193 matches
-
Totuși, unele specii nocturne, printre care și mangusta cu coada albă, mangusta de baltă, magusta cu picioare negre, mangusta lui Selou și mangusta cu coada stufoasă, deși solitare, se întâlnesc ocazional în perechi sau grupuri familiale mici, iar mangusta cenușie, mangusta cu gâtul dungat și mangusta zveltă sunt active ziua. Trei dintre mangustele din Madagascar - cu coada inelată, cu dungi înguste și brună - sunt active ziua și trăiesc de obicei solitar sau în perechi, iar mangusta cu dungi late din Madagascar
Mangustă () [Corola-website/Science/306079_a_307408]
-
care și mangusta cu coada albă, mangusta de baltă, magusta cu picioare negre, mangusta lui Selou și mangusta cu coada stufoasă, deși solitare, se întâlnesc ocazional în perechi sau grupuri familiale mici, iar mangusta cenușie, mangusta cu gâtul dungat și mangusta zveltă sunt active ziua. Trei dintre mangustele din Madagascar - cu coada inelată, cu dungi înguste și brună - sunt active ziua și trăiesc de obicei solitar sau în perechi, iar mangusta cu dungi late din Madagascar, de asemenea întâlnită în perechi
Mangustă () [Corola-website/Science/306079_a_307408]
-
de baltă, magusta cu picioare negre, mangusta lui Selou și mangusta cu coada stufoasă, deși solitare, se întâlnesc ocazional în perechi sau grupuri familiale mici, iar mangusta cenușie, mangusta cu gâtul dungat și mangusta zveltă sunt active ziua. Trei dintre mangustele din Madagascar - cu coada inelată, cu dungi înguste și brună - sunt active ziua și trăiesc de obicei solitar sau în perechi, iar mangusta cu dungi late din Madagascar, de asemenea întâlnită în perechi este nocturnă. Mangustele au teritoriul lor, dar
Mangustă () [Corola-website/Science/306079_a_307408]
-
familiale mici, iar mangusta cenușie, mangusta cu gâtul dungat și mangusta zveltă sunt active ziua. Trei dintre mangustele din Madagascar - cu coada inelată, cu dungi înguste și brună - sunt active ziua și trăiesc de obicei solitar sau în perechi, iar mangusta cu dungi late din Madagascar, de asemenea întâlnită în perechi este nocturnă. Mangustele au teritoriul lor, dar sunt excesiv teritoriale și tolerează alte animale, chiar și alte manguste. Marimea teritoriilor variază, adesea, în funcție de disponibilitatea hranei dar sunt de obicei marcate
Mangustă () [Corola-website/Science/306079_a_307408]
-
active ziua. Trei dintre mangustele din Madagascar - cu coada inelată, cu dungi înguste și brună - sunt active ziua și trăiesc de obicei solitar sau în perechi, iar mangusta cu dungi late din Madagascar, de asemenea întâlnită în perechi este nocturnă. Mangustele au teritoriul lor, dar sunt excesiv teritoriale și tolerează alte animale, chiar și alte manguste. Marimea teritoriilor variază, adesea, în funcție de disponibilitatea hranei dar sunt de obicei marcate în punctele cheie cu ajutorul secreților glandelor anale. Mangustele sociale - mangusta pitică, galbenă, dungată
Mangustă () [Corola-website/Science/306079_a_307408]
-
sunt active ziua și trăiesc de obicei solitar sau în perechi, iar mangusta cu dungi late din Madagascar, de asemenea întâlnită în perechi este nocturnă. Mangustele au teritoriul lor, dar sunt excesiv teritoriale și tolerează alte animale, chiar și alte manguste. Marimea teritoriilor variază, adesea, în funcție de disponibilitatea hranei dar sunt de obicei marcate în punctele cheie cu ajutorul secreților glandelor anale. Mangustele sociale - mangusta pitică, galbenă, dungată și suricată trăiesc în grupuri bine organizate. Nu este neobișnuit ca toate cele trei tipuri
Mangustă () [Corola-website/Science/306079_a_307408]
-
întâlnită în perechi este nocturnă. Mangustele au teritoriul lor, dar sunt excesiv teritoriale și tolerează alte animale, chiar și alte manguste. Marimea teritoriilor variază, adesea, în funcție de disponibilitatea hranei dar sunt de obicei marcate în punctele cheie cu ajutorul secreților glandelor anale. Mangustele sociale - mangusta pitică, galbenă, dungată și suricată trăiesc în grupuri bine organizate. Nu este neobișnuit ca toate cele trei tipuri de animale să fie întâlnite trăind în armonie pe același teritoriu întins, chiar dacă nu prea se bagă în seamă reciproc
Mangustă () [Corola-website/Science/306079_a_307408]
-
perechi este nocturnă. Mangustele au teritoriul lor, dar sunt excesiv teritoriale și tolerează alte animale, chiar și alte manguste. Marimea teritoriilor variază, adesea, în funcție de disponibilitatea hranei dar sunt de obicei marcate în punctele cheie cu ajutorul secreților glandelor anale. Mangustele sociale - mangusta pitică, galbenă, dungată și suricată trăiesc în grupuri bine organizate. Nu este neobișnuit ca toate cele trei tipuri de animale să fie întâlnite trăind în armonie pe același teritoriu întins, chiar dacă nu prea se bagă în seamă reciproc. Mangusta pitică
Mangustă () [Corola-website/Science/306079_a_307408]
-
sociale - mangusta pitică, galbenă, dungată și suricată trăiesc în grupuri bine organizate. Nu este neobișnuit ca toate cele trei tipuri de animale să fie întâlnite trăind în armonie pe același teritoriu întins, chiar dacă nu prea se bagă în seamă reciproc. Mangusta pitică și cea dungată preiau frecvent mușuroaie părăsite de termite, săpând găuri de intrare și de ieșire și formând o camera centrală mare pentru dormit. Când grupurile pleacă în căutarea hranei, de obicei aproape unii de altii, unul sau doi
Mangustă () [Corola-website/Science/306079_a_307408]
-
reciproc și angajându-se în jocuri de luptă șu urmărire. În căldura din miezul zilei ei pot trândăvi pur și simplu în jurul intrărilor vizuinii, stând la soare. Mărimea grupurilor variază de la numai 5 indivizi până 40 sau mai mulți. Multe manguste sunt mai mult insectivore (se hrănesc cu insecte) decăt carnivore (se hrănesc cu carne), dar aproape toate se hrănesc în funcție de împrejurări. Mangusta vărgată se hrăneste cu o varietate de alimente, deși insectele reprezintă peste 80% din regim. Rozătoarele și alte
Mangustă () [Corola-website/Science/306079_a_307408]
-
intrărilor vizuinii, stând la soare. Mărimea grupurilor variază de la numai 5 indivizi până 40 sau mai mulți. Multe manguste sunt mai mult insectivore (se hrănesc cu insecte) decăt carnivore (se hrănesc cu carne), dar aproape toate se hrănesc în funcție de împrejurări. Mangusta vărgată se hrăneste cu o varietate de alimente, deși insectele reprezintă peste 80% din regim. Rozătoarele și alte mamifere mici, reptilele și ouăle lor, amfibienii, păsările și ouăle lor, precum și toate tipurile de insecte și de materie vegetală, frunze sălbatice
Mangustă () [Corola-website/Science/306079_a_307408]
-
insectele reprezintă peste 80% din regim. Rozătoarele și alte mamifere mici, reptilele și ouăle lor, amfibienii, păsările și ouăle lor, precum și toate tipurile de insecte și de materie vegetală, frunze sălbatice, frunze, tuberculi și rădăcini de ierburi sunt hrană pentru manguste. Ele preferă prada proaspăt răpusă, dar ocazional consumă și stârvuri. Mangusta de baltă este una dintre cele mia specializate animale în ceea ce privește hrana, aceasta prinde pești, jefuiește cuiburile crocodililor pentru ouă și în apele mici răstoarnă pietri pentru a găsi crabi
Mangustă () [Corola-website/Science/306079_a_307408]
-
reptilele și ouăle lor, amfibienii, păsările și ouăle lor, precum și toate tipurile de insecte și de materie vegetală, frunze sălbatice, frunze, tuberculi și rădăcini de ierburi sunt hrană pentru manguste. Ele preferă prada proaspăt răpusă, dar ocazional consumă și stârvuri. Mangusta de baltă este una dintre cele mia specializate animale în ceea ce privește hrana, aceasta prinde pești, jefuiește cuiburile crocodililor pentru ouă și în apele mici răstoarnă pietri pentru a găsi crabi, moluște sau amfibieni. Când vânează insecte, mangustele adulmecă solul și scormonesc
Mangustă () [Corola-website/Science/306079_a_307408]
-
ocazional consumă și stârvuri. Mangusta de baltă este una dintre cele mia specializate animale în ceea ce privește hrana, aceasta prinde pești, jefuiește cuiburile crocodililor pentru ouă și în apele mici răstoarnă pietri pentru a găsi crabi, moluște sau amfibieni. Când vânează insecte, mangustele adulmecă solul și scormonesc în stratul de frunze căzute și în crăpăturile în care ar putea să se ascundă prada; ele mai și sapă cu ghearele labelor inferioare dupa scorpioni, păianjeni, larve și diverse insecte. Majoritatea mangustelor își caută hrană
Mangustă () [Corola-website/Science/306079_a_307408]
-
Când vânează insecte, mangustele adulmecă solul și scormonesc în stratul de frunze căzute și în crăpăturile în care ar putea să se ascundă prada; ele mai și sapă cu ghearele labelor inferioare dupa scorpioni, păianjeni, larve și diverse insecte. Majoritatea mangustelor își caută hrană individual, neangajându-se în tehnici de vânare în grup, dar uneori mangustele pitice cooperează pentru a răpune o pradă mai mare. Culoarea blănii mangustelor se contopește în general cu mediul înconjurător, indicând faptul că principala lor apărare
Mangustă () [Corola-website/Science/306079_a_307408]
-
crăpăturile în care ar putea să se ascundă prada; ele mai și sapă cu ghearele labelor inferioare dupa scorpioni, păianjeni, larve și diverse insecte. Majoritatea mangustelor își caută hrană individual, neangajându-se în tehnici de vânare în grup, dar uneori mangustele pitice cooperează pentru a răpune o pradă mai mare. Culoarea blănii mangustelor se contopește în general cu mediul înconjurător, indicând faptul că principala lor apărare este camuflajul. În general ele scapă de pericole luând-o la goană. Ele sunt totuși
Mangustă () [Corola-website/Science/306079_a_307408]
-
sapă cu ghearele labelor inferioare dupa scorpioni, păianjeni, larve și diverse insecte. Majoritatea mangustelor își caută hrană individual, neangajându-se în tehnici de vânare în grup, dar uneori mangustele pitice cooperează pentru a răpune o pradă mai mare. Culoarea blănii mangustelor se contopește în general cu mediul înconjurător, indicând faptul că principala lor apărare este camuflajul. În general ele scapă de pericole luând-o la goană. Ele sunt totuși curajoase, și când sunt alertate, unele specii își arcuiesc spatele, își ridică
Mangustă () [Corola-website/Science/306079_a_307408]
-
ele scapă de pericole luând-o la goană. Ele sunt totuși curajoase, și când sunt alertate, unele specii își arcuiesc spatele, își ridică coada și își zburlesc părul pentru a părea mai mari - până la dublul mărimii normale. În acel fel mangusta pare mai amenințătoare pentru un potențial prădător. Dacă sunt încolțite, ele pot scuipa, mârâi și lătra, mușcându-și cu sălbaticie adversarul care se apropie prea mult și, în același timp, emițând secreții cu miros de mosc. Se cunoaște puțin despre
Mangustă () [Corola-website/Science/306079_a_307408]
-
pare mai amenințătoare pentru un potențial prădător. Dacă sunt încolțite, ele pot scuipa, mârâi și lătra, mușcându-și cu sălbaticie adversarul care se apropie prea mult și, în același timp, emițând secreții cu miros de mosc. Se cunoaște puțin despre mangustele nocturne și solitare. Se pare că majoritatea au între doi și trei pui în același timp și nasc într-un loc adăpostit, cum ar fi o crăpătură dintr-o stâncă sau o vizuină. Îngrijirea părintească o efectuează exclusiv femela. Perioada
Mangustă () [Corola-website/Science/306079_a_307408]
-
sunt complet dependenți de mama lor până când își deschid ochii, cu aproximativ două săptămâni mai târziu. De obicei ei încep să se aventureze în afara cuibului după o lună. Obiceiurile de împerechere ale magustelor mai sociale sunt mai bine cunoscute. La mangusta dungată, de exemplu, mai multe femele din același grup își nasc puii aproape în același timp, fiecare având de obicei 2 sau 3 pui - deși pot să fie până la 6 în același cuib. Puii sunt ținuți toți la un loc
Mangustă () [Corola-website/Science/306079_a_307408]
-
nu doar de la propria mamă. În timp ce femela pleacă să caute hrană, puii sunt păziți de unul sau doi masculi, care pot să îi mute apucându-i de ceafă. Perioada de gestație este de aproximativ 60 zile la majoritatea speciilor de mangustă. Mangusta indiană mică naște la doar 42 de zile de la împerechere, iar mangusta cu dungi înguste la 105 zile. Familia Herpestidae cuprinde 33 specii incluse în 14 genuri: Genul "Atilax" - Mangustele de mlaștină Genul "Bdeogale" - Mangustele câini sau Mangustele karasa
Mangustă () [Corola-website/Science/306079_a_307408]
-
doar de la propria mamă. În timp ce femela pleacă să caute hrană, puii sunt păziți de unul sau doi masculi, care pot să îi mute apucându-i de ceafă. Perioada de gestație este de aproximativ 60 zile la majoritatea speciilor de mangustă. Mangusta indiană mică naște la doar 42 de zile de la împerechere, iar mangusta cu dungi înguste la 105 zile. Familia Herpestidae cuprinde 33 specii incluse în 14 genuri: Genul "Atilax" - Mangustele de mlaștină Genul "Bdeogale" - Mangustele câini sau Mangustele karasa Genul
Mangustă () [Corola-website/Science/306079_a_307408]
-
păziți de unul sau doi masculi, care pot să îi mute apucându-i de ceafă. Perioada de gestație este de aproximativ 60 zile la majoritatea speciilor de mangustă. Mangusta indiană mică naște la doar 42 de zile de la împerechere, iar mangusta cu dungi înguste la 105 zile. Familia Herpestidae cuprinde 33 specii incluse în 14 genuri: Genul "Atilax" - Mangustele de mlaștină Genul "Bdeogale" - Mangustele câini sau Mangustele karasa Genul "Crossarchus" - Kușimanii angolezi Genul "Cynictis" - Mangustele galbene Genul "Dologale" - Mangustele tropicale Genul
Mangustă () [Corola-website/Science/306079_a_307408]
-
este de aproximativ 60 zile la majoritatea speciilor de mangustă. Mangusta indiană mică naște la doar 42 de zile de la împerechere, iar mangusta cu dungi înguste la 105 zile. Familia Herpestidae cuprinde 33 specii incluse în 14 genuri: Genul "Atilax" - Mangustele de mlaștină Genul "Bdeogale" - Mangustele câini sau Mangustele karasa Genul "Crossarchus" - Kușimanii angolezi Genul "Cynictis" - Mangustele galbene Genul "Dologale" - Mangustele tropicale Genul "Galerella" - Mangustele africane Genul "Helogale" - Mangustele pitice Genul "Herpestes" - Mangustele sau Ihneumonii Genul "Ichneumia" - Mangustele cu coadă albă
Mangustă () [Corola-website/Science/306079_a_307408]
-
la majoritatea speciilor de mangustă. Mangusta indiană mică naște la doar 42 de zile de la împerechere, iar mangusta cu dungi înguste la 105 zile. Familia Herpestidae cuprinde 33 specii incluse în 14 genuri: Genul "Atilax" - Mangustele de mlaștină Genul "Bdeogale" - Mangustele câini sau Mangustele karasa Genul "Crossarchus" - Kușimanii angolezi Genul "Cynictis" - Mangustele galbene Genul "Dologale" - Mangustele tropicale Genul "Galerella" - Mangustele africane Genul "Helogale" - Mangustele pitice Genul "Herpestes" - Mangustele sau Ihneumonii Genul "Ichneumia" - Mangustele cu coadă albă Genul "Liberiictis" - Kușimanii liberieni Genul
Mangustă () [Corola-website/Science/306079_a_307408]