleon Bonaparte. În
GHEORGHE ASACHI de ION C. HIRU în ediţia nr. 530 din 13 iunie 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_asachi_ion_c_hiru_1339653393.html [Corola-blog/BlogPost/366192_a_367521]
-
era coafată, nu fusese la manchiură, nu avea poșetă asortată cu parada militară sau care-a fost problema? Se asortau militarii la poșeta ei, ce era atât de complicat? Ce țară penibilă, ce stil de a conduce, cu iz de mahala de scară de bloc din Ferentari! Hai, că mi-e și greață, zău, așa... P.S. Faza de și mai mare rahat e că, ieri, fusese anunțat oficial Geoană că va primi onorurile, lucrurile luând direcția Boc de-abia cu 10
Vrem ca Udrea să fie al doilea om în stat by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21284_a_22609]
-
Nord a Moldovei și rezistă de aproape 200 de ani, unui crunt proces de deznaționalizare, răbdând bătaia de joc a străinilor. Fiecare palmă de pământ, fiecare sat are istoria lui cu dramele sufletești ale fraților noștrii. Numai un exemplu: Satul Mahala, în ciuda rezonanței turcești a numelui său, este un frumos și autentic sat românesc la 7 km de Cernăuți. Numele lui vechi Ostrița, e menționat în uricul de danie a lui Ștefan în 1473, când satul și moșia Ostrița, au fost
ZIUA NAŢIONALĂ de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 555 din 08 iulie 2012 by http://confluente.ro/Ziua_nationala_ionel_davidiuc_1341752040.html [Corola-blog/BlogPost/358154_a_359483]
-
-l dau p-al meu fă' că ăsta pentru doi poli e în stare să mănânce orice rahat. Nu ai cum să te bucuri când auzi așa ceva, ca întreaga avocățime, să fie terfelită de o femeie nu mai zic de mahala ci din cartier, care cu siguranță că nici să citească nu știa. Meseria de avocat este una de cinste, dar nu toți membrii acestei bresle lucrează pentru buna ei reputație. Și dacă e să judecăm drept, câți avocați nu își
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET 7 de ION UNTARU în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ne_am_intalnit_pe_internet_7.html [Corola-blog/BlogPost/340846_a_342175]
-
de Onoare al Academiei Române din 1991 și membru titular al Academiei Republicii Moldova, îi aduce grave acuzații Dlui Boia: “Autorul nu cunoaște opera eminesciană”, nici “eminescologia din ultima perioadă”, substituie judecăți de valoare, bazate pe solide temeiuri științifice “prin zeflemele de mahala”, “nivelul științific se prezintă la cota cea mai joasă din cauza argumentării rudimentare (bun/rău)”, “instrumentarul critic e sărac și învechit, apropiat de limbajul de lemn”. Până aici mai răbdăm cum răbdăm, dar Dl Mihai Cimpoi întrece orice limită. Domnia sa susține
ISTORIC SAU MIT? de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2270 din 19 martie 2017 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1489955144.html [Corola-blog/BlogPost/373439_a_374768]
-
Ce Decebal și Burebista? Ce patriotul cărturar? Trăiască Mița Biciclista Și berea rece la pahar! Mitică veșnic să trăiască Și noi pe lîngă el, noroc! Filozofia chelnărească E tot pe loc, pe loc, pe loc! Întreaga drojdie se scurse Din mahalale de Fanar Și-n loc să fim un roib de curse Noi am ajuns din cal - măgar. Pe primul loc e-njurătura Ea pentru toate e un leac Simți cum îți umple toată gura O moștenim din veac în veac
ROMÂNII E DEŞTEPŢI! ... NE AMINTEŞTE ZEFLEMEAUA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1434997324.html [Corola-blog/BlogPost/365890_a_367219]
-
tramvai, ce venea de prin Târgul Cucului - evreiesc cândva - tramvai în care, cu un pic de atenție, puteai auzi (în gând ) cum Gică Petrescu îți cântă: „Du-mă-acasă măi tramvai,/ „Du-mă, du-mă, ce mai stai!/ Noaptea se lasă, prin mahala,/ Câinii latră a pustiu;/ Du-mă la căsuța mea,/ Cu portiță și cișmea”... Pe aici, prin Sărărie, trecea tramvaiul numărul „3” - gen „cutie de chibrituri”, care mergea domol și oprea unde nici nu te așteptai. Cineva spunea că, la o
GÂNDURI DE SUB PLEOAPE: PRIN IAŞII STUDENŢIEI MELE de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1877 din 20 februarie 2016 by http://confluente.ro/roni_caciularu_1455951082.html [Corola-blog/BlogPost/367639_a_368968]
-
că, la o astfel de oprire, vatmanul se adresase cândva, călătorilor: „Șinși minuti, vă rog, să iau numa o pîini și fuga sînt înapoi”... Sărăria, cu căsuțe mici de țară și ogrăzi mari, înverzite și-ngrijite. Bojdeuca lui Creangă, din Mahalaua Țicăului, de prin apropiere, amintind de vremurile de mai înainte, de marii scriitori ai neamului românesc, de sub un cer albastru și cinstit, precum simțirea a tot ce era curat și bun și frumos acolo. Nu c-aș fi eu un
GÂNDURI DE SUB PLEOAPE: PRIN IAŞII STUDENŢIEI MELE de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1877 din 20 februarie 2016 by http://confluente.ro/roni_caciularu_1455951082.html [Corola-blog/BlogPost/367639_a_368968]
-
cer. Apoi au început să cadă bombele, la Cățelu’ , la Spitalul militar, la Scoala superioară de război, pe Panduri...Praporică ieșise în stradă, jucând și cântând : ,,La Cățelu, la Cățelu/ S-a-mbătat aseară Mielu...” Juca și cânta cum fac țiganii de mahala în mijlocul străzii pustii și eu priveam la el din ușa Primăriei și-l strigam : ,,Praporicăăă ! Măiii Praporicăăă !” Îmi venea să mai și râd de el cu moartea în spinare. Că-mi povestise cum se-mbătase el de bucurie că-și
VALIZA CU BANI, FRAGMENT DIN ROMANUL PRIVEGHIUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1433226091.html [Corola-blog/BlogPost/377199_a_378528]
-
ȘI SĂ-I POMENIM Nu știu dacă există un alt loc în dulcea Bucovină a lui Eminescu, unde durerea e atât de strigătoare, iar lacrima trecutului picură încă cu sângele martirilor neamului, sacrificați pentru Credință și Libertate, pentru ȚARĂ. Satul Mahala din raionul Noua Suliță, rămâne un adevărat panteon al eroilor români, aici, prin osârdia conducerii primăriei, oamenilor de bună credință, fiind înălțate mai multe monumente comemorative în memoria celor masacrați în februarie 1941 la Lunca, celor deportați și exterminați în
ÎN MEMORIA CELOR CE AU FĂCUT SĂ DĂINUIE CREDINŢA, LIMBA ŞI NEAMUL by http://uzp.org.ro/memoria-celor-ce-au-facut-sa-dainuie-credinta-limba-si-neamul/ [Corola-blog/BlogPost/93523_a_94815]
-
în februarie 1941 la Lunca, celor deportați și exterminați în lagărele morții și în închisori - pe Aleea Eroilor din cimitirul localității, lângă biserica din centrul satului, la Buda-Mahala, monumentul Aniței Nandriș-Cudla, devenit simbol al tuturor martirilor represiunilor staliniste. Or, satul Mahala a avut o soartă tragică - e unica localitate din ținut, unde doar într-o singură noapte, cea de 12 spre 13 iunie 1941, au fost de portate 602 de persoane, dintre care 26 de nou-născuți până la un anișor, 98 de
ÎN MEMORIA CELOR CE AU FĂCUT SĂ DĂINUIE CREDINŢA, LIMBA ŞI NEAMUL by http://uzp.org.ro/memoria-celor-ce-au-facut-sa-dainuie-credinta-limba-si-neamul/ [Corola-blog/BlogPost/93523_a_94815]
-
nevoie de iertare, căci demult sălășluiesc în Grădina Raiului. Eroii, prin sacrificiul adus la Altarul Neamului, și-au ispășit demult toate păcatele”. De iertare avem nevoie noi pentru uitare și indiferență. Lacrimile neuitării au picurat la Panteonul Eroilor din s. Mahala și prin cântările divine ale coriștilor, susținuți de preoteasa Livia și prin vocile îngerești ale tinerelor Elena Petriuc, Maria Hostiuc, Irina Ivaneț, și prin elogierile profesoarei de istorie Ana Hostiuc, care își instruiește elevii în spiritul patriotismului, iubirii de Neam
ÎN MEMORIA CELOR CE AU FĂCUT SĂ DĂINUIE CREDINŢA, LIMBA ŞI NEAMUL by http://uzp.org.ro/memoria-celor-ce-au-facut-sa-dainuie-credinta-limba-si-neamul/ [Corola-blog/BlogPost/93523_a_94815]
-
la Cernăuți, care e INIMA Patriei noastre istorice aici, în nordul Bucovinei, ce bate cu aceeași dragoste și afecțiune pentru toți românii înstrăinați din acest colț împătimit de Țară, am reușit și noi să ne deplasăm în acea dimineață la Mahala pentru a ne apleca sufletele în rugăciuni, alături de durerea conaționalilor noștri. „Cei care nu-și cunosc trecutul riscă să-l repete. Datoria noastră, și a tinerei generații, e să trăim și să-i pomenim, ca să nu dea Domnul să le
ÎN MEMORIA CELOR CE AU FĂCUT SĂ DĂINUIE CREDINŢA, LIMBA ŞI NEAMUL by http://uzp.org.ro/memoria-celor-ce-au-facut-sa-dainuie-credinta-limba-si-neamul/ [Corola-blog/BlogPost/93523_a_94815]
-
rugăciuni, alături de durerea conaționalilor noștri. „Cei care nu-și cunosc trecutul riscă să-l repete. Datoria noastră, și a tinerei generații, e să trăim și să-i pomenim, ca să nu dea Domnul să le repetăm soarta”, a conștientizat primarul satului Mahala, dna Elena Nandriș, cea care veghează cu sacralitate memoria consătenilor martirizați. Cu pioșenie a evocat gloria Eroilor, care au sfârșit viața în suferințe grele, pe crucea Golgotei Neamului Românesc, pe care ne-a fost sorocit, de un destin amar, s-
ÎN MEMORIA CELOR CE AU FĂCUT SĂ DĂINUIE CREDINŢA, LIMBA ŞI NEAMUL by http://uzp.org.ro/memoria-celor-ce-au-facut-sa-dainuie-credinta-limba-si-neamul/ [Corola-blog/BlogPost/93523_a_94815]
-
apoi încă unul. Dar în zadar, căci patrioții nu s-au lepădat de Neam și Țară, fiind deportați - Constantin Isac în ținutul Pavlograd, iar Florea Sainciuc - în Republica Komi. Emoționat de pelerinajul sacral pe locurile tinereții, fostul director al ȘM Mahala, Octavian Voronca, s-a referit la un alt caz îngrozitor, la tragedia familiei lui Vasile Mândrescu, care, în zorii zilei de 22 mai 1941, a fost prevenit de câțiva slugoi NKVD-iști că urmează să fie deportat. Convingându-i că
ÎN MEMORIA CELOR CE AU FĂCUT SĂ DĂINUIE CREDINŢA, LIMBA ŞI NEAMUL by http://uzp.org.ro/memoria-celor-ce-au-facut-sa-dainuie-credinta-limba-si-neamul/ [Corola-blog/BlogPost/93523_a_94815]
-
lor. Asemenea drame au fost multe. O altă tragedie a fost evocată de cercetătorul Petru Grior, directorul Centrului de cercetări istorice și culturale din Cernăuți, care a povestit despre suferințele altei familii, a Anei Hostiuc a lui Anton din s. Mahala, rămasă văduvă cu doi copii, iar în timpul evenimentelor sângeroase de la Lunca, fiul Constantin a fost arestat de grănicerii sovietici și condamnat la 10 ani de închisoare. Apoi, la începutul lui februarie 1941, fiul cel mic, Florea, care avea doar 19
ÎN MEMORIA CELOR CE AU FĂCUT SĂ DĂINUIE CREDINŢA, LIMBA ŞI NEAMUL by http://uzp.org.ro/memoria-celor-ce-au-facut-sa-dainuie-credinta-limba-si-neamul/ [Corola-blog/BlogPost/93523_a_94815]
-
a găsit sfârșitul în apele Prutului, înroșit de sânge nevinovat. Ana, rămasă singură în suferință, este ridicată și dusă în Rusia, în Krasnoiarsk, unde a și decedat. Acestea sunt doar câteva din tragediile celor 602 de martiri din Panteonul satului Mahala, suferințele românilor din această localitate martirizată fiind evocate și de Octavian Bivolaru, președintele Societății „Golgota” din Ucraina și de scriitorul Dumitru Covalciuc, care e convins că „generoasa primăreasă Elena Nandriș, pe care o iubesc și o stimează consătenii, o să aibă
ÎN MEMORIA CELOR CE AU FĂCUT SĂ DĂINUIE CREDINŢA, LIMBA ŞI NEAMUL by http://uzp.org.ro/memoria-celor-ce-au-facut-sa-dainuie-credinta-limba-si-neamul/ [Corola-blog/BlogPost/93523_a_94815]
-
mulțumire le-a adus măhălenilor Nicolae Toma, redactorul-șef al „ZORILOR BUCOVINEI” și președintele Societății Jurnaliștilor Români Independenți din Regiunea Cernăuți, în deosebi, primăresei Elena Nandriș, pentru că veghează gloria eroilor, ține mereu aprinsă flacăra sacră a românismului - primăria din s. Mahala printre primele în ținut a adoptat hotărârea de acordare Limbii Române a statutului de limbă regională, sensibilizând necesitatea alcătuirii unei monografii a satului pentru a-i ține și pe viitor în neuitare pe martirii care s-au jertfit pentru Neam
ÎN MEMORIA CELOR CE AU FĂCUT SĂ DĂINUIE CREDINŢA, LIMBA ŞI NEAMUL by http://uzp.org.ro/memoria-celor-ce-au-facut-sa-dainuie-credinta-limba-si-neamul/ [Corola-blog/BlogPost/93523_a_94815]