81 matches
-
a clădit numai o parte a bisericii, sau clopotnița"". În perioada domniei lui Ștefan Rareș (1551-1552) s-a manifestat un spirit de intoleranță la adresa armenilor. Vrând să facă uitat numele fratelui său, fostul domnitor Iliaș Rareș (1546-1551), care trecuse la mahomedanism, Ștefan Rareș a încercat să impună credința ortodoxă locuitorilor de altă religie din Moldova, cei care au refuzat fiind persecutați ca eretici. După cum consemnează cronicarul Grigore Ureche, ""(...) biséricilor s-au arătat cu dumnezeire mare, ca să poată stinge numele cel rău
Biserica Sfânta Cruce din Suceava () [Corola-website/Science/308389_a_309718]
-
care este fiul lui Donig, ctitorul bisericii Sf. Simeon"". În perioada domniei lui Ștefan Rareș (1551-1552) s-a manifestat un spirit de intoleranță la adresa armenilor. Vrând să facă uitat numele fratelui său, fostul domnitor Iliaș Rareș (1546-1551), care trecuse la mahomedanism, Ștefan Rareș a încercat să impună credința ortodoxă locuitorilor de altă religie din Moldova, cei care au refuzat fiind persecutați ca eretici. După cum consemnează cronicarul Grigore Ureche, ""(...) biséricilor s-au arătat cu dumnezeire mare, ca să poată stinge numele cel rău
Biserica Sfântul Simion din Suceava () [Corola-website/Science/308390_a_309719]
-
și cea a comediei populare doldora de snoave și vorbe de duh. În cazul de față se preferă un pitoresc tablou de moravuri, pretext pentru procesiuni religioase și panorame de păpușari, străvechi obiceiuri de nuntă și ritualuri de trecere la mahomedanism, vizite în palatele lui Hangerli și pașei din Vidin. Spre deosebire de primul episod, filmul nu mai conține drame, ci doar peripeții. Mai grav e că, deși „de acțiune”, e înzestrat cu dialoguri de ambiție cripto-literară în care până și un nevolnic
Răpirea fecioarelor () [Corola-website/Science/309267_a_310596]
-
prin care era rugat să vină cu oaste pentru a-l alunga pe „acest domn turc” (aluzie la faptul că noul domn, Radu Mihnea, era fiul lui Mihnea al II-lea "Turcitul", cel care își renegase credința creștină trecând la mahomedanism), curtea de la Viena nu voia să riște un nou război cu Turcia, ceea ce însemna în fond abandonarea cauzei lui Radu Șerban. Radu Șerban nu a mai apucat să-și revadă țara. S-a stins la Viena, în martie 1620, la
Radu Șerban () [Corola-website/Science/304794_a_306123]
-
(n. ? - d. 1743) a fost un militar moldovean din secolul al XVIII-lea care a luptat ca mercenar în armata otomană. Intrând în armata otomană, a ajuns întâi în Bosnia, unde s-a convertit la mahomedanism, luând numele de Hussein. S-a evidențiat în timpul războiului ruso-turc din 1710-1711 ajungând la rangul de bulucbaș (bölükbașı, echivalentul rangului de căpitan, comandant de companie). De asemenea, în anul 1717 sultanul Ahmed al III-lea i-a acordat titlul de
Iliaș Colceag () [Corola-website/Science/313366_a_314695]
-
deselor reconstrucții, edificiul și-a pierdut stilul propriu armenesc. În perioada domniei lui Ștefan Rareș (1551-1552) s-a manifestat un spirit de intoleranță la adresa armenilor. Vrând să facă uitat numele fratelui său, fostul domnitor Iliaș Rareș (1546-1551), care trecuse la mahomedanism, Ștefan Rareș a încercat să impună credința ortodoxă locuitorilor de altă religie din Moldova, cei care au refuzat fiind persecutați ca eretici. După cum consemnează cronicarul Grigore Ureche, "(...) biséricilor s-au arătat cu dumnezeire mare, ca să poată stinge numele cel rău
Biserica Armenească din Iași () [Corola-website/Science/317562_a_318891]