252 matches
-
înhăitează în tinerețe cu mai mulți de teapa lui și se pune în revoltă fățișă cu disciplina societății de pe acea vreme. Își lasă plete lungi, face fel de fel de giumbușuri și de tămbălăuri, băgând în năbădăi pe isnafi și mahalagii; încalecă de-a ndărătelea pe o saca și se plimbă pe Podul Mogoșoaii escortat în triumf de toți ștrengarii zamparagii care-l aclamă strigând: «Ura! vivat musiu Berlicoco!» Se duce vestea pân’ la Vodă de isprăvile bandei; Vodă râde și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
1875 253 31. În Piața Mare, Piața Unirii de astăzi. Pentru a ajunge în Piața Ghica grupul manifestanților, venind dinspre Calea Mogoșoaiei, „cotise“ de pe strada Carol (Franceză) la dreapta pe strada Căldărari, și nu la stânga, cum notează greșit Bacalbașa. 32. „Mahalagiu“ bucureștean, numit așa după pantalonii creți din stofă de șiac gros pe care îi purta. toți purtând câte o ghioagă în mână, se revarsă afară, urcă scările parapetului și se reped asupra mulțimii. Dincă Puțureanu este aruncat jos. Omul luptă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
apariții la "emisiuni mondene" de cea mai joasă speță. (I)rațiunile hulirii erau diferite, mecanismul declanșator era similar: incomodarea spațiului public. La CVT în prelungirea vocației diversioniste, cu o dominantă histrionică, spectaculară, care avea să-l scufunde în mocirla calamburului mahalagiu, ajuns etalon al "naționalismului integral", rezidual în spațiul media (nu există titlu de știre, "ieșire pe sticlă" în care să nu fie exploatat). La Luca Pițu pentru că imaginea lui mi-a apărut ca o contrapondere a fumigenei politice era vorba
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
care pătrunde sub cultura de fațadă hipernormativă la nivelul aparențelor lingvisticer a unei "burghezii" de dată recentă (de la parveniții erei comuniste la cei desprinși din târgoveți între cele două războaie, trecuți de partea "poporului" fie de la început, fie în urma reeducării), mahalagiul/mahalagioaica din Caragiale. Efectul trebuie să fi fost devastator iar reacția pe măsură, reușind să coaguleze grupuri dincolo de rivalitățile dintre persoane sau "bisericuțele" inerente oricărui colectiv. Într-o colectivitate formată din personal feminin în proporție covârșitoare, se creează sentimentul urgenței
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
de locațiune, ce azvîrlea epave, disloca blocuri, premenea nisipul mărunt al chiriașilor, pornea melcii cu scoica lor în spinare, în aparență la voia unor valuri capricioase, în realitate după legile noi ale aluviunilor. În felul acesta, toți intimii lui Lică, mahalagii din trupul orașului, fusese izgoniți spre periferie (s. n.)." FASCINAȚIA ASCUNSULUI ...generează, în romanul privirii nesățioase, veritabile puneri în scenă ale actului perceptiv. Universul Hortensiei Papadat-Bengescu se alcătuiește din viziuni arhitectural-ambientale întretăiate: camera de primire, salonul de boală și salonul de
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
moară fără nici un pic de ajutor. Cei ce au rămas aici, mai tineri și cu curaj, ne-am adunat încă printre incendii și rafale de mitralieră. Ce facem? Putem salva ceva? Se face ziua de 24 august 1944. Pâlcuri de mahalagii și chiar oameni mai bine din oraș (subl.ns.), umblă din casă în casă după jaf. Se strică ușile și se calcă în picioare mobila, se sparg oglinzi și piane, se aruncă chibrituri (aprinse, compl.ns.) peste biblioteci și alte
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
și deruta de care fusese cuprins la luarea în primire a „slujbei”, sunt descrise astfel: „Cu ce să fac poliție? Pun o bandă la mână și mă reped în mahala. Dau veste că sunt numit Polițai al orașului. Mint, spunând mahalagiilor că am la dispoziție o gardă enormă de soldați înarmați până-n dinți, cine va fi prins că fură va fi împușcat de Comandamentul Sovietic (subl.ns.)”. Se pare că diversiunea pusă la cale de către Zainea Buhuși a dat rezultate, de vreme ce
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
peste un Început de veac XX În București. Amintiri Începute Într-o doară și sfârșite cine știe când. Bucureștii de odinioară, patriarhali, leneși, de trai bun și lesni cios, cu „Micul Paris“, cosmopolit și frivol, și bucureștenii cei ade vărați, mahalagiii. Pe cheiurile buruienoase ale gârlei cu cân tecul ei dulce și tramvaiul electric, automobilul, cine mato graful, gramofonul, aeroplanul, radioul. - Stilurile epo cii și dominațiile lor efemere: Secession, Modern Style, futurismul, expresionis mul, cubismul, dadaismul și su prarealismul, În contingențele
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
-și frivolitatea prin câteva localuri și cluburi exclusive, Într-un patrulater Îngust de câteva străzi, „Micul Paris“; dincolo de care Începea, brusc, cealaltă lume, mai greu de definit În diver sitatea ei cu caractere tipice, locale, lumea ade văraților bucu reșteni, mahalagii care călcau Calea Victoriei o singură dată pe fiecare an, În serile cu iluminații de Zece Mai. În Bucureștiul de odinioară, „orașul cu o sută de orașe“, atât de drag prietenului Tudor Arghezi pentru dulceața vieții și pitorescul promiscuităților, scriitorul aci
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
cu bulibașa cel mătăhălos, pletos și bărbos, pe maidane, lângă ziduri, unde femeile lor, cu fustele Învoalte prinse În șold, frecau de zor cu picioarele - rotindu-se pe călcâie ca În cine știe ce dans ritual - tingirile și tigăile de aramă ale mahalagiilor. și am fost ultimul mușteriu al ultimilor, de pe străzile Bucu reștiului, bragagii, salipgii și plăcintari levantini, ungureni cu cornuri, chifle și franzele și oltenași cu „țârii noi de la butoi“, cei atât de afrodiziaci; și am dat gologanul meu ultimilor flaș
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
femei cu condi cuță“ din cartierul În care s-a născut și a copilărit memorialis tul. - „ Testamentul“ lui François Villon și cântecul de „pârnaie“ al lui Victor Talianu, eroul adorat al bordelurilor. - Însă morala prea Îngăduitoare a timpului, cât și mahalagiii cei de treabă nu țineau de rău pe aceste femei trăind voluptuos În marginea societății; iar unui prim-ajutor de primar al Capitalei nu-i miro sea deloc „șpaga“ cu care-i domoleau zelul moralistic patroa nele de bordel. - Câte ceva
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
lângă un mare liceu de băieți, cum era liceul Lazăr; așa cum nimeni, dar nimeni, domnilor moraliști și moralizatori, nu se alarma când aceste femei, trăind voluptuos În marginea societății, se scăldau, În capoatele lor afriolante și sub privirile amuzate ale mahalagiilor de treabă, prin mijlo cul străzilor inundate În toiul ploilor de vară. Tot din același spirit prea liberal al moralei timpului, maha laua noastră atât de deocheată era Împănată cu locuințele gospodărești ale atâtor familii onorabile, În mijlocul cărora, dim preună
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
din volumul Nunta de argint, modeste, nu foarte diferite de nuvelistica românească de la începutul secolului al XX-lea (dar inferioare stilistic), prozatorul investighează, în medii diferite - (mic-)burghez, mai degrabă al mărunților funcționari ori salariați cu „gulere albe”, al micilor mahalagii decăzuți moral ș.a. -, drame banale ori aventuri, mai ales erotice (adultere, triunghiuri amoroase, incertitudini și indecizii afective), explicate ori complicate - industrios, neîndemânatic - cu obsesii, pulsiuni, procese de conștiință, fatalități obscur motivate etc. Nuvela care se poate, la rigoare, reține, este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289631_a_290960]
-
-său, Ursul, și Iusup staroștii de jidovi...de târgu de Iași, și au făcut jalobă...pre rugătoriul nostru părintele Dionisie...egumenul ot Aron vodă, dzicând jidovii cum i-au îngrădit sfințiia sa hudița despre portița școalei lor...așijderea și alți mahalagii îi oprescu...și vor să-i îngrădească, ca să n-aibă pre unde ieși din școală nici la o uliță.” Când a fost vorba de acte pe locul reclamat, ispisocul de la Aron Vodă nu arăta lămurit locul până unde se întinde
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
nici la o uliță.” Când a fost vorba de acte pe locul reclamat, ispisocul de la Aron Vodă nu arăta lămurit locul până unde se întinde stăpânirea lor, iar jidovii au spus că ispisocul lor „l-au arsu un foc.” Mărturiile mahalagiilor fiind mincinoase, vodă a pus doi jidovi bătrâni să jure că ispisocul de cumpărătură al locului școlii a ars și „că au avut locul școalei hudiță pân-la Pod” (Podul Vechi). In urma jurământului, vodă a hotărât că atât mănăstirea cât
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
mincinoase, vodă a pus doi jidovi bătrâni să jure că ispisocul de cumpărătură al locului școlii a ars și „că au avut locul școalei hudiță pân-la Pod” (Podul Vechi). In urma jurământului, vodă a hotărât că atât mănăstirea cât și mahalagiii să dea câte patru palme de loc - în total 8 palme - pentru hudiță de la școală până la Podul Vechi. - Dreaptă judecată, dragule. Da’ hai să vedem ce mai putem afla din zapise și ispisoace. Uite colea zapisul din 19 sept.1606
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
la profesorul Talpă din Roșcani, pe mătușa Aneta la „domnul senator Rotică”, în Cernăuți. Ideea de a o duce pe mama de-acasă pînă în cimitir însoțită de muzică i-a aparținut Lucichii. Dezgustat de fanfarele de la oraș, alcătuite din mahalagii sastisiți și ireverențioși, care rîgîie și pîrțîie în timp ce însoțesc cortegiul, am avut anumite rezerve, „estetice”, dar nu m-am opus. Într adevăr, mama spusese nu o dată că „atunci cînd voi muri, să mă duceți cu banda”. Mi-o amintesc stînd
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
care pudoarea nu își are sensul. Această „subpământă” fioroasă cu iz de piranesiană pușcă- rie pe care o filmează regizorul nu apare în lumea operei caragialești. Nici măcar în D’ale Carnavalului mahalaua nu apare atât de odioasă, de lugubră, iar mahalagii atât de dezumanizați. Dimpotrivă, mahalaua respiră o vitalitate care-i este proprie și pe care o scoate în evidență, cu efectele lui, Carnavalul, expresie căzută în caricatură a balurilor mascate de la curte, dar și o fuziune cu expresia mai elevată
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
nu al acestui limb face o prezentare în fața unei comisii stabilind perspectiva unui viitor urban fără precedent, o viziune utopică în care edificii impunătoare se înalță iluzoriu dea- supra smârcurilor. „În locul acestui câmp gol pe care se jucau copii de mahalagii se-nalță acum un cartier nou, cu adevărat european care fără îndoială va smulge admirația tuturor admiratorilor străini. Ce vedem noi ? Noi vedem clădiri noi, splendide, Arenele Romane, Cetatea lui Vlad Țepeș, Palatul Artelor și alte asemenea edificii care ne
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
jucată la Teatrul Popular, în 1922), e dedicată celor care înțeleg să se sacrifice pentru interesul obștesc. O privire mai degrabă plină de umor decât de intenții satirice aruncă autorul asupra periferiei capitalei. Defecte mărunte, rivalități femeiești, ilare apucături de mahalagii, prejudecăți sociale sunt prezentate ca elemente care colorează viața, fără să o degradeze prea mult. Este cazul comediilor Pălăria și Urechea mahalalei (ambele jucate la Teatrul Național bucureștean, în 1924, respectiv în 1926), simpatice defilări de „caractere”, gesturi și limbaj
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289286_a_290615]
-
spirit al vremii și al locului. „Se poartă“ dezin hibiția, lejeritatea ofensivă, egalitarismul plebeu. Bărbații trebuie să vorbească birjărește, femeile, băiețește, copiii, golănește. Îmbrăcămintea trebuie să fie vag deșelată, limbajul - deocheat, coafura - rebelă. În plus, orașul s-a umplut de mahalagii bogați, care își savurează, perplecși, avutul. Jeep-ul, care, la obârșie, era o mașină de teren, a ajuns să domine orașul ca un simbol al luxului. Au apărut și niște vehicule insectiforme - nu știu cum le spune -, amestec de motocicletă și tractor
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
februarie 1906, inspectorul comunal Andrian consemna circulația unei idei socialiste: „Se mai agită încă ideea că la primăvară să se ia cu forța pământul proprietarilor”. Previziunile inspectorului comunal s-au adeverit, însă abia peste un an, când s-au ridicat „mahalagii” din Huși. În legătură cu viața grea a țăranilor din județul Fălciu, în 1907 și înainte de acest an, despre relațiile încordate dintre țărani și proprietari sau arendași, despre apăsătoarele învoieli agricole, unele abuzuri și revolte care ajungeau până la crimă, cităm din Raportul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
continuat, căci nu-i păsa câtuși de puțin de soarta lui Ianache, dar a luat atitudinea ei ca pe un act de complicitate și a intrat imediat în joc. Sigur, fantoma care bântuie, a auzit și el și știe că mahalagiii vor să dea foc la stufăriș, dar el are niște oameni de încredere care i-au promis c-au să răscolească balta, nu, nu le este frică de ciumă, toți au făcut deja boala și n-are ce să le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
unii aruncă cu pălăriile în vânt. De nemărginită fericire. Au fugit nemții! îmi declară un bătrân cu lornion având lănțișor dus după ureche... De, domnule, au pierit, așa, peste noapte!... Au fugit și bulgarii, și turcii... Strada Holban e pustie... mahalagiii adună hârtiile, afișele... Foiță de țigare. Ecranul memoriei fixează ce nu trebuie, și deseori omite decisivul. Așa de exemplu nu pot uita negul interlocutorului, cu păr rar și roșu, îl văd deasupra mustății, ca o gânganie... Un interval de ceață
File de istorie de Gh. Jurgea Negrilești by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10620_a_11945]
-
ține, într-un fel, de jocul cu catastrofa. Căreia toți îi dau târcoale, adăpostindu-și, în veghea ei, liniștea provizorie. Așa cum e descrisă în Jertfe patriotice, „operația conspiratorilor” se face „fără să tulbure liniștea nopții și să strice somnul pacinicilor mahalagii”. E o prudență cu care nu ne vom mai întâlni în epoca pe care 11 februarie o deschide. Onorabilă, în mare, voitoare de scandal, în mic. Și prielnică tuturor tranzacțiilor - ajunge să recitim ce viitor îi asigură chibzuitului nene Niță
11 februarie by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5768_a_7093]