309 matches
-
-un brad mare minunat Și de poale cam lăsat Dragi domnele! Iar de poala bradului, Este-un leagăn de mătase Dragi domnele! Iar în leagăn cine șade? Șade Maria de ochi-și negri Dragi domnele! Ce coase și dichisește La marame împărătești Dragi domnele! La gulere fraților, La mâneci cumnatelor Dragi domnele! La mâneci cumnatelor Căci drumeț pe drum că trece Dragi domnele! În ochi negri el și-o vede. (nume soț) vodă pe drum trece, Dragi domnele! În ochi negri
RITUALUL COLINDĂTORILOR CE VESTESC NAŞTEREA DOMNULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367820_a_369149]
-
Frumoasa îi scapă râzând din strânsoare. - Așteaptă, maică, după-nsurătoare! Strigă o babă... și își face cruce. 20. Codana Printre flăcăi tu treci cu teamă Că te privesc cu ochii calzi, Ți-au înflorit azi în obraji Bujorii roz de pe maramă. De ieri, când ai ieșit la horă Bărbații te privesc cu jind Tu ești copilă, vrei alint, Iar babele te-ar vrea de noră. Tu treci ușor, doar gândul știe calea Și inima ce-ascunde-n ea un dor Iubești, dar e
IZVOARELE VIETII, ANTOLOGIE 2009 de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367279_a_368608]
-
făr'de mamă De-oi fi copile să ai har Că viața-i de nimică Te rogi de mine în altar De chipul de mămică Pe-un perete prinsă-n ramă Precum este-ntr-un muzeu În ie neagră și maramă Ca să o vezi mereu De-i mai urca la rucăreni Și n-oi mai fi acasă Adună flori de prin poieni Și-o lumânare-mi lasă Că printre-acele mame Ce-au fost și sunt pe lume M-oi număra cumva
SCRISOARE DE LA MAMA, DE GHEORGHE PÂRNUŢĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/367359_a_368688]
-
cântecul pe strune de chitară... Muzica ce pătrunde în toți porii Dă viață viselor ce vor să moară, Cu ritmul său, împrăștie norii, Iubirea trăiește în inima hoinară... Suflet blând, noaptea-i pe sfârșite, O nouă zi își va pune marama, Stelele în curând vor fi adormite, Iar Luna își va lega năframa... Universul naște după zi noapte Cănd mintea omului, poate cerne În liniște, idei, sentimente, șoapte Și vise ce pot fi eterne. Referință Bibliografică: SUFLET BLÂND / Marilena Dumitrescu : Confluențe
SUFLET BLÂND de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367673_a_369002]
-
24 Mai 2015 Istoria noastră nu-i gata de scris, Procesul lui Horea nu e prescris, Tot îl mai judecă răii de-afară, Tot îl mai judecă străinii din țară... Istoria noastră și-așa nu se învață, Europa îi pune marama pe față, Dezintegrarea ne pândește pe toți, Clipa e plină de tâlhari și de hoți; Ne hrănim cu otravă pe meleagul străbun, Laptele nostru...ecologic nu-i bun, Nici Doina cea dulce nu le mai place, Sătui de povețe mai
DEZINTEGRARE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367761_a_369090]
-
și-acuma palma grea. La marele incendiu din 1953, țața Marioara vorbise-n stradă și se căina: - Văleu, maică ce pălălaie ! - Arde satu țață Mărioară ! - Las să arză că e lumea rea ... În port rucărean, cu ie și fotă și maramă ajunse odată la un teatru de pitici. În timpul piesei au trecut-o toate neputințele și sărind în picioare se duse în spatele scenei, scăpând de necazul udului, în mirarea unui grup de pitici ... Din cumpăt și dărnicie avea o vorbă a
ŢAŢA MARIOARA MOŞOIULUI, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367160_a_368489]
-
Acasă > Poeme > Emoție > UN BUCHET DE AMINTIRI Autor: Cristiana Iliuță Publicat în: Ediția nr. 2305 din 23 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Răsăritul se aprinde,trimițând văpăi în roua, Cu-o marama aurie se-mpleteste o zi nouă Și-am plecat hai-hui pe câmpul de la margine de sat, Să culeg văpăi din macii care iarbă au brodat. Florile zâmbeau șăgalnic,macii mă priveau timid, Cu sulfina si-albastrele un buchet am împletit
UN BUCHET DE AMINTIRI de CRISTIANA ILIUȚĂ în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368598_a_369927]
-
de la Moldovița”, „Suita a III-a” începe cu „Țânțăroiul” de la Iaslovăț, continuă cu „Corăgheasca”, „Pădurețul”, „Țărăneasca”. Execuția se desfășoară de la dansul bătrânesc, cu toată talpa așezată pe pământ la dansul tineresc mai dinamic. Fetele poartă costume alcătuite din: batic sau maramă care diferă de la un dans la altul, batic negru înflorat la dans bătrânesc, batic verde la horă tinerească, minișterguri (prosoape albe pe care le folosesc babele de la Bilca), cămașă albă cu pui simpli negri atât la băieți, cât și la
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
aur o câmpie, Asupra-i plutind o ceața-argintie Ce colo se leagă parca într-un nor, Colo se desface în râu plutitor.. Mii de gâze zboară in râuri fluide Către locu-n care cerul se deschide Dezlegând în arc a stelelor maramă Astfel să se-arate luna mai cu seamă : Își coboară blonda razelor cunună Care-n străluciri peste flori se-adună Dansuri de lumini multe-mpodobind Și-a râului unde blând învăluind. După ierburi nalte stă râul ascuns Iară al lui susur
DIN VĂI DE LUMINĂ de CRUŢI CRISTIAN în ediţia nr. 1064 din 29 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344534_a_345863]
-
apei, foșnetul mătăsos al apei, mergeau pe malul ei printre sălcii plângătoare, miroseau mâțișorii și vântul îi scutura ca pe niște ciucurași. Se așezară jos pe iarbă, Mihai se trânti pe spate și privea cerul; nori albi, ca o enormă maramă de borangic bătută de vânt se legănau, dezvelind obrazul feciorelnic al astrului nopții, părea că alunecă ca o corabie de argint pe valurile line ale unei mări și din când în când se ascunde după câte un val înspumat... -Seara
EMINESCU ŞI VERONICA-ULTIMA SEARĂ LA VIENA. de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1212 din 26 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347962_a_349291]
-
de șoaptă plin de azur. • Fiecare zâmbet de Soare pune fiorul lui șegalnic în obrajii catifelați de trandafir ai frumoaselor și invincibilelor Amazoane dace. • Fiecare Nour călător poartă în caierul său de nea, Dorul din care se toarce Iubirea, această Maramă celestă a sufletului dumnezeiesc. • Fiecare legănare a Lunii e ca o unduire serafică, ca un joc al îmbrățișării celor ce se dăruiesc întru totul și de-a pururi Iubirii. • Fiecare Curcubeu își surprinde fruntea de raze în altițele iilor regalelor
MĂRŢIŞORUL FRUMUSEŢII DESĂVÂRŞITE: FECIOARA-FEMEIA-MAMA de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347638_a_348967]
-
și se-ating cu flăcări. • Fiecare Stâncă solitară își înclină fruntea căruntă și semeață spre a-i primi ca într-un sanctuar pe sacerdoții mărturisirii ce-și oficiază taina dragostei lor sub cununa Neamului. • Fiecare Viță de vie vibrează în marama princiară de borangic undele șoaptelor de îngeri pe care apoi le brodează în firida de nectar: fie un cotnar al zâmbetului fie o aprindere a rubiniului-dor. • Fiecare Floare a soarelui vrăjită de apoteoza Luceafărului ei se aprinde în mirul făcliei
MĂRŢIŞORUL FRUMUSEŢII DESĂVÂRŞITE: FECIOARA-FEMEIA-MAMA de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347638_a_348967]
-
care țâșnesc tristețea și invidia, culminând cu mânia, ura de sine, ori distrugerea celorlalți. Tiza lăcomiei este mândria în care se întronizează slava deșartă, ce asistă fascinată la parada narcisiacă a seducțiilor. Chipul mândriei este mânia întru asemănare cu ura. Marama tristeții picură gustul cenușiu al delăsării, prelingându-se într-o bolboroseală abisală a uitării. Astfel, ne răstignim curiozitatea, uimirea, fiorul, mirarea, dorul, recunoștința și bucuria. Inima se împietrește și peste ea se așterne dunele disperării cu platitudinea și vidul iluziilor
CALEA CĂTRE DUMNEZEU SAU DRUMUL ÎNSPRE SINE? (2) CHRISTOS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362003_a_363332]
-
ferestrele de largi, vin fantasme, miresme, poeme de dor și de suferință, ai fost floare de lotus în lac de oglinzi, mereu frumoasă, de-apururi mireasă, învelește-mă cu țărâna ta așa cum făcea mama cu mâna când îmi învelea făptura cu marama ei de cununie, bucuriile și tristețile noastre le-am cules din atâtea toamne, din atâtea primăveri, la prânzul cu minuni, osteniți de-atâtea pribegii, în doi, în aripi de vis cu miros de verbină, am trecut, draga mea, prin întuneric
METAMORFOZE AUTUMNALE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 637 din 28 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365807_a_367136]
-
fiecare tresărire, în fiecare rază, în fiecare chemare, în fiecare alegere, în fiecare bucurie, în fiecare nădejde, în aceeași credință străbună, în plinătatea iubirii fiecărui erou, fiecărui martir, fiecărui sfânt, fiecărui mărturisitor, în fiecare Dacoromân frumos. Lumina Frumuseții divine țese Marama Cerului sfânt, pe borangicul de stele al Îngerilor, brodând continuu Aleșii Neamului nostru: de atunci, dintru-nceput, de ieri, de azi și mereu, înflorind sufletele celor de demult în mireasma aleșilor de acum. Este muzica unei chemări dumnezeiești... Este cântecul
POEMUL FRUMUSEŢII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365380_a_366709]
-
închideau în gogoașa de mătase, de felul cum țeseau acea gogoașă fină. Unele ieșeau galbene, altele albe. Tata prefera, uneori, în schimbul unei părți din bani, fire de borangic în două culori. Mama țesea borangicul în războiul de țesut și meșterea marame, ștergare pe care le punea la icoane sau le ducea la biserică, cearceafuri de pus pe pat, cămăși de noapte. La aceste cearceafuri mama aplica pe margini un fel de colți dantelați croșetați de ea. Când așeza cearceaful pe pat
TIMPUL FRUCTELOR ŞI VREMEA AMINTIRILOR de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366146_a_367475]
-
inimile și sufletele încântundu-ne de frumusețe, har, rugă, dor, poezie și dragoste. Maria s-a întrupat în cântec și dăruire, stăpânind zenitul cu mireasma chemării ei. Ne-a redat nouă înșine. Ne-a împletit în Noi. Vocea ei a țesut Marama frumuseții acestui Neam binecuvântat, brodându-i chipul ca într-o Icoană sfântă. Maria, continuă același trăitor de folclor, s-a născut neînfricată și și-a cântat viața după un cântec propriu-însuși cântecul românesc... Lumina solară din ochii ei, părul cu
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
stih, în fiecare psalm, în fiecare strună de vioară, în fiecare suspin de fluier, în fiecare joc, în fiecare chimir, în fiecare Iie, în fiecare ștergar, în fiecare scoarță, în fiecare catrință, în fiecare chilim, în fiecare mărgea, în fiecare maramă se află sufletul câte unui român, hotărât să rămână peste veacuri. Toate acestea transpuse în plan istoric, viu, capătă dimensiunea spirituală a demnității și continuității, primenind sinteza tuturor răzvrătirilor sfinte. În vers sau viers, în rugă ori poezie, în cântec
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
ascunde cu grijă tot misterul. Iubirea toamne cuprinde și-nfioara sărutul vrăjit al brumei omoară, dar frumusețea ei ne copleșește chiar dacă timpul o risipește. Eu și toamna Mă risipesc în tine toamnă Și-n triste aduceri aminte Ți-ai pus ruginie maramă Apoi m-ai mângâiat pe frunte.... Ai plecat iar în goana mare Să înroșești frunzele din vie, Stropind în zborul spre zare Cu brumă și cu stropi de ploaie. M-ai îmbrăcat și pe mine În iluzii și vise ce
TOAMNA MEA... de MARIANA CIUREZU în ediţia nr. 683 din 13 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351301_a_352630]
-
prin toamnă anii? Clădești din temeri sumbre cazemate Te-afunzi în taine scrise-n spovedanii Refuzi să crezi și-n cremene sculptate Ți-s gândurile. Templul tău e teama? De ce ești prizonier al neputinței De-a-nvinge frici și-a ridica marama Sub care plânge lacrima dorinței? Deschide ochii larg, privește-n zare Și crede-n în dragostea fără păcat De rătăcești tăcut pe-un țărm de mare Mai știi ca să iubești cu-adevărat? Limassol, Cipru 19 noiembrie 2012 Ce-i viața
LIRICĂ AUTUMNALĂ 2012 de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351652_a_352981]
-
Ultimele patru versuri constituind o strofă... rimată, cu ritm proteic: „Eram lumină (5 silabe)/ Eram un copac de argint (8 s)/ Ce în pantofi a rătăcit (8 silabe)/ O lacrimă deplină (7 silabe)”. Figură preferată de autor și în poemul: „Marama”: „Marama din privirea/ Ce moare în cetate [...]/ Maramă, azi, privesc prin gândul din care mă îmbrac...”. În poemul „Respirații”: „Ne credem infiniți și buni/ Ne amăgim chemarea sfântă...”. În poemul „Norii”: „Ca un zid pe fața lumii/ ca un semn
DOUĂ CĂRŢI, UN POET – ANDREI GHEORGHE NEAGU de IOAN TODERIŢĂ în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/346606_a_347935]
-
patru versuri constituind o strofă... rimată, cu ritm proteic: „Eram lumină (5 silabe)/ Eram un copac de argint (8 s)/ Ce în pantofi a rătăcit (8 silabe)/ O lacrimă deplină (7 silabe)”. Figură preferată de autor și în poemul: „Marama”: „Marama din privirea/ Ce moare în cetate [...]/ Maramă, azi, privesc prin gândul din care mă îmbrac...”. În poemul „Respirații”: „Ne credem infiniți și buni/ Ne amăgim chemarea sfântă...”. În poemul „Norii”: „Ca un zid pe fața lumii/ ca un semn de
DOUĂ CĂRŢI, UN POET – ANDREI GHEORGHE NEAGU de IOAN TODERIŢĂ în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/346606_a_347935]
-
ritm proteic: „Eram lumină (5 silabe)/ Eram un copac de argint (8 s)/ Ce în pantofi a rătăcit (8 silabe)/ O lacrimă deplină (7 silabe)”. Figură preferată de autor și în poemul: „Marama”: „Marama din privirea/ Ce moare în cetate [...]/ Maramă, azi, privesc prin gândul din care mă îmbrac...”. În poemul „Respirații”: „Ne credem infiniți și buni/ Ne amăgim chemarea sfântă...”. În poemul „Norii”: „Ca un zid pe fața lumii/ ca un semn de trecător”. În :Vina”: „Și ninge cu boabe
DOUĂ CĂRŢI, UN POET – ANDREI GHEORGHE NEAGU de IOAN TODERIŢĂ în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/346606_a_347935]
-
Prezentându-i cartea de debut, Florin Săvoiu remarca: „Vasile Berlic a dorit să fie un prieten al cuvântului!” Și colegul nostru chiar și-a întitulat o carte „Cuvinte care zidesc”!... XII. CONSTANTIN T. CIUBOTARU - BRODERII DE CUVINTE CUSUTE PE-O MARAMĂ DE VISE, de Constantin T. Ciubotaru, publicat în Ediția nr. 793 din 03 martie 2013. Georgeta Minodora Resteman „Poeme pentru vis”, Editura Armonii Culturale, Adjud, 2012 Uneori, terminând de citit o carte de poezii, te întrebi ce vârstă are autorul
CONSTANTIN T. CIUBOTARU [Corola-blog/BlogPost/354955_a_356284]
-
și una de nopți ale Sheherezadei ... Shakespeare: “ ... cuvinte, cuvinte ... ” 65 POVESTEA DE SUB MĂR O năframă de borangic ca un fum de țigară se țesea din cuvinte parfumate și mătăsurile ce sporeau misterul raiului desfătărilor, mărgăritare, lăute, mătase bătută cu zarafir, marame din mătasă albă cu fluturi de aur, mosc, esență de trandafir și iasomie ... Licurișca îmi spunea povestea de iubire și de speranță și de trufie a unei tinere fete, ca și cum nu ar fi povestit despre ea însăși și se întreba
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 62-67 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356744_a_358073]