5,468 matches
-
Gaiei/ deși știai dinainte/ că țărmul acesta sunt eu însămi”. Poeta Luminița Petcu realizează o veritabilă artă, îmbinând elementele de filozofie cu cele din sfera esteticului întro inălțatoare confesiune lirică. Poeziile exprimă dureri profunde însă în absența cauzalității. În sobru marș Pășesc prin timp Îmbătrânind îndoiala sub mine (Eșesc, Rameel ) Poeziile lui Rameel conduc la ideea că existența umană este o inițiere, iar sacrul și profanul sunt cele două modalități de a fi în lume. Omul, cu toată îndârjirea sa, nu
VOLUMUL ANTOLOGIC VADE MECUM (VINO CU MINE)! de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 589 din 11 august 2012 by http://confluente.ro/Volumul_antologic_vade_mecum_vino_cu_luminita_cristina_petcu_1344710272.html [Corola-blog/BlogPost/360044_a_361373]
-
să existe iubite Peste ziua trecută-s ascuțite Tăișurile nopții cernite-n doliu Ce ridică umbre așezate-n lințoliu Culorile pale-n orizonturi cernite, Picăturile de ploaie-s triste iubite În noapte se-aprind felinarele-n negru Amurgul zeilor..și marșul funebru. Noapte tristă...mută și-un cer opac.. În lumina obscură ..decor întunecat.. Mărite vestale focu-n tăcere aprind Pe răspântii zei dansează și plâng Cerul flămând de iubire plânge Nori posomorâți s-adună și frânge, Iluziile din suflet decrepitat și-
TIMPUL A ÎNCETAT SĂ EXISTE de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 by http://confluente.ro/zamfira_rotaru_1495466042.html [Corola-blog/BlogPost/371457_a_372786]
-
funcția de inspector general al muzicilor militare din România, în anul 1900. Cariera desfășurată de timpuriu în jurul ansamblurilor militare i-a sădit interesul pentru compoziție, genul abordat pendulând între muzica ușoară (dansurile) și scriitura în caracter marțial (piese pentru fanfară, marșuri). Este integrat generației de compozitori de vals vienez, al cărei exponent de prim rang este Johann Strauss-fiul; de altfel, dicografia sa îl surprinde în această ipostază cel mai adesea, numele său fiind regăsit pe compilații de gen mai curând decât
IOSIF IVANOVICI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 136 din 16 mai 2011 by http://confluente.ro/Iosif_ivanovici.html [Corola-blog/BlogPost/344275_a_345604]
-
răspândit pe toate meridianele lumii până în America și chiar în Coreea. Un alt mare succes al său a avut loc în anul 1889 la vârsta de 45 de ani, când a părticipat la un concurs internațional pentru realizarea a unui marș de defilare în onoarea țarului Alexandru al Rusiei, care era și el prezent la acea expoziție ce avea loc la Paris. Din 116 compozitori prezenți în concurs, premiul I și gloria de laureat i-a revenit românului Iosif Ivanovici (numele
IOSIF IVANOVICI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 136 din 16 mai 2011 by http://confluente.ro/Iosif_ivanovici.html [Corola-blog/BlogPost/344275_a_345604]
-
de copii, oricare ar fi acelea (mai multe elucidări tehnice aici). Mai mult, prin articolul 15, Convenția stabilește faptul că minorii au dreptul la libertatea de asociere și întrunire pașnică, ceea ce înseamnă că ei au dreptul de a participa la marșuri și la manifestări publice și politice de orice fel atâta timp cât nu devin violenți. Îți recomandăm Stimată Protecție, iubite Partid, puneți 2 copii și de la mine Articolul 12 al Convenției arată că minorii au dreptul de a participa la luarea tuturor
Copiii au dreptul să le spună politicienilor că nu le place de ei: să citim unul dintre cele mai frumoase documente pe care le-a creat omenirea by https://republica.ro/copiii-au-dreptul-sa-le-spuna-politicienilor-ca-nu-le-place-de-ei-sa-citim-unul-dintre-cele-mai-frumoase [Corola-blog/BlogPost/339010_a_340339]
-
exprimat greșit (Alan Greenspan). Prostia e peste tot, dar e distribuită inegal. • Trădarea cu cât e mai josnică, cu atât e mai înaltă... • Doamne, ajută-mă să găsesc tot ce caut și tot ce nu caut să nu mă găsească. • Marșul victoriei îl cântă cei din spatele frontului. • E mai ușor să dezintegrezi un atom decât o prejudecată (Albert Einstein). • Creierul omului conține tot atâta apă cât și iaurtul. Informația înseamnă putere. Dar dacă informația e falsă? • Dacă te duci la doctor
ZICERI (223/224) – MINUS CU MINUS & DOUĂ POSIBILITĂŢI de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 by http://confluente.ro/dorel_schor_1456220771.html [Corola-blog/BlogPost/383967_a_385296]
-
Metamorfice stări/ Metamorphical states; 7.Veronica Oșorheian - Anotimp cernut (poezii); 8. Victor Burde - Descântec de rouă (poeme); 9. Felicia Feldiorean (Munster, Germania) - Petale de suflet (versuri; 10. Dorina Șișu (Dublin, Irlanda) - Intuiția rătăcirii mele (versuri; 11. Liviu Ofileanu - Cinderella & alte marșuri funebre (versuri; 12. Georgeta Minodora Resteman - Descătușări: Fărâme de azimă (versuri vechi și noi). COLECȚIA EPOSS (proză, eseu, jurnal, roman): 1.Aga Lucia Selenity - Domnișoara Kitty (poveste); 2.Ion Lazăr da Coza - Apusul îngerilor (povestiri); 3.Elena Toma - Noaptea nu
ILINCA ŞI MATEI (POVEŞTI) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 by http://confluente.ro/Colectia_magic_a_editurii_armonii_cul_gheorghe_stroia_1330615540.html [Corola-blog/BlogPost/365241_a_366570]
-
nu știu ce să fac, să rîd, să plîng? De țipa înc-o dat-așa, mi-e să nu-i vină lui de mir... Poate crapă, și sare tărășenia-n șanț ! Însă în urmă-s rude, popi, dușmani... Ce-i ăsta? Circ, sau marș fastous spre cimitir? Cum de-a aflat că n-am centură, cu mutra lui posacă? El lîngâ cai, Eu în sicriu Gândesc să-i dau de-o bautură, ca să tacă. Daniel IONIȚĂ Sydney, Australia martie 2013 ------------------------------ Daniel IONIȚĂ, poet, scriitor
DEZMĂŢ LA MUZEU (POEME) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 818 din 28 martie 2013 by http://confluente.ro/Daniel_ionita_dezmat_la_daniel_ionita_1364455711.html [Corola-blog/BlogPost/345465_a_346794]
-
Ionel Marin (Focșani, Vrancea) - Picături de timp; 3. Speranța Miron (Galați) - Gleznă Timpului; 4. Emil Druncea (Fetești, Ialomița) - Insula de cuvinte; 5. Gheorghe A. Stroia (Adjud, Vrancea) - Metamorfice stări/ Metamorphical states (vol. 2 - bilingv); 6. Liviu Ofileanu (Hunedoara) - Cinderella & alte marșuri funebre; 7. Veronica Oșorheian (Albă Iulia) - Anotimp cernut; 8. Victor Burde (Albă Iulia) - Descântec de roua; 9. Felicia Feldiorean (Műnster, Germania) - Petale de suflet; 10. Dorina Șișu (Dublin, Irlanda) - Intuiția rătăcirii mele; 11.Georgeta Minodora Resteman (Limassol, Cipru) - Descătușări - Fărâme
NOI APARIŢII LA EDITURA „ARMONII CULTURALE” (AUGUST 2012) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 611 din 02 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_a_stroia_noi_aparitii_editor_gheorghe_stroia_1346642261.html [Corola-blog/BlogPost/343893_a_345222]
-
zilnic prin faptul că sunt istoric și discut despre aceasta cu elevii ca despre un proces. Suntem în preajma marcării a 97 ani de la Unirea Basarabiei cu România. La 27 martie, în republică vor avea loc o mulțime de activități: concerte, marșuri, conferințe etc., consacrate acestui eveniment. La gimnaziul pe care îl conduc va avea loc o festivitate culturală la care vor participa elevi, părinți, profesori și alți invitați. ----------------------------------- * Foto: Silvia Guzun decorată de Președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti (2014) ** Foto inserție: „Unirea
INTERVIU CU ISTORICUL SILVIA GUZUN de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 by http://confluente.ro/paul_polidor_1427529422.html [Corola-blog/BlogPost/340377_a_341706]
-
mișcarea revoluționară de la 1848, o au gazetele”Poporul Suveran “ și “Pruncul Român “, care apar în timpul revoluției, promovând idei revoluționar-democratice. În ultima publicație amintită din 8 iulie 1848 C.Aricescu publică “Odă la eroina română, Ana Ipătescu “. Trebuie să spunem despre “Marșul Revoluționar “ al tânărului poet Ioan Catina. Ideile înflăcărate ale acestui marș urmăreau să dinamizeze mulțimea în luptă pentru democrație și libertate. “Finul Pepelei, cel isteț ca un proverb “- cum îl caracterizează în poezia “Epigonii “ poetul Eminescu- Anton Pann (1794-1854 ) nu
LITERATURAN FOLOSUL DEMOCRAŢIEI ŞI DEMOCRAŢIA ÎN SLUJBA CULTURII LA ROMÂNI, DAR ŞI ÎN FOLOSUL DICTATURII COMUNISTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Literaturan_folosul_democratiei_si_democratia_in_slujba_culturii_la_romani_dar_si_in_folosul_dictaturii_comuniste.html [Corola-blog/BlogPost/355162_a_356491]
-
Român “, care apar în timpul revoluției, promovând idei revoluționar-democratice. În ultima publicație amintită din 8 iulie 1848 C.Aricescu publică “Odă la eroina română, Ana Ipătescu “. Trebuie să spunem despre “Marșul Revoluționar “ al tânărului poet Ioan Catina. Ideile înflăcărate ale acestui marș urmăreau să dinamizeze mulțimea în luptă pentru democrație și libertate. “Finul Pepelei, cel isteț ca un proverb “- cum îl caracterizează în poezia “Epigonii “ poetul Eminescu- Anton Pann (1794-1854 ) nu a fost un simplu tipăritor de literatură populară. De remarcat în privința
LITERATURAN FOLOSUL DEMOCRAŢIEI ŞI DEMOCRAŢIA ÎN SLUJBA CULTURII LA ROMÂNI, DAR ŞI ÎN FOLOSUL DICTATURII COMUNISTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Literaturan_folosul_democratiei_si_democratia_in_slujba_culturii_la_romani_dar_si_in_folosul_dictaturii_comuniste.html [Corola-blog/BlogPost/355162_a_356491]
-
Dabija, după vizita la Câmpul Românesc a rămas foarte impresionat, ca : ”...și acolo, în America, Basarabia e în sufletul fiecărui român” și ” Imnul manifestărilor de la Câmpul Românesc începând cu inaugurarea lor, de acum aproape cinci decenii și până azi, este “Marșul Basarabiei. Toți cei prezenți, oameni de diverse vârste, în sala încăpătoare a Centrului Cultural se ridică în picioare ca să intoneze: “Az-noapte la Prut Războiu-a-nceput, Românii trec dincolo iară, Să ia înapoi Prin arme și scut Moșia pierdută astă-vară...” Unii dintre
ȘI AMINTIRILE DĂINUESC... de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1687 din 14 august 2015 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1439579741.html [Corola-blog/BlogPost/373248_a_374577]
-
eliberați!... La luptă, la luptă! În război plecați!” Refren: Au sărit în luptă vitejii eroi... Ei nu s-au temut, n-au dat înapoi. În bătălii crunte, moartea au sfidat, Un pas n-aucedat, n-au dat înapoi. Trec batalioane în marș avântat, Țara sângerează, dușmanul turbat... Foc și moarte varsă peste trupul ei, Geme de durere pentru fiii săi. Au sărit în luptă vitejii eroi... Ei nu s-au temut, n-au dat înapoi. În bătălii crunte, moartea au sfidat, Un
SIMFONIA ARDEALULUI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/Simfonia_ardealului_.html [Corola-blog/BlogPost/360764_a_362093]
-
Ionel Marin (Focșani, Vrancea) - Picături de timp; 3. Speranța Miron (Galați) - Gleznă Timpului; 4. Emil Druncea (Fetești, Ialomița) - Insula de cuvinte; 5. Gheorghe A. Stroia (Adjud, Vrancea) - Metamorfice stări/ Metamorphical states (vol. 2 - bilingv); 6. Liviu Ofileanu (Hunedoara) - Cinderella & alte marșuri funebre; 7. Veronica Oșorheian (Albă Iulia) - Anotimp cernut; 8. Victor Burde (Albă Iulia) - Descântec de roua; 9. Felicia Feldiorean (Műnster, Germania) - Petale de suflet; 10. Dorina Șișu (Dublin, Irlanda) - Intuiția rătăcirii mele; 11.Georgeta Minodora Resteman (Limassol, Cipru) - Descătușări - Fărâme
POEMS) DE FELICIA FELDIOREAN (MÜNSTER, GERMANIA) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 740 din 09 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/O_noua_aparitie_literara_in_colect_gheorghe_stroia_1357730812.html [Corola-blog/BlogPost/348720_a_350049]
-
2016 Toate Articolele Autorului O zi mă-mbracă-n alb, mai multe-n negru O zi mă-mbracă-n alb, mai multe-n negru, În scăpătat de soare mă frământ, Eu cântul bucuriei îl ascult, Dar peste el răsună-un marș funebru. Cu ochii goi, împovărați de ceață, Văd poza ta, ce pe un raft atârnă Și un pustiu de vânt în dimineață Împrăștie trăirile din urmă... Referință Bibliografică: O zi mă-mbracă-n alb, mai multe-n negru / Cristina Crețu
O ZI MĂ-MBRACĂ-N ALB, MAI MULTE-N NEGRU de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 2127 din 27 octombrie 2016 by http://confluente.ro/cristina_cretu_1477544034.html [Corola-blog/BlogPost/366425_a_367754]
-
Strofe > Introspecție > MI-E SUFLETUL ... Autor: Mara Emerraldi Publicat în: Ediția nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Mi-e sufletul ocean de soare, Lumina o revărs val după val, Și armonia muzicii e-mbalsamare Iar suferință mi-este marșul triumfal. Mi-e sufletul copacul înflorit, Mi-e fructul copt, ce două vieți străbate. Cuvântul prinde forma-n infinit, Cănd dragostea în versuri se împarte. Mi-e sufletul puștiul nisipului întins. E frumusețea Meccai și gândul ce-o atinge, Minusculul
MI-E SUFLETUL ... de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mara_emerraldi_1422341045.html [Corola-blog/BlogPost/359039_a_360368]
-
O adevărată industrie manufacturieră s-a dezvoltat pe marginea acestor evenimente de prioritate maximă. Meșteșugari destoinici se îndeletnicesc pe tot parcursul anului cu confecționatul încălțărilor și straielor după moda de acum un secol. Fanfare și orchestre exersează neîntrerupt muzica de marș, care se intrepretează numai și numai în astfel de ocazii. „Maurii”, respectiv „Creștinii” se adună săptămânal la sediile lor, pentru a exersa pasul lent al defileelor de gală sau pentru a discuta programul și situația colectării de fonduri. Frecvența și
PARADA CA LA RIO de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 541 din 24 iunie 2012 by http://confluente.ro/Litoralul_spaniol_parada_ca_la_rio_gabriela_calutiu_sonnenberg_1340521588.html [Corola-blog/BlogPost/357655_a_358984]
-
valsuri, uverturi la opere, dintre care, Cavaleria ușoară, un cadril, balete, Carnaval la Veneția, nelipsitul vals „Dunărea Albastră” și, la fel de nelipsit, „Radetzky March” după structura fiecărui concert anual, care se deschide cu o polkă repede și se sfârșește cu celebrul Marș Radetzky, în aplauzele sacadate ale fiecăruia,spre deliciul tuturor spectatorilor. Un moment comic a fost împărțirea de către tânărul dirijor a unor jucării și daruri, membrilor orchestrei, iar la sfârșit a primit și el o tichie albă de bucătar șef și
CONCERTUL DE ANUL NOU DE LA VIENA (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 734 din 03 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/O_bucurie_asteptata_concertul_de_anul_cezarina_adamescu_1357217648.html [Corola-blog/BlogPost/348807_a_350136]
-
eu și, ce credeți, chiar așa era, ba mai mult, și chiuveta era barată de o fundă pe care scria ceva în câteva limbi. Hai să mergem la vecini, îi spun eu și săracul Serghei nu așteaptă mai mult, fuga marș, se repede urgent la ăia, dar ce credeți? Sigilat și la ei. Devenea stare de urgență! - Ce vorbești, domle, face Menașe. - Chestia începuse să miroasă urât, înțelegeți? - Ba bine că nu... - Ne gândeam că e un sabotaj la mijloc, cehii
SCHIŢE UMORISTICE (43) – DISCIPLINA LIBER CONSIMŢITĂ de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 by http://confluente.ro/dorel_schor_1436006215.html [Corola-blog/BlogPost/384509_a_385838]
-
ușor la pas, se îndreptă spre marea lui grădină cu trandafiri. Așa o botezase Marea grădină cu trandafiri. Tulpinile de trandafiri, bine curățate, își întindeau mândre ramurile și poate peste două luni, aici vor răsuna acorduri de vioară la un marș nupțial. La asta se gândise de cu seară și își planifică, marea hoinăreală, în lumea trandafirului. Desigur, acum tot ce făcea, tot ce gândea era pentru acea minunată zi pe care o aștepta cu nerăbdare, căsătoria cu Delia. Zilele de la
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1473882580.html [Corola-blog/BlogPost/384229_a_385558]
-
soarta. Drept este să caracterizezi un popor pe baza unor versuri populare? - Aici se impune întrebarea directă: ce înseamnă sa fii român? Pentru mine să fii român înseamnă să cânți doina. A fi român nu înseamnă să cânți pe scenă marșuri, texte îndoielnice. Spunea Andrei Pleșu foarte bine: Emil Cioran n-a devenit mare român că s-a dus la Paris și a zis că este român, el a devenit mare român pentru că a ajuns un mare estetician în Franța. Da
INTERVIU CU ARTISTUL GRIGORE LEŞE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_artistul_grigore_lese_.html [Corola-blog/BlogPost/367313_a_368642]
-
for Bessarabia, 5150 Leesburg Pike, Alexandria, VĂ 22302-1030. E-mail : Bessarabia 44@gmail.com APEL: Iubiți tineri compatrioți din țară și din Basarabia, care luptați pentru Unire: În numele Comitetului Româno-American pentru Basarabia și în numele Forumului Româno-American, vă felicitam din nou pentru marșul pe care l-ați făcut de la Chișinău până la București pentru reunificare cu Patria Mama. Din nefericire, primirea pe care v-au făcut-o autoritățile de la București a reprezentat un duș rece care ne-a șocat pe toți. Nimic nu poate
FRAŢI ROMÂNI DE PRETUTINDENI ! de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 by http://confluente.ro/cristian_petru_balan_1437041237.html [Corola-blog/BlogPost/357742_a_359071]
-
unde credeam că-i cald și bine, ci spre nord-est, în direcția Cotului Donului și Stalingrad. Acolo se găseau germanii, aliații noștri, pe care trebuia să-i ajutăm la trecerea marelui râu Volga. Tot ceea ce știam din auzite despre destinația marșului nostru era că vom ajunge într-o zonă de stepă semipolară, cu ierni timpurii, cu multă zăpadă și foarte geroase. Acolo, undeva, trebuia că se află și inamicul, pentru că din Brașov până la Rostov am venit timp de o lună fără
SI EU AM FOST LA STALINGRAD. MEMORII DIN REFUGIU SI RAZBOI. 1940-1945 de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 88 din 29 martie 2011 by http://confluente.ro/Si_eu_am_fost_la_stalingrad_memorii_din_refugiu_si_razboi_1940_1945.html [Corola-blog/BlogPost/366978_a_368307]
-
Ionel Marin (Focșani, Vrancea) - Picături de timp; 3. Speranța Miron (Galați) - Gleznă Timpului; 4. Emil Druncea (Fetești, Ialomița) - Insula de cuvinte; 5. Gheorghe A. Stroia (Adjud, Vrancea) - Metamorfice stări/ Metamorphical states (vol. 2 - bilingv); 6. Liviu Ofileanu (Hunedoara) - Cinderella & alte marșuri funebre; 7. Veronica Oșorheian (Albă Iulia) - Anotimp cernut; 8. Victor Burde (Albă Iulia) - Descântec de roua; 9. Felicia Feldiorean (Műnster, Germania) - Petale de suflet; 10. Dorina Șișu (Dublin, Irlanda) - Intuiția rătăcirii mele; 11.Georgeta Minodora Resteman (Limassol, Cipru) - Descătușări - Fărâme
TEAR OF LOVE” DE GHEORGHE ANDREI NEAGU (FOCŞANI) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 861 din 10 mai 2013 by http://confluente.ro/O_noua_aparitie_literara_gheorghe_stroia_1368250503.html [Corola-blog/BlogPost/344606_a_345935]