KorAP: Find »[drukola/base=manufacturare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 4 5 6 >

143 matches

Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893

vas ceramic constituie un set de gesturi care sunt integrate unei scheme de execuție, care are drept rezultat aplicarea pe suprafața vasului a unui set de elemente decorative cu ajutorul trăsăturilor de pensulă. Astfel, olarii tind să își standardizeze tehnicile de manufacturare a vaselor, odată ce au descoperit sau învățat un set de condiții care acționează productiv. Decorarea vaselor constituie un aspect al producției pe care olarii au tendința să îl execute într-un mod regulat. Când mai multe vase sunt produse simultan

Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
studierea inventarului ceramic avut la dispoziție nu putem avansa concluzii definitive în ceea ce privește gradul de standardizare și producția specializată a vaselor ceramice, putem avansa o serie de ipoteze de lucru ce credem că pot fi urmărite în viitor. În ceea ce privește modul de manufacturare a ceramicii, din punctul de vedere al alegerii modului de realizare al fiecărui tip de pastă, considerăm că acesta constituia un proces conștient, mai puțin influențat de cutume de ordin cultural și mai mult de considerente practice și tehnice. O

Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
și constă în adăugarea de nisip fin sau alt degresant de natură organică (SKIBO, SCHIFFER, REID 1989, 136-137). Analizând caracteristicile geomorfologice ale hinterland-ului așezării de la Hoisești, observăm că acesta oferă cu generozitate, atât argila umedă, cât și nisipul necesar manufacturării rapide a vaselor ceramice (BODI 2007, 181). Luând în considerare caracteristicile fizice și termice ale fiecărui tip de pastă și comparându le cu o serie de date experimentale, credem că putem explica alegerile făcute de olar din punctul de vedere

Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
realizărilor plastice antropomorfe am ales ordonarea tipologică propusă de A.P. Pogoževa și folosită și de către Dan Monah în lucrarea sa dedicată plasticii antropomorfe cucuteniene (MONAH 1997, 67-68). Astfel, în cadrul reprezentărilor antropomorfe am distins două categorii, definite în funcție de tehnologia utilizată pentru manufacturarea acestora: figurinele și statuetele. Categoria figurinelor este constituită din reprezentări antropomorfe pentru realizarea cărora s-a folosit, în general, o pastă de calitate mediocră, arsă slab. Modelarea este sumară și făcută în grabă (MONAH 1997, 68). Categoria statuetelor include piesele

Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
cu grad sporit de vizibilitate. Ceramica semifină corespunde cerințelor impuse de îndeplinirea diverselor sarcini gospodărești cotidiene, în timp ce vasele realizate din pastă grosieră sunt adaptate condițiilor impuse de utilizarea acestora la gătit. Din acest punct de vedere, putem afirma faptul că manufacturarea ceramicii, cel puțin în cazul așezării de la Hoisești, relevă un set complex de cunoștințe tehnice, accesibile, în totalitatea lor, doar unui specialist. Privit în ansamblu, inventarul ceramic din așezarea de la Hoisești, prin evidenta standardizare a modului de realizare a pastei

Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
precum și, după cum o indică datele arheozoologice (Tabel 20) - prin preponderența în cadrul animalelor sălbatice a speciilor de pădure (BEJENARU, CAVALERIU, BODI 2006), a resurselor de combustibil. Aceste afirmații par a fi întărite și de o privire generală comparativă asupra modului de manufacturare a ceramicii cucuteniene în cursul fazei A, pentru realizarea căreia am recurs la lucrarea Lindei Ellis, dedicată ceramicii complexului Cucuteni Tripolie (ELLIS 1984). Deși, în ceea ce privește analizele realizate pe fragmente ceramice Cucuteni A, cercetătoarea americană a avut la dispoziție o bază

Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810

pe aleea îngustă, întocmită din lespezi solide, de pe timpuri, printre crini imperiali cu corola de mătase și printre tufe de iasomie. Portița, având o lucrătură de fier forjat, destul de simplă (dacă omitem inițialele stăpânului casei, A. S., străbunicul Cristinei și anul manufacturării: 1938), se roti, scârțâind neunsă. Nici nu merită osteneala să o mai gresezi. Soarta îi e pecetluită, de parcă o și văd sub șenilele nemiloase ale buldozerelor, care zdrobesc, delaolaltă, orașul, stabili Mircea, în gând, înainte de a o face la stânga-mprejur

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
Corola-website/Law/139763_a_141092

Condițiile și criteriile ce trebuie îndeplinite de unitățile specializate pentru a fi abilitate în controlul oficial al producerii nutrețurilor combinate și preparatelor furajere se stabilesc prin hotărâre a Guvernului. ... (3) Inspecțiile se fac în toate etapele de producție și de manufacturare, înainte de comercializare, la import și export și la utilizarea produsului. Articolul 14 Sunt considerate furaje de natură vegetală: cerealele, leguminoasele și plantele tehnice pentru boabe, gramineele, leguminoasele anuale și perene, precum și alte plante anuale destinate folosirii ca nutrețuri, masă verde

LEGE nr. 72 din 16 ianuarie 2002 (*republicată*) zootehniei. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/139763_a_141092]
Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434

spațiul practicii sale, între funcția utilitară și funcția estetică a obiectelor pe care le prezintă, corespunzând unei oscilații între contemplare și utilizare 53. Produsă într-o lume a schimburilor și a comunicării, opera de artă dezvăluie atât condițiile exercitării procesului manufacturării ei, traversând un set de schimburi, cât și comportamentul creativ al artistului, care uzează de un set de stări și fapte expuse unei transparențe sociale prin punerea lor în discuție 54. Nuanțând motivele preponderenței artei relaționale în practica artei sfârșitului

Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566

145 3.9.7.6. Schimbarea valorilor și a caracteristicilor 146 3.9.8. Inovații de sistem 148 3.9.8.1. Maquiladora mexicană 148 3.9.8.2. Externalizarea serviciilor (outsourcing) 149 3.9.8.3. Noua teorie a manufacturării 150 3.9.8.4. Întreprinderea suplă 151 3.9.9. Strategia internaționalizării 152 3.9.9.1. Cadrul general 152 3.9.9.2. Companiile multinaționale (CMN): sursă de conflict sau factor de creștere? 159 3.9.9.2

Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
angrosiștilor și vânzarea directă către consumatorul final. O strategie ofensivă trebuie corelată cu abilitățile interne ale firmei, care constau fie În trăsături-cheie (reducerea costurilor, serviciul la consumator, expertiza tehnică), fie În aptitudini funcționale puternice (ingineria și proiectarea produsului, expertiza În manufacturare, reclamă și publicitate). Majoritatea strategiilor ofensive implică analiza avantajelor și dezavantajelor efectuării „primei mutări”. Atitudinea de pionierat este avantajoasă atunci când: - ajută la stabilirea imaginii și reputației firmei În rândul consumatorilor; - poate genera reduceri de costuri printr-o fidelizare timpurie a

Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
reuși, firma trebuie să se debaraseze de produsele care se vând prea Încet și să se concentreze asupra celor care aduc profituri ridicate pe baza competențelor sale distinctive. 2. Accentuarea inovării de proces. Inovațiile care conduc la economisirea costurilor de manufacturare dețin o mare valoare competitivă pe piețele mature, unde atât concurenții, cât și consumatorii sunt sensibili la prețuri. Succesul firmelor japoneze se datorează tocmai importanței pe care au acordat-o strategiilor tehnologice de proces, pentru a obține un produs ieftin

Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
În consecință, reducerea marjei unitare de profit. Pentru un producător de materii prime, integrarea În aval contribuie la diferențierea mai pronunțată a produsului și la evadarea din constrângerile unui război dur al prețurilor și ale fluctuațiilor cerere-ofertă. Pentru fabricile de manufacturare, integrarea În aval se poate realiza fie prin stabilirea unei rețele de francize sau magazine proprii, fie prin angajarea unor reprezentanți de vânzări regionali. Forma de creștere internă este prezentată Îndeosebi În industria cauciucurilor, unde producători ca Firestone și Goodyear

Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
tot mai multe firme. În țările dezvoltate, numărul funcționarilor Îl depășește deja pe cel al muncitorilor, iar investiția În tehnologie informatică pe angajat Într-un birou este mai mare decât cea În mașini și tehnologie pentru lucrătorii din procesul de manufacturare. Productivitatea serviciilor intracorporatiste crește Însă mult mai lent, deoarece beneficiază de o poziție monopolistă; În plus, importanța și prestigiul unei activități funcționale sunt direct proporționale cu numărul de angajați și cu cheltuielile bugetare alocate. Când performanța lasă de dorit, conducerea

Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
outsourcing va reprezenta un balon de oxigen pentru producătorii de hardware, care, pe fondul scăderii vânzărilor de sisteme („cutii”), se transformă În furnizori de servicii. 3.9.8.3. Noua teorie a manufacturăriitc "3.9.8.3. Noua teorie a manufacturării" Firma postmodernistă de la Începutul secolului XXI nu va mai fi de esență mecanică, ci conceptuală. Această inovație pornește de la patru principii și practici manageriale: • Controlul statistic al calității este o metodă științifică de evaluare a calității și productivității procesului de

Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
Firma postmodernistă de la Începutul secolului XXI nu va mai fi de esență mecanică, ci conceptuală. Această inovație pornește de la patru principii și practici manageriale: • Controlul statistic al calității este o metodă științifică de evaluare a calității și productivității procesului de manufacturare și de reperare a eventualelor subperformanțe ale utilajelor pe baza verificării defectelor apărute la un eșantion de produse. Controlul statistic al calității deschide calea spre Îmbunătățirea continuă (Kaizen) și spre restructurarea socială a organizației prin eliminarea treptată a managementului mijlociu

Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
eventualelor subperformanțe ale utilajelor pe baza verificării defectelor apărute la un eșantion de produse. Controlul statistic al calității deschide calea spre Îmbunătățirea continuă (Kaizen) și spre restructurarea socială a organizației prin eliminarea treptată a managementului mijlociu și Împuternicirea angajaților. • Contabilitatea manufacturării transformă deciziile de producție În decizii de afaceri, făcând loc inovației de produse și proces, precum și perspectivei antreprenoriale. • Organizarea modulară a procesului de producție combină avantajele standardizării și a strategiilor de cost la nivelul afacerilor și/sau departamentelor funcționale cu

Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
a strategiilor de cost la nivelul afacerilor și/sau departamentelor funcționale cu avantajele flexibilității la nivel corporatist; prin dezvoltarea implicită a comunicării, fabrica viitorului va deveni o rețea de informații, cu noduri funcționale la toate nivelurile. Prin urmare, partea de manufacturare este procentul din vânzările totale dintr-un anumit sector, sub orice marcă, deținut de un anumit producător. • Abordarea sistemică integrează manufacturarea În lanțul de creare a valorii nou--adăugate, prin designul comun, coordonarea distribuției fizice și al service-ului la cumpărător

Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
comunicării, fabrica viitorului va deveni o rețea de informații, cu noduri funcționale la toate nivelurile. Prin urmare, partea de manufacturare este procentul din vânzările totale dintr-un anumit sector, sub orice marcă, deținut de un anumit producător. • Abordarea sistemică integrează manufacturarea În lanțul de creare a valorii nou--adăugate, prin designul comun, coordonarea distribuției fizice și al service-ului la cumpărător. Definirea „fabricii” diferă În funcție de principiul ales: un loc unde oamenii lucrează, un loc unde se muncește sau o fază conceptuală a

Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
furnizorii săi. Filosofia calității și a Îmbunătățirii continue se reflectă, pe plan organizatoric, În constituirea echipelor de angajați policalificați și eliminarea lucrătorilor indirecți (maiștri, supraveghetori etc.). Producția suplă Încorporează adesea managementul calității totale și cercurile de calitate, precum și metodele de manufacturare celulară; În ultimul caz, fiecare unitate este independentă și operează ca o mini-fabrică, asumându-și răspunderea pentru calitatea și performanțele proprii prin eforturile de grup ale unei echipe cu calificări mixte. Întreprinderea suplă reprezintă un grup de indivizi, funcții, afaceri

Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
de creștere și Îmbunătățire constantă a calității și de reducere concomitentă a costului. Firmele membre trebuie să Împartă proporțional beneficiile și să-și unească toate eforturile creative și productive. Respectarea acestor principii suple simultan cu elaborarea unei noi teorii a manufacturării ar garanta succesul la toate nivelurile strategice ale corporației viitorului. 3.9.9. Strategia internaționalizăriitc "3.9.9. Strategia internaționalizării" 3.9.9.1. Cadrul generaltc "3.9.9.1. Cadrul general" „Exporter ou mourir.” (Paule Reynaud) Statele lumii se

Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-și depășească rivalii, excelând pe fiecare piață locală luată separat. O astfel de strategie apare mai frecvent atunci când cumpărătorii au gusturi diferite sau produsele se execută la comandă, precum și atunci când În țara-gazdă există anumite coduri care pretind specificații stricte de manufacturare sau atribute speciale ale produsului. Logica sa derivă din diversitatea condițiilor culturale, economice, politice și competitive din diferitele țări În care operează o CMN. Globolocalizarea asigură potrivirea fiecărei strategii la circumstanțele specifice fiecărei țări-gazdă. Prin urmare, CMN se orientează spre

Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
a-și proteja liniile mai sensibile de produse sau segmentele de piață mai importante față de reducerile agresive de prețuri ale concurenților care țintesc obținerea părții principale din piața globală. Pentru evaluarea poziției concurențiale pe piața internațională, trebuie evaluată „partea de manufacturare” (procentul din vânzările totale dintr-un anumit sector, sub orice marcă, deținut de un anumit producător). Aceasta indică dominația globală a unei CMN prin desfacerea celui mai mare volum de produse la cel mai redus cost. Corporațiile multinaționale pot obține

Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
În Întreaga organizație competențele extraordinare atinse de o anumită filială. Deși compania are nevoie de unități de producție distincte În Europa, SUA, America Latină și Asia pentru a satisface cerințele specifice acestor piețe, uniformizarea tehnologiilor de producție și a proceselor de manufacturare asigură un avantaj de cost la nivel global. În afară de superioritatea În reducerea costului și Îmbunătățirea calității, succesul internațional presupune o perspectivă strategică globală la nivelul managementului și al diverselor departamente funcționale, pornind de la crearea unei „rezerve mondiale de talente” pentru

Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
de scurtare a timpului de implementare a unei inovații; japonezii au progresat În același ritm, menținându-se la aceeași distanță, și obțin o marjă substanțială de profit. Dificultățile financiare ale industriei americane pot fi justificate prin folosirea tehnicilor „opulente” În locul manufacturării suple, prin obligațiile sindicale (descrierea posturilor și plata orară), prin viziunea managerială pe termen scurt sau prin parohialismul departamental (accentuarea individualismului și a competiției la toate nivelurile). Adevărata miopie strategică derivă din perceperea pieței americane a automobilelor ca omogenă și

Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]