233 matches
-
Popa; bucureștenii Ana Blandiana, Ovidiu Drimba, D.R. Popescu, Liviu Stoiciu, Nicolae Țone, Teodor Repciuc, Adrian Marino, Alexandru Paleologu, Nicolae Breban, Victoria Milescu, Rodica Elena Lupu, George Mirea, Octavian Paler și Bogdan Lepadatu; moldovenii Cassian Maria Spiridon și Adrian Alui Gheorghe; maramureșenii George Vulturescu și Alexandru Pintescu; hunedorenii Eugen Evu și Nicolae Szekely; timișoreanul Ioan Iancu și Cornelia Chifu; constănțeanul Sorin Roșca-Rosentzveig și mulți alții din România, dar și din străinătate precum: Adam Puslojic, Srba Igjatovic, Moma Dimic din Serbia; Vasile Iliescu
A PLECAT ŞI IOAN ŢEPELEA... de GEORGE ROCA în ediţia nr. 453 din 28 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357943_a_359272]
-
Moldovei a fost întemeiată pe la mijlocul secolului al XIV-lea, prin închegarea unei comuniuni între diferitele grupări de aceeași etnie, stabilite în aceeași zonă geografică, unite prin legături de neam, limbă sau credință. Atât moldovenii din Țara de Sus, cât și maramureșenii lui Dragoș-Vodă (stabiliți pe văile râurilor Siret, Bahlui, Suceava, Moldova, etc.) organizați în mici cnezate, aveau deseori de furcă cu cei care încercau să le cotropească pământurile. Acești năvălitori veniți din est, precum tătarii din Hoarda de Aur, treceau râul
DEZVOLTAREA ARHITECTURII ÎN PERIOADA DE DOMNIE A BINECREDINCIOSULUI VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT de GEORGE ROCA în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357573_a_358902]
-
pasul. Personalități ale României atât din țară, cât și din străinătate vin să-și spună cuvântul sau să-și depene firul amintirilor. Sub semnul aceleași înnoiri a naturii, dar și a unei candori păstrate cu sfințenie în curățenia sufletească a maramureșenilor, Elisabeta Iosif ne invită să participăm la o lecție de turism, pentru a descoperi semnele caracteristice și simbolurile unice ale Maramureșului. În altă ordine de idei, se cuvine a încadra aici multitudinea semnatarilor din această revistă (nume marcante ale culturii
REVISTA ON-LINE CETATEA LUI BUCUR de MUGURAŞ MARIA PETRESCU în ediţia nr. 861 din 10 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344607_a_345936]
-
spaniolă, împreună cu numeroși civili, se refugiază, trecând Pirineii, în Franța. Membrii Brigăzilor Internaționale au fost internați în lagărele de la Saint-Cyprien și Gurs. Vida ilustrează cu desene și linogravuri Gazeta săptămânală a lagărului, linogravurile fiind semnate „Grigore” (aluzie la numele haiducului maramureșean Grigore Pintea Viteazul). Și, tot în Franța, în Lagărul de la Gurs, Vida a sculptat și a expus busturile eroilor naționali Horea, Cloșca și Crișan. Scriitorul Dumitru Radu Popescu povestește, în 1976, acest episod, relatat de însuși sculptorul Vida: „ ... pe unde
CENTENAR GHEZA VIDA, ARTICOL DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359334_a_360663]
-
fi făcut parte din sistemul de fortificații al cetății Chioar; este situată la doar 7 km de satul Chelința. Din păcate, amplasamentele turistice, în această zonă lipsesc aproape în totalitate, cu toate că, cei care ar dori să călătorească pe urmele haiducului maramureșean Pintea Viteazul (secolul XVIII), nu prea au mijloacele necesare să o facă. Din fericire, satul Chelința, singurul situat de partea cealaltă a Someșului, în raport cu orașul de reședință Ulmeni, a fost legat, din cursul verii anului 2009, printr-un drum modernizat
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (2) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360146_a_361475]
-
aplecat asupra acestui subiect - Titu Maiorescu, Nicolae Iorga, George Călinescu, Augustin Z.N. Pop, Dimitrie Vatamaniuc și foarte mulți alții - emițând variate ipoteze precum că neamul (sau măcar numele Eminescu) s-ar trage de la turci, bulgari, ruși, polonezi, albanezi, transilvăneni, maramureșeni, suedezi, chiar și de la papucii iminei. Cea mai recentă lucrare este cartea din 1989 a lui Ion Roșu - Legendă și adevăr în biografia lui M. Eminescu. Originile - care analizează amplu și foarte critic toate aceste variante, concluzionând că neamul și
NEAMUL ŞI NUMELE LUI EMINESCU-ORIGINILE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359820_a_361149]
-
pe care îl ocupă în ansamblul citadin - o evoluție spațială și funcțională. Ultimele trei capitole, din totalul de nouă câte numără cartea, sunt chemate să valorizeze, într-un grad înalt datini, obiceiuri, tradiții, talente vechi și noi, figuri exemplare de maramureșeni care fac cinste meleagurilor acestora, un ținut încărcat de spiritualitate, care va satisface și cele mai pretențioase expentanțe (de la simpli vizitatori, români, străini, până la cei mai... capricioși cercetători, din varii domenii, istorie, antropologie, etnografie și folclor, sau alții, interesați să
ULMENI MARAMUREŞ. STUDIU MONOGRAFIC de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/359987_a_361316]
-
înnebunești pitulici. Stau în fața Domnului și mi-e frică Vreau să-mi aleg și eu un ceas Iar Dumnezeu trecând poate că-l uită Tocmai pe acela netras.” (Dumnezeu trage ceasuri) Dumnezeu a oferit un ceas bun lui Vasile Morar, maramureșenilor, tuturor românilor de pretutindeni.” A urmat Parada participanților la slujba religioasă, care, în ritmurile fanfarei militare „Millenium III” din Baia Mare, s-au deplasat de la biserică până în centrul orașului, în locul unde s-a desfășurat un amplu spectacol artistico-umoristic în cadrul căruia în
ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907]
-
cuprinsul țării. Grupul de umoriști „Vaida și nănașii”, alcătuit din Marcel Mureșan, profesor de fizică la Liceul din Jibou și Liviu Petric, directorul Casei de Cultură din Jibou, au adus pe scenă hazul de necaz, exprimat cu vigoare și inteligență. Maramureșenii vor să-și păstreze colțul lor de rai curat și îngrijit și așa că s-au înscris în acțiunea de nivel național „Let's do it, România” pentru a participa la ecologizarea mediului înconjurător, înregistrând cel mai mare număr de participanți
ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907]
-
Eveniment > Comunicate > EVENIMENT EDITORIAL Autor: Radu Botiș Publicat în: Ediția nr. 1142 din 15 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Poetul Ioan Ciorca, un temerar al spiritualității binecunoscut mediilor literare și ecleziastice , a poposit din Cluj în Baia Mare și a prezentat maramureșenilor(sâmbătă,8 februarie,2014) cartea sa monumentală, într-o prezentare grafică de excepție, Vechiul Testament- adaptare în versuri , Editura Armonii Culturale, Ediție Princeps, 2013. Liga Scriitorilor din România, prin membrii săi energici și pasionați , Mihai Ganea , vicepreședinte al Ligii Scriitorilor
EVENIMENT EDITORIAL de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1142 din 15 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342087_a_343416]
-
Maramureșul a purtat pecetea binecuvântării divine, dar și un blestem al unei smerenii înțelese greșit. Cineva spunea că popoarele nu se deosebesc numai prin destinul lor. Ci și prin modul în care știu să și-l pună în valoare. Noi, maramureșenii, n-am știut niciodată să găsim echilibrul între demnitate, mândrie și modestie. Ne întâmpinam oaspeții cu pâine cu sare. Nu cu lacrimi, nu cu mândrie, nu cu bucurie. Există o mare apăsare în trecutul nostru și un gol în prezentul
APEL PENTRU CINSTIREA MEMORIEI UNOR FOŞTI DEŢINUŢI POLITICI ROMÂNI de VICTOR RONCEA în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/340569_a_341898]
-
Acasa > Eveniment > Aniversari > CEAS ANIVERSAR ÎN MARAMUREȘ: BIBLIOTECA „PETRE DULFU” A LANSAT DOCUMENTARUL BIOBLIBLIOGRAFIC „Î.P.S. JUSTINIAN CHIRA 90” Autor: Marina Glodici Publicat în: Ediția nr. 148 din 28 mai 2011 Toate Articolele Autorului Maramureșenii s-au aflat zilele acestea la ceas aniversar. Una dintre cele mai apreciate, stimate și populare personalități bisericești a împlinit o vârstă onorabilă și patriarhală. Este vorba despre Î.P.S. Justinian Chira, arhiepiscopul Maramureșului și al Sătmarului, care azi, 28
BIBLIOTECA „PETRE DULFU” A LANSAT DOCUMENTARUL BIOBLIBLIOGRAFIC „Î.P.S. JUSTINIAN CHIRA 90” de MARINA GLODICI în ediţia nr. 148 din 28 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344232_a_345561]
-
Acasa > Eveniment > Ordinea Zilei > LA LICEUL DE ARTĂ DIN BAIA MARE DR. DANIEL GOIȚI ȘI CRISTINA ANGHELESCU AU SUSȚINUT UN RECITAL DE PIAN ȘI VIOARĂ Autor: Marina Glodici Publicat în: Ediția nr. 136 din 16 mai 2011 Toate Articolele Autorului Maramureșenii au dat dovadă de sensibilitate și că sunt mari iubitori de artă. Ei au pus deoparte grijile și s-au lăsat seduși de primăvara care i-a întâmpinat în ritmuri duioase de pian și vioară. Aproape 200 de băimărenii, elevi
LA LICEUL DE ARTĂ DIN BAIA MARE DR. DANIEL GOIŢI ŞI CRISTINA ANGHELESCU AU SUSŢINUT UN RECITAL DE PIAN ŞI VIOARĂ de MARINA GLODICI în ediţia nr. 136 din 16 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344274_a_345603]
-
de frumos așezase Creatorul piatră peste piatră în Botiza, suflet lângă suflet, viață din viață, și cât de roditor legase toate acestea de familia Părintelui Isidor Berbecar. Căci numai aici, în "Casa Botezului", cum a explicat numele satului marele istoric maramureșean Ion Mihaly de Apșa, izvorăsc, așa cum relatează Părintele Isidor Berbecar, cinci unice izvoare: primul cu apă naturală, care întreține viața, al doilea cu apă sărată, cu care oamenii își sărează alimentele, al treilea cu apă sulfuroasă, pentru tămăduirea bolilor, al
MARAMUREŞ, O ICOANĂ VIE A SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE, STRĂMOŞEŞTI ŞI ROMÂNEŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1767 din 02 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342813_a_344142]
-
o troiță-memorial dedicată eroilor martiri de la Cotul Donului. Și inițiativa generalului, receptiv la osârdia profesorului Vasile Șoimaru, peregrinul (de trei ori!) pe urmele ostașilor români căzuți la Cotul Donului, s-a împlinit. Fac abstracție de faptul că monumentul, opera sculptorului maramureșean Marian Niță, nu a fost încă montat, căci evenimentul a constat în sfințirea și consacrarea împlinirii în fapt a proiectului care oferă, prin aport particular, un model pentru o mult sperată întreprindere guvernamentală de proporții, asta însemnând un eventual memorial
TROIŢA-MEMORIAL DE LA M-REA COMANA (SAU RĂSPUNSUL GENERALULUI RADU THEODORU LA STRIGĂTUL ÎN PUSTIU AL LUI VASILE ŞOIMARU) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1607 din 26 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344092_a_345421]
-
anual de anvergură, derulat între 14 și 15 mai, organizat în Baia Mare de Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș în parteneriat cu 10 instituții, respectiv 6 de învățământ, două teatre și două asociații de specialitate băimărene. Așadar, sute de maramureșeni, elevi, studenți, profesori, actori, scriitori, jurnaliști, șefi de instituții publice și private, istorici, iubitori de istorie și de artă au petrecut împreună până după miezul nopții participând la concursuri, vizionând filme documentare, vizitând expozițiile muzeului și ascultând muzică de calitate
ÎNTRE 14 ŞI 15 MAI, ÎN BAIA MARE, MUZEUL DE ISTORIE MARAMUREŞ ORGANIZAT „NOAPTEA MUZEELOR” de MARINA GLODICI în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343181_a_344510]
-
suferințele individuale (trupești și moral-spirituale) la care sunt expuși locuitorii zonei din pricina sărăciei și a alimentelor chimizate. Nu, niciodată nu vom izbuti să vindecăm adânca rană socială cauzată de nebunia distrugerii a tot ce este autentic românesc în general, autentic maramureșean în special. Pentru că niciodată nu vom mai întâlni în casele și localitățile noastre, îndeosebi la sate, dulceața patriarhală de odinioară, iar maramureșenii numai printr-un miracol divin au șansa să redevină faimoșii exportatori de altădată de vite și fructe aromate
AL DOILEA INTERVIU CU DOCTORUL CORIOLAN DRAGOMIR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380505_a_381834]
-
să vindecăm adânca rană socială cauzată de nebunia distrugerii a tot ce este autentic românesc în general, autentic maramureșean în special. Pentru că niciodată nu vom mai întâlni în casele și localitățile noastre, îndeosebi la sate, dulceața patriarhală de odinioară, iar maramureșenii numai printr-un miracol divin au șansa să redevină faimoșii exportatori de altădată de vite și fructe aromate în Austria, Germania și mai departe în lume, adică taman atunci când deopotrivă cârmuitorii și cârmuiții vor conștientiza că-i un păcat de
AL DOILEA INTERVIU CU DOCTORUL CORIOLAN DRAGOMIR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380505_a_381834]
-
rădăcinilor străbune - așa cum era scris pe pancarda ce se legăna ușor încadrată de o superbă poartă maramureșană . Acest adevărat festival al dansului popular a coincis cu sărbătoarea de Sâmpetru, cu Jocul Satului, eveniment la care sute de călineșteni și alți maramureșeni au luat parte. Aici a avut loc prezentarea unor momente încărcate de tradiție a ,,Jocului satului”. Prezentatoarea - cu o bogată informație de cunoscătoare și iubitoare de folclor, totodată promovator cultural profesoara Măriuca Verdeș, într-un stil original a introdus în
PERENITATEA TRADIȚIILOR CREȘTINE ȘI POPULARE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1650 din 08 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372537_a_373866]
-
XI. REVISTA "SLOVA CREȘTINĂ", DE IOANA STUPARU, de Ioana Stuparu, publicat în Ediția nr. 1333 din 25 august 2014. 29 august 2008 - 29 august 2014 S-au scurs șase ani ca unul, de când, pe 28 august, preotul - poet Radu Botiș, maramureșean prin naștere, a înființat și ctitorit revista online „Slova creștină”: www.slova-creștină.ro. Chiar numele revistei exprimă calea spre care s-au îndreptat gândurile celui ce a înființat-o. Revista „Slova creștină” este asemenea unei „Troițe” așezată la drum deschis
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372883_a_374212]
-
pământul. Publicarea în paginile revistei a numeroaselor articole: proză, poezie, eseu, reportaj, cronică de carte, ... Citește mai mult Revista „Slova creștină”29 august 2008 - 29 august 2014S-au scurs șase ani ca unul, de când, pe 28 august, preotul - poet Radu Botiș, maramureșean prin naștere, a înființat și ctitorit revista online „Slova creștină”: www.slova-creștină.ro. Chiar numele revistei exprimă calea spre care s-au îndreptat gândurile celui ce a înființat-o.Revista „Slova creștină” este asemenea unei „Troițe” așezată la drum deschis
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372883_a_374212]
-
deschide cu un poem al Ioanei Ileana Ștețco, cea care a obținut marele premiu al ediției de anul acesta a taberei, și continuă cu câteva nume grele ale literaturii contemporane: poetul Ion Mureșan, prozatorul Ioan Groșan, poetul Ioan Es. Pop, maramureșeni prin naștere sau prin prieteniile legate de-a lungul timpului. Chiar dacă nu a fost prezent la ediția de anul acesta, din motive de sănătate, regretatul poet Ion Burnar, nelipsit de la celelalte ediții ale taberei, își găsește loc în paginile revistei
ŞTIRI DIN BAIA MARE de ANCA GOJA în ediţia nr. 34 din 03 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344918_a_346247]
-
alți domni mai învățați vor ști vorbi ori vor scrie mult mai frumos decât mine. Dar mie nu mi-e rușine de niciun cuvânt de-aici! Așa înțeleg eu să le spun LA MULȚI ANI dragi jandarmi, indiferent că sunteți maramureșeni, ori de oriunde din orice colț de țară. Vă iubim așa cum și dumneavoastră ne iubiți. Vă iubim și vă respectăm și ne simțim în siguranță atunci când vă vedem pe stradă. Acolo, de față cu dumnealor, de emoție, mai nu am
ARTICOL PUBLICAT DE VASILE BELE de VASILE BELE în ediţia nr. 840 din 19 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345934_a_347263]
-
ține, mă tot hurducă./ Dorul atârnă frunza săracă/, Dragostea vine, dragostea pleacă... Prind, ca din palme, să se resfire/ Cioburi păstrate în amintire.../ Ca o minciună consolatoare,/ Vremea mă ninge, clipa mă doare... Al. Florin Țene‚drăgășenean talentat, literar vorbind, maramureșean de studii și călugărie profesorală, apoi clujean ambițios, familist - aici și tătic de ligă scriitoricească - își serbează uneori ziua (13 iunie, să se știe de prieteni!) pe patru roți, cearcă să-nțeleagă esența iubirii în poeme, în vreme ce Poezia/ încălțată cu
FLORIN GRIGORIU ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI 2014 de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1196 din 10 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347770_a_349099]
-
cat știu că-L slujesc, măi abitir și mai din greu, pe Stăpânul Ceresc! ...Unul dintre acești oameni ai harului și al lucrării misionare intru Ortodoxie, deci pentru Dumnezeul Luminii Tradiției - fără stavila de oboseală, vreodată! - este preotul iconom stavrofor, maramureșeanul RADU BOTIȘ - licențiat al Universității Babeș Bolyai (din Cluj-Napoca), Facultatea de Teologie Ortodoxă,cu masterat în științe istorico-practice, la aceeași facultate (2006). Este un adevărat izvor de Lumină: Poet de mare rafinament și cu smerenie angelica, eseist de talent, gânditor
PREOTUL RADU BOTIŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347896_a_349225]