287 matches
-
afirma că procesul comunicării este de două tipuri: banal sau violent, destinat prin dresaj celor mulți (cazul OK-ului), și altul, destinat excepției, care conservă „distanța”. Moda limbajului anglicist tulbură și la noi vorbirea corectă. E o greșeală imensă să marșăm în continuare pe sacrificarea limbii și culturii române de dragul multiculturalismului. Acest plan utopic și nociv pus în aplicare cu intenția de a anihila valorile tradiționale ale popoarelor, a generat deja un fel de Turn Babel, distribuitor de marfă culturală de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92470_a_93762]
-
ratărilor incredibile. Inclusiv pentru revenirea teritoriilor răpite prin pactele Ribbentrop-Molotov și Yalta. Toți românii am fost vinovați. Atât pe o parte cât și pe cealaltă parte a Prutului. N-am mișcat, oficial, niciun deget la războiul din zona transnistreană. Am marșat, ulterior, la tot felul de poduri de flori. De fapt șmecherii iliesciene / sneguriste de temporizare a elanului național. Cu ordin de la Moscova !?! Țin minte o manifestare entuziastă, una din multe altele, la Piatra-Neamț, a Asociației Două lacrimi gemene, când poetul
De la UNIRE la REUNIRE – Sergiu GĂBUREAC [Corola-blog/BlogPost/93043_a_94335]
-
rol au jucat în devenirea ta, vorbește-ne și despre prieteniile tale... Boris David: Apropo de prietenie, ai văzut că pe parcursul acestei discuții am anticipat puțin întrebarea amintind nume și legături care au influențat cursul vieții mele, a noastre, căci marșam în tandem, în bine, în rău, cum se întâmplă inerent. Anii de facultate m-au, ne-au adus pe orbita unor nume sonore, precum academician Coriolan Drăgulescu, profesor universitar Vasile Cocheci, profesor universitar Gheorghe Facsko. Prezența lor apreciativă m-a
EMILIA ȚUŢUIANU [Corola-blog/BlogPost/383059_a_384388]
-
rol au jucat în devenirea ta, vorbește-ne și despre prieteniile tale...Boris David: Apropo de prietenie, ai văzut că pe parcursul acestei discuții am anticipat puțin întrebarea amintind nume și legături care au influențat cursul vieții mele, a noastre, căci marșam în tandem, în bine, în rău, cum se întâmplă inerent. Anii de facultate m-au, ne-au adus pe orbita unor nume sonore, precum academician Coriolan Drăgulescu, profesor universitar Vasile Cocheci, profesor universitar Gheorghe Facsko. Prezența lor apreciativă m-a
EMILIA ȚUŢUIANU [Corola-blog/BlogPost/383059_a_384388]
-
etc., știți povestea. Poziția mea era ceva mai nuanțată, elanurile protocroniste nu mă cutreieraseră niciodată foarte insistent. Nu i-am contrazis totuși vehement, fiindcă s-ar fi ofuscat și n-avea nici un sens să le lezez sensibilitățile culturale. N-am marșat Însă cu entuziasmul așteptat la dezlănțuirea lor de patriotism local, motiv pentru care dialogul a Început să se rarefieze, eșuând curând Într-o lâncezeală politicoasă. M-am simțit oarecum vinovat de intrarea În impas a discuției - În fond, amândoi fuseseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
puțin nemulțumită că ai intrat la mine fără să fi trecut În prealabil pe la cabinet - așa e regula. Nimic nu Întărește Însă mai mult regulile, oricât de stricte, decât o excepție bine simțită. N-am dreptate, draga mea? Eva nu marșa deloc, dar chiar deloc, la neîndemânatica lui Încercare de conciliere. - L-aș ruga, totuși, pe domnul ca, la plecare, să nu ne ocolească, directorul nostru s-ar supăra foarte tare, Îl știți cum e, a mormăit ea cu vădită insatisfacție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
Trebuie să va cer scuze că am răspuns la provocare? m-a Întrebat ea cu nevinovăție perfidă. Cu alte cuvinte, eu Începusem, eu dădusem tonul În această discuție alunecoasă și pe muchie de cuțit, ea nu făcea altceva decât să marșeze la jocul propus de mine - ce nu-mi convenea acum, În fond și la urma urmei?! Știu ce nu-mi convenea: saltul neașteptat de la pălăvrăgeala frivolă și dezordonată din avion la firescul ironiei savante cu care neutraliza tentativele mele ridicole
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
oară. Dacă n-am fi avut absolută Încredere În disponibilitățile dumneavoastră, această discuție nu avea nici o șansă să se mai poarte vreodată. Ce făcea Zoran, Îmi aducea din nou aminte că Îi datoram supraviețuirea sau Îmi sugera că dacă nu marșez la propunere devin inutil și, prin urmare, eliminabil? Cum trebuia să iau spusele lui, ca pe un compliment ori ca pe o amenințare? Zâmbetul lui mecanic nu mă ajuta deloc să ghicesc răspunsul bun. - Aș mai avea o Întrebare: ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
fusesem adus, răpit, sechestrat, nu-mi ceruse nimeni părerea, cu atât mai puțin acceptul, și fusesem azvârlit brutal Într-un joc necunoscut și primejdios. Lucru perfect adevărat, cel puțin până la un punct, fiindcă, cinstit vorbind, nu mă obliga nimeni să marșez la - și la - fanteziile aventuriste ale Evelinei Fontaine, născută Corbu, de care mă atașasem În virtutea plusului de siguranță (reală, imaginară?) pe care o derivam instinctiv din Împrejurarea că eram compatrioți, ca și cum asta ar fi reprezentat vreun argument sau vreo garanție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
noi fetele, ne maturizăm mai repede decât băieții. Chiar dacă suntem de aceeași vârstă, avem câțiva ani buni în plus ca maturitate în gândire. - Deci simțiți nevoia să aveți lângă voi bărbați mai copți la minte, așa ca mine de exemplu, marșă Sebastian zâmbind. - Hi, hi, hi, sincer vorbind uneori mai facem prostia să gândim și așa, punându-ne tot felul de întrebări nelalocul lor referitor la bărbații cu „experiență”, cum îi numim noi, fetele. Emanuela se sperie de cutezanța sa de
MEDITATIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1050 din 15 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363161_a_364490]
-
Cuplul ideal este idiot-idioată, dar ce te faci dacă și procreează? Se umple țara de Bulă și Dorel, unii sprijiniți de indiferența publică, ajunși chiar patroni. După ce-l ajuți, mârlanul îți pune condiții, pentru că așa i se pare lui firesc. Marșăm la maxim pe păcănele și pariuri sportive, devenite patrimoniu național, iar galbenul blond a înlocuit materia cenușie. Pâinea cu viermi e țestuită pe cărămizi importate din Grecia. Triada pești-prostituate-cămătari vrea să fie votată la Președinție de toți mamuții care fură
RADIOGRAFIA ZILEI-NAŢIUNE FĂRĂ RAŢIUNE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1317 din 09 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368291_a_369620]
-
a poza în divă. Știa că nu îi poate capta atenția decât cu un gest spontan, așa că, își ondulă trupul într-o mișcare lascivă, chiar în fața ecranului. Îi reținuse atenția. Un zâmbet se înfiripă în colțul buzelor lui. Acum putea marșa pentru ca seara să devină mai plăcută pentru toți. Se învârti și încercă o figură de dans, din perioada disco. Fredonă, pe cu o voce schimbată, melodia care le descrețea frunțile atunci când simțeau nevoia de distracție: Fresh - Kool & The Gang. Monica
4 de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363633_a_364962]
-
noi fetele, ne maturizăm mai repede decât băieții. Chiar dacă suntem de aceeași vârstă, avem câțiva ani buni în plus ca maturitate în gândire. - Deci simțiți nevoia să aveți lângă voi bărbați mai copți la minte, așa ca mine de exemplu, marșă Narcis zâmbind. - Hi, hi, hi, sincer vorbind uneori mai facem prostia să gândim și așa, punându-ne tot felul de întrebări nelalocul lor referitor la bărbații cu "experiență", cum îi numim noi, fetele. Gabriellé se sperie de cutezanța sa de
CAP. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350294_a_351623]
-
ratărilor incredibile. Inclusiv pentru revenirea teritoriilor răpite prin pactele Ribbentrop-Molotov și Yalta. Toți românii am fost vinovați. Atât pe o parte cât și pe cealaltă parte a Prutului. N-am mișcat, oficial, niciun deget la războiul din zona transnistreană. Am marșat, ulterior, la tot felul de poduri de flori. De fapt șmecherii iliesciene / sneguriste de temporizare a elanului național. Cu ordin de la Moscova !?! Țin minte o manifestare entuziastă, una din multe altele, la Piatra-Neamț, a Asociației „Două lacrimi gemene”, când poetul
TABLETA DE WEEKEND (53): DE LA UNIRE LA REUNIRE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1122 din 26 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347566_a_348895]
-
după îngrămădeala din 1989." Să trăiești și această frumoasă dimineață de început de toamnă să-ți aducă ție și familiei tale numai bucurii. Privitor la "APEL" sunt de acord cu jumătate din el, adică cu prima parte - la care voi marșa și-l voi trimite tuturor prietenilor mei și celor pe care-i am în agendă mea de adrese... Este vorba de articolul din 24 iulie 2013. În ce priveste articolul cu Roșia Montană - NU SUNT DE ACORD! Cunosc partea aia
APEL PENTRU TOŢI ROMÂNII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364927_a_366256]
-
vorbă...!? Pa! 6 Seara în parcul Zăvoi se întâlnesc cele două prietene Elena și Rodica. Nerăbdătoare, Rodica o întreabă care este răspunsul lui Cocoș și izbucnește neâncrezătoare: - Hai că nu te cred...Mă lași...!? - Dacă-ți spun... - Haide, hai,. A marșat așa, din prima...!? Nu se poate.... - Când ți-am zis că e un chilipir...!? La prețu’ ăsta, scuză-mă...Numai cine nu știe, nu se bagă... - Deci e de bine...mă bucur, fată... Om mai scăpa dracu’ de cifrăraie... - Asta
BATE FIERUL CÂT E CALD (CONTINUARE) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1232 din 16 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350475_a_351804]
-
să pariez că reușește să-l îmbrobodească numai prin tăcere, spuse convingător Rodica. -Asta da...Ai dreptate ! Are stil băiatu’... Dacă nici eu nu-mi cunosc marfa... -Da’ ce i-o fi spus la telefon de l-a făcut să marșeze așa repede ? - fu curioasă Rodica. -De un lucru să fii sigură...Nu i-a spus despre ce e vorba...Acuma își încolțește prada...Scorpion, de... -Hai, mă...Nu te cred, da’ dacă tu nu știi ce-ai în bătătură, d-
BATE FIERUL CÂT E CALD de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1226 din 10 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350691_a_352020]
-
nebună/ nu vrea să-mi dea pace/ încercând din nou/ să mă mângâie cu copita/ pe albul ochilor mei obosiți/ de atâta privit spre spațiu virtual.” În contemporaneitatea care-mi aparține, am văzut poeți acaparând duiosul stil clasic și poeți marșând curajos pe varianta modernă. Cred că George Roca a ales să marșeze spre sine și să se acapareze pe sine, expunându-se cititorului cu aceea demnitate specifică artiștilor cu har. „Cu toate că valabilitatea unei opere - spune Almado Alonso* - este, fără îndoială
GEORGE ROCA – POEME CIFRATE MULTILINGVE de LUCIAN DUMBRAVĂ în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/346712_a_348041]
-
mângâie cu copita/ pe albul ochilor mei obosiți/ de atâta privit spre spațiu virtual.” În contemporaneitatea care-mi aparține, am văzut poeți acaparând duiosul stil clasic și poeți marșând curajos pe varianta modernă. Cred că George Roca a ales să marșeze spre sine și să se acapareze pe sine, expunându-se cititorului cu aceea demnitate specifică artiștilor cu har. „Cu toate că valabilitatea unei opere - spune Almado Alonso* - este, fără îndoială, în întregime dependentă de capacitatea ei intrinsecă de a produce contemplatorului reacții
GEORGE ROCA – POEME CIFRATE MULTILINGVE de LUCIAN DUMBRAVĂ în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/346712_a_348041]
-
atacase uvertura prea violent și la trap Cucoanele din rându-ntâi Fiecare cu câte un evantai Unul de la Paris, altul de la Versailles, Scot câte-un oftat languros Din creștet până la călcâi: Vai ce frumos, vai de frumos! În rest orchestra marșează: Lasă dom'le că merge oricum Aici nu e nici o Scală. Și noi Plecăm după amiază la ploi- -ești. La un spectacol de gală Numai compozitorul postum Își trage palme că ei trișează, Trișează antum. Referință Bibliografică: Concert / Ion Untaru
CONCERT de ION UNTARU în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355597_a_356926]
-
și avid acestor genuri, date fiind cenzurările comuniste dar, din păcate, critica literară nu a încurajat aceste creații, fiind considerate vetuste, ele netrecând de zidul postmodernismului- rege din anii ‘80. Așadar, puțini poeți contemporani, chiar dintre cei practicanți online, au marșat pe simplitatea genului oniric, revelatoriu, preferându-se alegorismul, epicizarea, metapoeticul, onirismul ludic suprarealist. Sorin Micuțiu scrie din lumea sa imaginară dar necreată artificial, intubată, ci din sinele său curat, cel neexpus realității, cel neatins de mediul crizat și denaturat, sinele
VISUL CONTINUĂ... de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1569 din 18 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/354006_a_355335]
-
Iertați-mă, dar folosiți un parfum care m-a determinat să vă remarc și - cu scuzele de rigoare - aș dori să-i cumpăr prietenei mele acest model. Firește că eram singur. Nu se punea problema unei prietene. Dar Rodica a marșat. Nu știu nici acum de ce, ori i-a plăcut din start de mine, sau dorea - pur și simplu - să facă un lobby parfumului folosit de ea. Acesta a fost începutul. După divorțul dureros de Maria, singurătatea fiind pentru mine un
ŢIPĂTUL DE CUCUVEA DIN NOAPTEA DAMEI DE PICĂ NEAGRĂ (PARTEA A ZECEA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1898 din 12 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352682_a_354011]
-
atenția de la problema fundamentală, ba chiar s-a prefăcut că habar n-are de ce se pune la cale .... Și a fost mai bine așa...Oricum, în timp o va cunoaște Cocoș ce stofă are...Mă rog, în cazul în care marșează, că din câte îl cunosc, s-ar putea ca din seara asta să se fi prins... La cât e de uns cu toate alifiile.... Important e să nu devină circumspect, dar vom trăi și vom vedea...-conchise Radu. Ctrl+V
BATE FIERUL CÂT E CALD (CONTINUARE) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350726_a_352055]
-
au fost răstigniți între legalitate și instituționalitate. Și asta numai într-un singur an. Am văzut cum ies frustrările la suprafață, cum se încearcă, a câta oară, să se dovedească vinovate mentalitățile colective legate de educație și familie. Cum se marșează, a câta oară, cât de proști sunt părinții români și cât de deștepți cei occidentali. Am urmărit atent postările colegilor din galeria umanistă, presupus atenți la astfel de drame. I-am aflat atenți la Cuza Vodă, Biserică retrogradă și homosexuali
Cazul Bodnariu. Bătaia e ruptă din Rai () [Corola-blog/BlogPost/338427_a_339756]
-
Cameron nu au fost luate în considerare. Marea Britanie a avertizat și a fost ignorată. Consecințele se văd acum. Mergând pe firul istoriei, UE a reușit mereu un echilibru fin între vocile care militau pentru mai multă Uniune și cele care marșau pe cartea suveranității naționale (a se vedea, desigur, exemplul Charles de Gaulle). UE a greșit, dar nu ireversibil. Este fundamental ca direcția aleasă în continuare să fie cea corectă. A apăsa pedala accelerației în direcția Statelor Unite ale Europei când multe
UE şi România, şansa noastră se numeşte Brexit () [Corola-blog/BlogPost/338519_a_339848]