395 matches
-
nevastă de târgoveț, așa cum se afirmă în legendele mai vechi. Viața lui Petru Rareș înainte de domnie este destul de puțin cunoscută. Ion Neculce consemnează că Petru a fost în tinerețe negustor de pește în zona Galațiului, pe care îl transporta cu măji (maje), niște care mari, trase de patru sau șase boi. De aici și porecla de Petru Măjerul (Măjariul). Petru Rareș a ajuns pe tronul Moldovei cu ajutorul micii boierimi, al târgoveților și al răzeșilor (țărănii liberi), dar și prin voința predecesorului
Petru Rareș () [Corola-website/Science/299144_a_300473]
-
de târgoveț, așa cum se afirmă în legendele mai vechi. Viața lui Petru Rareș înainte de domnie este destul de puțin cunoscută. Ion Neculce consemnează că Petru a fost în tinerețe negustor de pește în zona Galațiului, pe care îl transporta cu măji (maje), niște care mari, trase de patru sau șase boi. De aici și porecla de Petru Măjerul (Măjariul). Petru Rareș a ajuns pe tronul Moldovei cu ajutorul micii boierimi, al târgoveților și al răzeșilor (țărănii liberi), dar și prin voința predecesorului său
Petru Rareș () [Corola-website/Science/299144_a_300473]
-
mă sui pe un munte mic, pentru începători. Alin, care era umblat prin lume, știa unul lângă cabana lui din Bușteni. Ne-am urcat în mașina lui Alin și am luat-o înspre cabană. Au venit cu noi și fete: Maja, nevastă-mea, care nu voia să mă lase singur pe munte, că m-aș fi putut rătăci sau nu mi-aș fi pus fularul și mănușile și aș fi răcit; soția lui Luca, Sabina, care presimțea că Luca nu își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
alfabetul morse un mesaj: - Iaol a f ug cân euu nîcep se filmiz ur su și suetent r u n pmom. Era drăguț din partea lui că voia să mă ajute, dar ceea ce nu știa nici el, și nici altcineva, nici măcar Maja, era că lucrasem ani buni pentru Mossad, unde învățasem să trag cu pistolul mai acătării decât John Wayne, care-mi fusese profesor. Cu ochii închiși l-aș fi nimerit pe urs între două fire ale mustății, la alegere. Dar nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
Nu sunt singur acolo, ci înconjurat de nevastă, tată, prieteni, cunoscuți care vin și stau sau vin și pleacă sau uneori nici măcar nu vin. Văd cam aceleași fețe în fiecare an și este bine. Anul ăsta am fost acolo fără Maja, nevastă-mea, care a rămas la Frankfurt, acolo unde locuim noi, ca să învețe pentru examenul de diplomă. I-am dus dorul, dar nu m-am plictisit. Am fost la filme, la curse de cai, am dezlegat tone de integrame. Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
casă o bere pentru mine și un păhărel cu țuică pentru el. - Și zi, băi Alex, ce mai faci? Tot n-ai terminat facultatea? mă întrebă Manson. - Încă nu. - Și tot istorie studiezi, nu? - Da, istorie și americanistică. - Mișto... Și Maja ce mai face? - Bine, lucrează. - Unde? - Într-un laborator de cercetare, ceva cu genetică sau microbiologie... - Mișto. - Da... Și gagică-ta unde e? - Dita? În Miami, face niște poze pentru Penthouse. - Și cum e, bă, să știi că și-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
de acord că nu mai vrem să jucăm nimic și am ieșit din nou în curte. - La cât ziceai că ai avion? mă întrebă Manson. Urma să zbor mai departe la Dallas, la un prieten, un detectiv particular. Venea și Maja acolo peste vreo două zile. - La opt și douăzeci. Pe la șapte trebuie să fiu la aeroport. Era aproape șase. - Te duc eu la aeroport? - Dacă vrei... - Da, sigur, nici o problemă. - Mersi mult. Am mai luat o bere dintr-o ladă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
acesta, Ștefan devenea ctitor al mănăstirii, așa cum fuseseră împărații de la Constantinopol, țarii bulgari și regii sârbi. La 4 iulie 1466, a început construcția bisericii mănăstirii Putna. La 9 aprilie, dăruia mănăstirii Pobrata un obroc de 10 butii de vin, două măji de pește, jumătate de piatră de ceara de la Târgu Frumos, și toate berbânțile de miere din desetina care se lua din satele mănăstirii „pentru mântuirea sfânt-răposatului nostru bunic, Alexandru cel bătrân”, pentru mântuirea „părintelui nostru, Bogdan voievod, și pentru sufletul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
calitatea de stăpâni ai târgului conferindu-li-se datorită faptului că erau domni ai țării Moldovei. Ștefan cel Mare îi scutea pe locuitorii Vasluiului de orice vamă, “numai să plătiască acia cari vor aduce pește în târgu, adică de la o maje un pește și de la o căruță iarăși un pește, iară mai mult nemică.” Documentul din 15 octombrie 1491 este singurul în care se atestă cumpărarea unor sate de către domn și încorporarea lor într-un ocol. Domnul considera satele din ocolul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Temeșești, cu zece bordeie de tătari. La 23 februarie 1438, i se dăruie mânăstirii Neamț satul Seucăuți la gura Cracăului, o prisacă, și o moară în gura Jijiei. La 25 noiembrie, îi era întărit mânăstirii un obroc anual de două măji de pește și două berbânțe de icre. Un privilegiu însemnat este cel din 11 martie 1446. I se întăreau mânăstirii satele: unde a fost Samoil vătăman, pe Bistrița și Dvorinești și Timișești și Cârstienești și Băloșești și la Topoliță unde
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
figuraseră și în privilegiul din 11 martie 1446. Mai este întărită stăpânirea asupra țiganilor mânăstirii înșirându-se numele lor. Tot la 1 aprilie 1470, i se dă carte egumenului chir Silvan “ ca să fie slobod și în bună-voie să trimeată trei măji ale sale de pește, sau la Bălți, sau la Cetatea Albă, sau la Nistru, sau în oricare partre din țara noastră”. Nimeni nu avea voie să perceapă vamă la aceste care. La 7 mai 1470, domnul întărea Neamțului dania făcută
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
dări și dreptul egumenului de a-i judeca pe oamenii din cele două sate. La 18 aprilie 1463, Ștefan cel Mare dăruia Pobratei satul Liești. La 9 iulie 1466, îi erau întărite mânăstirii 10 buți de vin anual, cele două măji de pește, una de morun și alta de crap, jumătate din ceara de la Târgu Frumos, berbânțele de miere din desetina din satele de la Botne, să își facă două setci la gura Băcului, pe Nistru,, iar prisaca Visoca, de la Botne să
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
bucată de pământ din hotarul Boiștei, iezerul Roșu (Cerlenul), seliștea lui Manea, prisaca Comarna, viile din dealul Hârlăului, popii din satele mânăstirii, pietrele de ceară din Târgul Siretului, vama cea mică de pe Suceava, la Jivcov (Vicov), gloabele din satele mânăstirii, măjile de pește, fără să plătească vamă. Din cele 30 de sate, trei, Camenca, Tomești și Cupca fuseseră dăruite de Iurie Cupcici. Este vorba de satele care au format temeiul marelui domeniu al boierului Oană Cupcici, la Cupca aflându-se și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
venit de la Neamț. Mânăstirea Voroneț. A existat la Voroneț o mânăstire de lemn, unde se poate să fi poposit Ștefan cel Mare la călugărul Daniil Sihastrul, după lupta de la Războieni, mânăstire căruia domnul îi dăruia la 21 ianuarie 1472 două măji de pește, pe care le puteau aduce călugării de la Chilia “sau [de] la iezere, sau [de] oriunde în țara noastră”. Carele cu pește erau scutite de vamă. Între 26 mai și 15 septembrie 1488, era zidită biserica cu hramul “Sfântul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
nici pentru faptă mare sau mică, numai mitropolitul (episcopul) și dregătorii lui având dreptul de judecată asupra locuitorilor din Negoești. Nimeni să nu ia vamă sau zălog “de la ei din orice marfă a lor: ori din pește proaspăt, ori din majă sărată, ori din sare, ori din postav, ori din pânză, ori din fier, ori din plate, ori din oale, ori din vase de lemn, ori din varză, ori din mere, ori din ceară, ori din miere curată când le vor
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de dinainte de Ștefan cel Mare, dar și Ștefan, au dăruit privilegii prin care mânăstirile aveau dreptul să ia pește din bălțile considerate a fi proprietate domnească. Icrele constituiau un venit al domnului. În 1440, Ștefan voievod dăruia mânăstirii Neamț două măji de pește și două bărbânțe de icre. În 1446, privilegiul era reînoit, precizându-se că domnul dăruia măji de pește la Chilia, iar soția domnului dăruia trei cântare de icre negre. Nu numai mânăstirile, dar și negustorii aveau voie să
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pește din bălțile considerate a fi proprietate domnească. Icrele constituiau un venit al domnului. În 1440, Ștefan voievod dăruia mânăstirii Neamț două măji de pește și două bărbânțe de icre. În 1446, privilegiul era reînoit, precizându-se că domnul dăruia măji de pește la Chilia, iar soția domnului dăruia trei cântare de icre negre. Nu numai mânăstirile, dar și negustorii aveau voie să comercializeze peștele, dând vamă câte un pește de car. Este semnificativ faptul că Petru Rareș s-a ocupat
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
acela ne este potrivnic nouă și curții noastre și asupra aceluia va fi pedeapsa noastră și marea urgie a domniei mele.” Funcționarii domnești nu aveau voie să ia vamă din “orice marfă a lor” ori din pește proaspăt, ori din majă sărată, ori din sare, ori din postav, ori din pânză, ori din fier, ori din plute, ori din oale, ori din vase de lemn, ori din varză, ori din mere, ori din ceară sau din miere curată, atunci când vor vinde
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
față la Iagodin dincoace de Morava de-a lungul drumurilor dintre Belgrad și Alexinaț. Din Moscova au ajuns un tren întreg, menit a aduce ajutoare răniților. Corpul e compus din 26 bărbați și 28 dame, aducând cu sine 250 centenari (măji) de bandagie, scamă și instrumente medicale. Bărbații (afară de doi) sunt toți medici ruși sub conducerea generalului Takarioff; damele fac parte din asociația "Soeurs de charite de Moscou" și stau sub conducerea princesei Șahovski născ. Cetvertinski. Toți poartă crucea convenției de la
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
o avea În rândul tuturor claselor sociale din Roma, și, În fine, cu tot sprijinul Înaltului Scaun - și al președintelui. Dar acum? Poate că visul Îi prevestea viitorul? Era un vis premonitoriu? Cum să deosebești un coșmar de o premoniție? Maja ar fi știut sigur. Maja, atât de cerebrală și de superstițioasă, În fiecare dimineață Își nota cu o atenție deosebită visele de peste noapte, Într-un caiet special pe care Îl ținea În sertarul lenjeriei: Cartea Viselor, scria pe copertă. O dată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
claselor sociale din Roma, și, În fine, cu tot sprijinul Înaltului Scaun - și al președintelui. Dar acum? Poate că visul Îi prevestea viitorul? Era un vis premonitoriu? Cum să deosebești un coșmar de o premoniție? Maja ar fi știut sigur. Maja, atât de cerebrală și de superstițioasă, În fiecare dimineață Își nota cu o atenție deosebită visele de peste noapte, Într-un caiet special pe care Îl ținea În sertarul lenjeriei: Cartea Viselor, scria pe copertă. O dată, pe ascuns, Îl citise. Visele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
atenție deosebită visele de peste noapte, Într-un caiet special pe care Îl ținea În sertarul lenjeriei: Cartea Viselor, scria pe copertă. O dată, pe ascuns, Îl citise. Visele Majei, foarte rar erotice și oricum de o banalitate uimitoare, Îl plictisiseră. Însă Maja susținea că avusese darul de a interpreta visele - când era copilă, Înainte de a fi cu el -, iar Elio o credea, de ce nu? Femeile se pricep la lumea cealaltă, la viitor și la moarte. Era ud leoarcă, neliniștit și speriat. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
pe care Roma ți-o dăruiește când ești Înfrânt e grandioasă, ca și puterea cu care s-a grăbit să te Încoroneze. Și atunci nu vor mai fi nici dineuri, nici serbări, nici electori, nici prieteni, și poate că nici Maja. Vei fi singur. Nici măcar nu se putea gândi la asta. Dădu pătura la o parte și se ridică pe marginea patului. Mobilierul camerei sale - din lemn de nuc Întunecat, aproape negru - Îi părea amenințător. Șifonierul masiv părea că stă gata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
părea amenințător. Șifonierul masiv părea că stă gata să cadă peste el, zdrobindu-l. Perdelele din brocart verde nu lăsau să treacă nici o rază de lumină. Ecranul televizorului afișa ora 2.07. Dac-ar fi trezit-o la ora asta, Maja nu l-ar fi iertat niciodată. Dar Îi era imposibil să adoarmă din nou, riscând să revadă În vis mutra Teclei Molinari, o, imposibil. Desculț, pe vârfuri, se Îndreptă spre ușă. În camera fetiței, lumina era aprinsă, deoarece Camilla se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
de a privi chipul micuței sale. Trecu peste căsuța păpușilor, peste teatrul de marionete și peste corpul bonei. Dormea Întinsă pe spate, ca Într-un sarcofag, cu o expresie de nemulțumire pe chip. Urâtă, o femeie urâtă cu desăvârșire, căci Maja Își angaja personalul pe baza trăsăturilor fizice: inconștientă frică de rivalitate. Istețime femeiască, precauții jalnice și inutile, căci avocatul Fioravanti Își iubea tânăra soție, cândva atât de grațioasă, Încât Îi părea că ar fi reîncarnarea prințesei din Vacanță la Roma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]