775 matches
-
Stamatu) pe "Corabia cu ratați", amestecat în tot felul de povești amoroase, cum remarcă roși de invidie nu puțini contemporani, purtând în sine dam-narea emigrantului (mama, Aglae Franceschi sau Francisc, e de origine corsicană) și sângele albastru al unui nobil maramureșean (tatăl, Theodor Botha sau Botta, e descendent al unor aristocrați din Nord), Emil Botta e unul din subiectele ideale pentru criticul literar: scriitorul din Întunecatul April, Trântorul, Poeme, Pe-o gură de rai sau Un dor fără sațiu, dar și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
anii 1343-1345 a participat și Dragoș Descălecătorul, un voievod român din Maramureș, care i-a alungat pe tătarii dintre Carpați și Siret, organizând un stătuleț de margine pe Valea Moldovei, ca o pavăză pentru apărarea Transilvaniei. În 1359, voievodul român maramureșean Bogdan sa răzvrătit împotriva regelui Ungariei și a trecut în Moldova, declarându-se voievod independent, stabilindu-și capitala la Baia și extinzându-și apoi statul pe tot teritoriul Moldovei. Lupta comună a forțelor moldovene și maramureșene, conduse de Bogdan a
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
În 1359, voievodul român maramureșean Bogdan sa răzvrătit împotriva regelui Ungariei și a trecut în Moldova, declarându-se voievod independent, stabilindu-și capitala la Baia și extinzându-și apoi statul pe tot teritoriul Moldovei. Lupta comună a forțelor moldovene și maramureșene, conduse de Bogdan a dus la întemeierea Moldovei. Populația provenită din Maramureș a contribuit la popularea satelor vechi din nordul Moldovei și la înființarea de noi așezări. Avem dovezi în toponimie (Heci), în limbă și îmbrăcăminte (Tătăruși) și în obiceiurile
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
spectacolului incorporează trei categorii de imagini (sau peisaje) sonore: muzici propriu zise; texturi ambientale cu timbruri predominant sătești; texturi complexe, suprapunând sau alternând strâns muzici propriu-zise și texturi ambientale. În prima categorie se înscriu cântările sau suitele de cântări țărănești maramureșene: horile (cântecele lirice vocale), cântările morțești (bocetele), zîcălile de băut (melodiile instrumentale de petrecere), jocurile bărbătește și de învârtit. Aceste cântări se deosebesc de cele genuine doar prin contextul care le înglobează și eventual - dar nu cu necesitate - prin unele
O vară fierbinte pe Iza by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/8710_a_10035]
-
pizzicato-uri de instrumente de coarde, clinchete de clopoței, exclamații și strigăte... Dacă țesătura lor n-ar fi atât de densă iar culoarea n-ar fi deliberat "arhaizantă", imaginile ambientale ar putea trece drept decupaje din lumea sonoră a satului maramureșean din totdeauna. În a treia categorie intră polifoniile de evenimente sonore - muzici și/sau ambianțe cu compoziții variate (unele din ele polifonice prin ele însele), suprapuse în cele mai "savante" chipuri. Categoria pune în evidență două branșe: cea a muzicilor
O vară fierbinte pe Iza by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/8710_a_10035]
-
mercantil, nici meschin, așa încât cititorii primelor două volume (de poezie) semnate de Perța să fie cumva contrariați. Prin urmare, după Zorovavel și Santinela de lut, care proiectau mai degrabă un autor de factură neoexpresionistă, anchilozat în misteriile tulburi ale genealogiei maramureșene, strecurându-se printre creaturi de atlas zoologic de uz individual, proaspătul op numit Întâmplări la marginea lumii orbitează indecis în jurul genului fantasy. Îi reușește sau nu - personal, înclin spre a doua variantă - e deja o altă discuție. Privite la rece
Testul de paternitate by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9135_a_10460]
-
încă multă vreme inepuizabila categorie a poeților noștri cu genă rurală. Punctul de pornire al versurilor d-sale îl constituie, așa cum remarca Ștefan Aug. Doinaș, într-un comentariu ce i l-a închinat, "realitățile sempiterne ale satului", în varianta sa maramureșeană, una dintre cele mai legate de conservarea tradiției, ale unui "suflet" iradiant al acestuia. Fervent al reîntoarcerii ideale în mediul natal, poetul îl echivalează cu o continuitate vitală, cu egalitatea cu sine a eternității: "Uneori acasă cînd revin/ îmi simt
Candoare și caligrafie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9272_a_10597]
-
Mihai Măniuțiu a exploatat, constant de-a lungul timpului, în spectacolele sale ritmurile, poezia cîntecelor, tîlcul lumii de acolo, filosofia ritualurilor și a vieții, felul în care a amplasat, de pildă, povestea Electrei în mijlocul unei lumi arhetipale, într-un sat maramureșean în care se poate povesti despre același tip de tensiune ca în cetatea Greciei antice, mi s-a părut foarte aproape de modalitatea mea de a mă raporta la valorile acestea, la esențele verbalizate prin ceva ce descrie, fundamental, normalitatea. Ultimul
Prizonierat și alienare by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9549_a_10874]
-
altfel, multe dintre comentariile produse în media și pe internet au intrat într-o paradigmă asemănătoare, a atitudinilor minimalizatoare și indiferente la etic, evocîndu-se prostia personajelor, sumele prea mici aflate în joc, obiceiurile ("darurile") în genere românești și în particular maramureșene - și mai ales anulîndu-se orice judecată prin sloganuri generalizatoare (de tipul: toți fură, nimeni nu e cinstit, așa e pretutindeni în lume etc.). La un nivel superficial, exterior, atrag desigur atenția trăsăturile regionale ale dialogurilor (no, merem, o fost, litere
Dialogurile șpăgii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9166_a_10491]
-
fi tot atât de urât pe dinăuntru cum e ciocoiul plin de bani. În Maramureș, în Oaș, în plină românime, iată că țăranii din Certeze nu sunt nicidecum preocupați să păstreze tradițiile seculare închise în râurile înnegrite de ploi din lemnul porților maramureșene, ci să maimuțărească, cu bani munciți, opulența betonată a hoților de tranziție. Nu pot să nu mă gândesc ce-ar face unii dintre oamenii simpli ai acestei țări, muncitori și țărani, dacă ar avea dintr-o dată miliarde pe mână: exact
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
Patraș, s-a apucat să facă la comandă aceste cruci-zarzavat. „Versurile” sunt pur și simplu stupide, relatând cum a murit x sau y de boală, accident de mașină sau beție, într-un „stil” șchiop-săltăreț, de cârciumă. Nici o tangență cu folclorul maramureșean adevărat, capabil să nască perle: „Astă noapte, n-o fo noapte/ O fo jumătate moarte/ Numa doru iremii/ Scris pe fața perinii...”. Culorile țipătoare, desenașele sunt făcute ca să le șteargă aerul și apa în cel mai scurt timp, rămânând „pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
naturalețe, ignorând că ea nu răspunde. Se comportă de parcă ar cunoaște-o de când lumea. Nu vă este foame ? Am găsit la bufetul gării, care tocmai se închidea, o franzelă și niște cașcaval iar în rucsac am o sticluță de horincă maramureșeană care face bine la frig. Dar, nu mi-ați spus care este ținta călătoriei dumneavoastră prin fundul ăsta de țară... Bărbatul și-a scos căciula ca să o scuture de zăpadă și își șterge fața cu o batistă enormă în carouri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
târgul aista al Siretelui și de aceea suntem puși să facem rânduială... Că, pe aici, din vechime, a fost cnezatul rusinesc al Haliciului, cu una sută cincizeci de ani înaintea moldovenilor. Înțeleg! Cnezat al rusinilor, dar fără oameni... Doar cnejii maramureșeni care-au venit n-au întemeiat Moldovu cu rusini, ci tot cu moldoveni!.. Altfel nici că se putea! Că unde sunt acei rusini? Și unde-s urmele lor scrise, vorbite, zidite! Lipsesc ca și cum nici n-ar fi fost vreodată. Deocamdată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
trimit lui Majed? Dar unde Dumnezeu o fi Majed?... Între timp, Antu a gestionat fericit înălțarea unei capele în curtea căsuței mele. Este o bijuterie arhitectonică, futurístă rău de tot. Am lucrat un an la schițele ei. Am amestecat stilurile maramureșean și moldav și a rezultat un fel de mini-bisericuță de poveste. I-am școlit pe meșterii băștinași și din perspectiva priceperii misterului șindrilei. Au realizat, din nu știu ce fel de lemn, o șindrilă specială, care ar putea fi invidiată și pe la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
său avea o moșie și unde a revenit pe întreaga durată a vieții sale să-și găsească liniștea. A început învățătura cu un dascăl grec, apoi cu dascălul maramureșean Gherman Vida. VASILE ALECSANDRI a studiat în casa părintească cu călugărul maramureșean Gherman Vida și la pensionul francez al lui Cușnim. Spătarul Alecsandri l-a înscris pe fiul său la pensionul francez, unde a studiat alături de Mihail Kogălniceanu și de Matei Millo, actorul de care l-a legat o mare prietenie și
VASILE ALECSANDRI, Google îl sărbătorește la 193 de ani de la naştere by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/80571_a_81896]
-
și Ecologice (APPTE) Maramureș organizează 'Bunătăți din Maramureș' , eveniment care oferă produse tradiționale și articole meșteșugărești. "Asociația Producătorilor de Produse Tradiționale și Ecologice Maramureș, consecventă în promovarea valorilor cultural-tradiționale ale satului românesc, își propune să etaleze frumusețea și farmecul satului maramureșean. De aceea redeschidem cu această ediție Atelierul Gastronomic la una din membrele asociației, doamna Rodica Țiplea așteaptă copiii, fetițele de la Complexul Social de Servicii SF. Maria - centrul de zi din sectorul 1 să învețe de la gospodinele maramureșene să facă covrigei
Bucureştenii, asteptaţi în acest weekend la târgul de produse ecologice şi tradiţionale din parcul ASAS () [Corola-journal/Journalistic/68891_a_70216]
-
și farmecul satului maramureșean. De aceea redeschidem cu această ediție Atelierul Gastronomic la una din membrele asociației, doamna Rodica Țiplea așteaptă copiii, fetițele de la Complexul Social de Servicii SF. Maria - centrul de zi din sectorul 1 să învețe de la gospodinele maramureșene să facă covrigei cu brânză. Toate produsele sunt de la ferma doamnei Țiplea, atestată ecologic. Dacă drumul vă poartă prin zona Ocna Șugatag vă așteptăm cu mare drag să ne întâlnim într-un spațiu de vis unde vă puteți încărca bateriile
Bucureştenii, asteptaţi în acest weekend la târgul de produse ecologice şi tradiţionale din parcul ASAS () [Corola-journal/Journalistic/68891_a_70216]
-
omul e cu totul altă poveste / decît toate mitologiile omului. Între istorie și poveste / eu o aleg pe aceasta din urmă". E o încrîncenare senină, o convulsie ce se dizolvă în liniște. Zarathustra pare a cuvînta astfel prin grija bardului maramureșean. Prin această rupere decisă a eului (nu doar poetic) de masa timpului geologic și a celui social-politic, se ivește însă primejdia unei limitări a primului, a sărăcirii sale măcar aparente, deși dispune de un „sîmbure de magmă". În consecință, actantul
Impactul cu istoria by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6756_a_8081]
-
Dacă nu e ireală, atunci putem fi fericiți: Dumnezeu e un spirit filantropic în sens democratic, împărțind în egală măsură înclinațiile, predispozițiile și talentele tuturor muritorilor. Și numai diavolul e de vină că tăietorul de lemne nu a cioplit uși maramureșene, nu a compus Sonata lunii și nu a scris Georgicele. Trebuie așadar să iubești nespus oamenii ca să le dăruiești privilegiul unei metaphysica naturalis. Dacă o astfel de predispoziție ar exista, imaginea unei omeniri alcătuite din 6 miliarde de metafizicieni spontani
Metaphysica naturalis by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7515_a_8840]
-
scor 4-0, și este ultima echipă care se califică în optimile de finală ale Cupei României. Roș-albaștrii au dominat de la cap la coadă partida desfășurată pe stadionul "Comunal" din Berceni, în fața unei echipe de amatori, din Liga a 4-a maramureșeană. Antrenorul Laurențiu Reghecampf a utilizat jucătorii care au evoluat mai puțin în acest sezon, menajându-i pe titulari. Cele patru goluri au fost înscrise de Mihai Răduț ('19, '69) și Pantelis Kapetanos ('63, '90). Pe lângă cele patru reușite, roș-albaștrii au
Steaua merge în optimile Cupei. Vezi toate cele 16 echipe calificate by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/74734_a_76059]
-
titulari. Cele patru goluri au fost înscrise de Mihai Răduț ('19, '69) și Pantelis Kapetanos ('63, '90). Pe lângă cele patru reușite, roș-albaștrii au ratat o sumedenie de ocazie, Costea și compania scoțându-l în nenumărate rânduri în evidență pe portarul maramureșean. Echipele de start: Steaua: Niță - Rîpă, Varela, D. Bratu, Pârvulescu - Prepeliță, I. Neagu - G. Matei, Răduț, Mitriță - M. Costea Antrenor: Laurențiu Reghecampf Rezerve: Tătărușanu, L. Filip, Aldea, Tatu, Grădinaru, Kapetanos, Iancu Bîrsana: Pașcu - Coșa, Rahovan, Dăncuș, Dunca - Ștefanca, P. Stan
Steaua merge în optimile Cupei. Vezi toate cele 16 echipe calificate by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/74734_a_76059]
-
prin terminologia greacă, Psaltirea" - spunea Î.P.S. Bartolomeu Anania) și, din această cauză și pentru că fragmente din ea au intrat în textul Sfintei Liturghii, a fost și una din cele mai traduse încă din zorii culturii românești, de la textele manuscrise maramureșene (sau rotacizante - primele texte în limba română, între care înregistrăm și o Psaltire Scheiană, o Psaltire Voronețiană și o Psaltire Hurmuzachi). Când vorbim despre Cartea Psalmilor sau Psaltire avem în vedere mai întâi versiunile canonice, de la aceste texte vechi de
Psaltirea lui Șerban Foarță by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/7166_a_8491]
-
mic-mijlociu 8335 - Câmpie forestieră joasă, de stejărete Pm, podzolic-pseudogleic, edafic submijlociu-mijlociu, cu floră higrofilă Tipuri naturale de pădure: 6153 - Stejăret cu Rhamnus frangula de productivitate mijlocie (m) 6154 - Stejăret cu Agrostis alba de productivitate inferioară (i) 6157* - Stejăret de depresiune (maramureșeană) cu Agrostis-Carex-Nardus (i-m) Compoziții-țel: a 1 - 5-7 St + 2-3 Fr, Ca + 1-2 St.r a 2 - 5-7 St + 2-3 Fr, Ca + 1-2 St.r Compoziții de regenerare: b 1 - 5-6 St + 2-4 Fr (An.n), Ca, Ml + 1-2 St.r b 2 - 4
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
submijlociu-mijlociu, cu floră higrofilă 6154 Stejăret cu Agrostis alba de productivitate inferioară (i) 180 TS Denumirea TS TP Denumirea TP GE Denumirea GE 8334a Câmpie forestieră-depresiune golf de stejărete Pi-m, podzolic glosic pseudogleizat, edafic mic-mijlociu 6157* Stejăret de depresiune (maramureșeană) cu Agrostis- Carex-Nardus (i-m) 8312 Câmpie forestieră de cerete Ps, podzolit profund ± pseudogleizat, edafic mijlociu- mare 7121 Ceret normal de câmpie (s) GE 75 Câmpie înaltă de cerete și cereto- gârnițete (s), soluri brune, brune-roșcate luvice, cernoziomuri argiloiluviale compacte-vertice
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
Sibiu, Șelimbăr, Șura Mare, Tălmaciu, Tălmăcel, Tilișca, Vurpăr Sibiu 8 Produs turistic „Mic Dejun la Margina” – comuna Margina Margina Timiș 9 „Ruta gastronomică a Țării Silvaniei” Sălaj Sălaj 10 Țara Crișurilor – microregiune gastronomică Tara Crișurilor Bihor 11 Traseul gastronomiei tradiționale maramureșene: Țara Chioarului și Țara Codrului - „Maramureș, plai cu bucate din mălai” Țara Chioarului și Țara Codrului Maramureș Planul Național de Redresare și Reziliență Componenta C11 – TURISM ȘI CULTURĂ Investiția I.4 – Amenajarea a minim 3000 km trasee cicloturistice la nivel național
SCHEMĂ DE FINANŢARE din 29 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262102]