233 matches
-
artizan se apleacă asupra obiectului muncii și ostenelilor sale. Homo artifex, Radu Botiș se dedică ardent Creației, într-o strânsă împletire cu vocația sa de teolog. Sălăjean din obârșii, clujean de formație intelectuală (licențiat al Universității Babeș-Bolyai, Facultatea de Teologie), maramureșean, în cele din urmă, părintele Botiș preia din cele trei zone cunoscute, mental, intelectual, spiritual, frânturi de trăire și de emoție. Acest lucru transpare în mod evident în versurile sale, în limbaj, în modurile de manifestare. Poeziile cu tematică religioasă
RUGĂCIUNE ÎN VERSURI. ... CA TĂMÂIA INAINTEA TA de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 by http://confluente.ro/Rugaciune_in_versuri_ca_radu_botis_1372760741.html [Corola-blog/BlogPost/363892_a_365221]
-
Goldiș a avut un mare succes, iar cărțile scriitorilor prezenți au fost donate Asociației de Prietenie româno-austriacă. A doua zi, în parcul Prater, la Poarta Maramureșeana au avut loc adevăratele manifestări culturale. La intrarea pe Poarta Măr amureșeană (iată că maramureșenii au o poartă și la Viena, noi vâlcenii, ba), în partea stângă lucrările superbe ale marilor sculptori români ( stabiliți în Austria) , Ioan Tor z și Dumitru Verdianu, parcă întâmpinau pe toți cei care își făceau apariția la această sărbătoare, iar
ZILELE EUROPEI LA VIENA DE PUIU RADUCAN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1400941133.html [Corola-blog/BlogPost/350540_a_351869]
-
Acasa > Eveniment > Ordinea Zilei > LA LICEUL DE ARTĂ DIN BAIA MARE DR. DANIEL GOIȚI ȘI CRISTINA ANGHELESCU AU SUSȚINUT UN RECITAL DE PIAN ȘI VIOARĂ Autor: Marina Glodici Publicat în: Ediția nr. 136 din 16 mai 2011 Toate Articolele Autorului Maramureșenii au dat dovadă de sensibilitate și că sunt mari iubitori de artă. Ei au pus deoparte grijile și s-au lăsat seduși de primăvara care i-a întâmpinat în ritmuri duioase de pian și vioară. Aproape 200 de băimărenii, elevi
LA LICEUL DE ARTĂ DIN BAIA MARE DR. DANIEL GOIŢI ŞI CRISTINA ANGHELESCU AU SUSŢINUT UN RECITAL DE PIAN ŞI VIOARĂ de MARINA GLODICI în ediţia nr. 136 din 16 mai 2011 by http://confluente.ro/La_liceul_de_arta_din_baia_mare_dr_daniel_goiti_si_cristina_anghelescu_au_sustinut_un_recital_de_pian_si_vioara.html [Corola-blog/BlogPost/344274_a_345603]
-
între care, la loc de cinste, îi amintim și pomenim numai pe: Părintele Nicolae Steihardt - Monahul Nicolae de la Rohia, pe Alexandru Paleologu și pe Ioan Alexandru, apoi al multor profesori și ierarhi, îndrumător a multor seminariști și studenți, clujeni, bistrițeni, maramureșeni și sătmăreni sau bihoreni și sălăjeni, păstor duhovnicesc a atâtor generații de preoți și călugări, membru a foarte multe asociații sau fundații culturale, naționale și patriotice din ținuturile binecuvântate ale Maramureșului și Sătmarului, am observat, deja, cum îl regret și
IN MEMORIAM – PĂRINTELE ARHIEPISCOP IUSTINIAN CHIRA – PĂSTORUL DUHOVNICESC AUTENTIC ŞI „PATRIARHUL” JERTFELNIC AL MARAMUREŞULUI VOIEVODAL ŞI AL SĂTMARULUI STRĂMOŞESC ŞI ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ î by http://confluente.ro/stelian_gombos_1477918338.html [Corola-blog/BlogPost/370713_a_372042]
-
noi cei fugiți în timpul comunismului, cei din generațiile noi se vor putea întoarce fără teamă, și vor dori să se întoarcă la ei acasă (caci traiul cel mai bun este, fără doar și poate, printre ai tăi), așa cum fac azi maramureșenii plecați la muncă, așa cum făceau cei de la sfârșitul secolului 19 si începutul secolului 20 plecați la studii, și vor construi o țară frumoasă, etică, cu oportunități de trai bun, de înaintare în profesie pe bază de strădanie și capacitate proprie
O ROMÂNCĂ ADEVĂRATĂ (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2346 din 03 iunie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496491995.html [Corola-blog/BlogPost/383056_a_384385]
-
EDITORIAL Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 1138 din 11 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Eveniment editorial Poetul Ioan Ciorca, un temerar al spiritualității binecunoscut mediilor literare și ecleziastice , a poposit din Cluj în Baia Mare și a prezentat maramureșenilor(sâmbătă,8 februarie,2014) cartea sa monumentală, într-o prezentare grafică de excepție, Vechiul Testament- adaptare în versuri , Editura Armonii Culturale, Ediție Princeps, 2013. Liga Scriitorilor din România, prin membrii săi energici și pasionați , Mihai Ganea , vicepreședinte al Ligii Scriitorilor
EVENIMENT EDITORIAL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1138 din 11 februarie 2014 by http://confluente.ro/Eveniment_editorial_al_florin_tene_1392139743.html [Corola-blog/BlogPost/364066_a_365395]
-
de ani, din satul Certeze, betonier de 8 ani în Paris. Mândrie și beton este o expoziție foto despre tranziția satului tradițional de la casa fără niciun cui, la vila fără nicio șipcă de lemn, și despre dualitatea oșenilori și a maramureșenilor care la Paris trăiesc o viață de privațiuni și sacrificii, iar acasă afișează prosperitate și lux. Muncesc până la epuizare 11 luni pe an; bărbații în construcții și femeile la menaj. De mai bine de 15 ani, dorm înghesuiți în apartamente
Mândrie şi beton sau cum se întâlnesc râsul cu plânsul în aceeaşi viaţă de om by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18684_a_20009]
-
Moldovei a fost întemeiată pe la mijlocul secolului al XIV-lea, prin închegarea unei comuniuni între diferitele grupări de aceeași etnie, stabilite în aceeași zonă geografică, unite prin legături de neam, limbă sau credință. Atât moldovenii din Țara de Sus, cât și maramureșenii lui Dragoș-Vodă (stabiliți pe văile râurilor Siret, Bahlui, Suceava, Moldova, etc.) organizați în mici cnezate, aveau deseori de furcă cu cei care încercau să le cotropească pământurile. Acești năvălitori veniți din est, precum tătarii din Hoarda de Aur, treceau râul
DEZVOLTAREA ARHITECTURII ÎN PERIOADA DE DOMNIE A BINECREDINCIOSULUI VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT de GEORGE ROCA în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 by http://confluente.ro/George_roca_dezvoltarea_arhitecturii_george_roca_1338536069.html [Corola-blog/BlogPost/357573_a_358902]
-
Opinii Când vorbim de Maramureș o întreagă civilizație a lemnului ni se dezvăluie. Aici, ziua parcă începe cu vestitele porți maramureșene și se termină cu vechile biserici de lemn care străjuiesc acest ținut de sute de ani. Maramureșenii păstrează și astăzi cu sfințenie virtuți și obiceiuri de o rară frumusețe. Deși satul tradițional a suferit transformări înnoitoare, pe dealurile Lăpușului și prin munții Maramureșului mai răsuna și astăzi fluierul păstoresc și doinele rapsozilor. Tradițiile, datinile, obiceiurile și folclorul
Tradiții Maramureșene by http://www.zilesinopti.ro/articole/2549/traditii-maramuresene [Corola-blog/BlogPost/99431_a_100723]
-
6 km amonte de Făina), unde a fost introdus pe cale artificială. Sute de ani, pe Valea Vaserului oamenii exploatează lemnul pe care-l transportă cu ajutorul Mocăniței, singurul tren cu aburi pe linie îngustă ce funcționează în Europa. Se știe ca maramureșenii sunt renumiți pentru meșteșugul de a realiza case și biserici din lemn care durează sute de ani. Dar, exploatarea lemnului nu este singura activitate care au desfășurat-o oamenii. Mineritul a fost până nu demult o activitate intens practicată. Și
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
bucurau pînă atunci: libertatea și autonomia locală. Familiile de cnezi care nu au acceptat vasalitatea lui au migrat în sud, în Năsăud, Țara Lăpușului și Țara Chioarului. O parte din satele din Țară Lăpușului de azi au fost ridicate de maramureșenii refugiați. Familia de cnezi maramureșeni Cupșa (Kupsa, Cupcea), formată din 3 frați, alături de alte familii de nobili a migrat în Țară Lăpușului. Cei trei frați au întemeiat domeniile care în 1550 vor deveni satul Cupșeni din județul Maramureș, numit inițial
Cupșa () [Corola-website/Science/323664_a_324993]
-
delimitate doar de plasarea teritorială. Înainte ca oamenii sa înceapă să-și sape propriile fântâni, existau așa-numitele fântâni obștești, care erau folosite în devălmășie de către toți locuitorii satului: Fântâna Satului; La Ciurgău; Fântâna Pintii; ultima poartă denumirea vestitului haiduc maramureșean Pintea Viteazul, care, dupa ce s-a retras din Munții Gutâiului, s-ar fi aciuat prin aceasta zonă. Este situată la o altitudine de 670 m și la o distanță de aproximativ 5 km de sat, în pădure. Localitatea Chelința
Chelința, Maramureș () [Corola-website/Science/301572_a_302901]
-
străine, pentru ca și românii să aibă intelectualii lor. În anul 1860, episcopul Ioan Alexi a vizitat o mare parte a parohiilor din Vicariatul Maramureșului. Împreună cu mitropolitul Alexandru Sterca-Șuluțiu și cu episcopul Vasile Erdeli a protestat la cererea celor 58 de maramureșeni, pretinși români,din 1860, de redactare în limba maghiară, a cărților funciare. A dispus înlocuirea limbii slavone cu limba română în bisericile din Maramureș, iar pe preoți i-a obligat să-și cumpere și să folosească cărțile liturgice editate la
Ioan Alexi () [Corola-website/Science/308173_a_309502]
-
anul 1367 preluarea domniei principatului a devenit prilej de luptă dinastică între cei doi nepoți ai acestuia (fii ai lui Ștefan), Petru (mezinul) și Ștefan (fiul cel mare). Petru a fost susținut de majoritatea românilor și de "provincialii unguri" (adică maramureșenii din Moldova), drept care și-a însușit domnia. În aceste condiții, fratele său Ștefan - înlăturat de la succesiune, împreună cu tezaurul și câțiva boieri, s-au refugiat în Regatul Polonez și au cerut sprijin de la Cazimir cel Mare, în schimbul depunerii omagiului de vasalitate
Bătălia de la Codrii Plonini () [Corola-website/Science/332635_a_333964]
-
învățătoarea Felicia Codrea, la inițiativa directoarei Lăcrămioara Dinga, au reaprins interesul satului pentru viața artistică maramureșană, înființând în cadrul școlii " Ansamblul Mara" care are în repertoriu cântece și dansuri specifice Maramureșului istoric. 1:Moții din Satmar și Maramureș 2:Moții și Maramureșeni din zona
Drăgușeni, Satu Mare () [Corola-website/Science/301762_a_303091]
-
mai nouă în istoria construcției. Peste tindă apare un turn puternic, potrivit bazei sale, însă nu foarte ridicat peste coama acoperișului, în stilul vechi cunoscut în zonă. Biserica de lemn din Moisei de sus este relevantă pentru efortul depus de maramureșeni de a-și reface comunitățile după ultima invazie tătară, de la 1717. Biserica nu are aspectul celor bine cunoscute, cu două poale, ci a celor de cea veche tradiție.
Biserica de lemn din Moisei Susani () [Corola-website/Science/321500_a_322829]
-
Cel mare, de 37 kg, cu mențiunea „Șaieu-Poiana, 1673” Icoanele pe lemn: între acestea se înscriu icoanele împărătești, 12 icoane prăznicare, 5 icoane mari, reprezentând pe Iisus Hristos, Maica Domnului și Sfântul Dimitrie. Deisis este realizată de un meșter anonim maramureșean din prima jumătate a secolului al XVII-lea. Icoanele Sfântului Nicolae și Adormirii Maicii Domnului, datând din aceeași epocă, sunt opere ale zugravilor din Mănăstirea Moisei, important centru de pictură maramureșeană din prima jumătate a secolului al XVIII-lea, unde
Biserica de lemn din Poienile Izei () [Corola-website/Science/310273_a_311602]
-
nota distinctă pe care o manifestă în ansamblu și numai în al doilea rând din exemple particulare. Între lăcașurile sacre de lemn din Europa sau din lume nu avem în România nici pe cea mai înaltă dintre ele, așa cum cred maramureșenii, nici pe cea mai veche, așa cum cred moldovenii, și nici cele mai multe, așa cum s-ar putea crede din modul superficial în care sunt întreținute și puse în valoare. Selectarea a opt biserici de lemn din Maramureș pe lista patrimoniului mondial al
Biserici de lemn din România () [Corola-website/Science/307978_a_309307]
-
toate zilele. Așa se face că „pâine de grâu numai la sărbători mari mănâncă, încolo tot pâine de porumb” (I. Bârlea, 1924). Din făină albă de grâu se mai preparau prescurele și colacii rituali, folosiți la sărbătorile mari. Însă pentru maramureșeni, masa reprezintă mai degrabă un act cultural, cu valențe sociale, desfășurat după cutume străvechi. În subsidiar, ea reprezintă un necesar rit de integrare, fie că ne referim la ospețele comunitare (mesele de pomană, la care participă tot satul, în frunte
Arta culinară maramureșeană () [Corola-website/Science/314169_a_315498]
-
ne referim la ospețele comunitare (mesele de pomană, la care participă tot satul, în frunte cu preotul), la mesele neamurilor (botez, nuntă, înmormântare), la masa întregii familii (de Paști, de Crăciun), la masa cotidiană, ori la masa oferită unor musafiri. Maramureșeanul își poftește oaspetele străin în casă, cu gândul că „i-o fi foame după atâta drum”, dar și pentru a facilita o interacțiune de ordin cultural. Astfel, el pune preț pe cel mai eficient mod de a dialoga, indiferent că
Arta culinară maramureșeană () [Corola-website/Science/314169_a_315498]
-
altă cutumă locală îi cere musafirului să consume toate alimentele cu care e servit, considerându-se că „atâta rău vrea gazdei cel care a mâncat, cât a lăsat în blid” (Pamfil Bilțiu, 2004). Regula este valabilă și în cazul băuturii. Maramureșenii preferă, la mâncarea de dimineață (micul dejun) o masă consistentă (coleșe cu brânză, lapte acru, slănină și „mâncărușa” - papara din ouă). Gustarea mică se ia pe la 9.00-10.00, iar gustarea mare pe la 12.00-14.00. Ujina e programată în
Arta culinară maramureșeană () [Corola-website/Science/314169_a_315498]
-
Numele de Moldova vine de la râul cu același nume, pe valea căruia s-a format primul nucleu al noului voievodat. Există mai multe teorii asupra originii numelui de Moldova. Potrivit cronicilor medievale, numele râului ar veni de la Molda, cățeaua voievodului maramureșean Dragoș. Istoricii Constantin C. Giurescu și Dinu C. Giurescu sunt de părere că numele de Moldova vine de la molid. O altă teorie, socotită fantezistă printre filologi, susține că numele său derivă de la cuvintele din limba dacică (nescrisă până in prezent
Istoria Moldovei () [Corola-website/Science/297920_a_299249]
-
de regalitate, iar, prin rutenizarea unor sate românești, au ajuns majoritari în anumite părți ale Maramureșului. Matia Corvin a avut relații strânse cu nobilimea maramureșană, din care și-a ales oșteni destoinici, dar și pentru garda regală. A conferit multor maramureșeni titlul de "baron liber", care însemna că aveau supunere numai față de rege. Titlul se acorda în cazuri rare. Corvin a luat sub protecție mănăstirea românească din Peri și a numit comiți români pentru Maramureș, între care, în 1467, bănățeanul Pavel
Maramureș () [Corola-website/Science/297292_a_298621]
-
baron liber", care însemna că aveau supunere numai față de rege. Titlul se acorda în cazuri rare. Corvin a luat sub protecție mănăstirea românească din Peri și a numit comiți români pentru Maramureș, între care, în 1467, bănățeanul Pavel Chinezul (în ). Maramureșenii din garda regală l-au scăpat pe rege după lupta de la Baia și l-au dus, rănit, la Brașov. După această bătălie, Ștefan cel Mare a întreprins o incursiune de pedeapsă în Maramureș, trecând prin foc și sabie orașele de
Maramureș () [Corola-website/Science/297292_a_298621]
-
oștirii austriece care atacase Moldova, nu s-au abținut de la vechile obiceiuri și, în trecerea prin Maramureș, au dat foc bisericilor de lemn, au luat prăzi, robi și vite. Au fost opriți la Cavnic de armata imperială, iar, la întoarcere, maramureșenii i-au surprins la Strâmtura, pe Valea Izei, și în Pasul Prislop, la Preluca Tătarilor, mai sus de Borșa. Puținii tătari scăpați cu viață au lăsat prăzile, fugind spre Moldova. Hotărârea Adunării Naționale de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918
Maramureș () [Corola-website/Science/297292_a_298621]