405 matches
-
lor de la Bogdana și privind către dealul Sucevenilor, drumul pe unde plecase Victor, observă tristețea din sufletul băiatului ce privea În gol Încercând să vadă departe-departe și, ca un pământean Înțelept și bun la suflet, Încercă să-l scoată din marasmul acela . Din acea stare, prevestitoare de nimic bun, Îl trezi glasul Maricuței, care-l chema la ordin: Valerică-mămică, este aproape amiază și trebuie să duci briciu’ bunicului din Poiană, c-a trimis răspuns pe Pachița (sora Mariei, căsătorită În Verdeș
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
act oarecum firesc, fără condiționări induse religios, suicidul își pierde din aură atunci când individul realizează că moartea voluntară nu aduce cu sine nici o soluție la problema absurdului aparent ce învăluie existența și că, dacă există o cale de ieșire din marasm, aceasta nu rezidă în abdicări timpurii. Personal, găsesc sinuciderea mai mult inestetică decât imorală. Dar altfel au stat lucrurile de-a lungul istoriei. A. Alvarez, în Zeul sălbatic: un studiu asupra sinuciderii, punctează că, "pentru Biserica primitivă, viața era intolerabilă
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
niște lucruri atât de tare stricate, pentru că sunt. Toate statisticele demonstrează cât de spate suntem. Sunt sătul că niciunul nu vine să spună că e timpul să ne dăm mână și să spună hai să face ceva să ieșim din marasmul ăsta".
Alexandru Arșinel: Este o crimă să nu te intereseze politica by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/79651_a_80976]
-
că depopularea Europei, produsă de ciumă, a constituit un impuls esențial pentru revoluția tehnică din Renaștere (lipsa de lucrători a stimulat inovația mecanică)" (A.-P.I.). Novalis zicea: Ridicolul este explozia spiritului liber". Constatîndu-l, nu ne eliberăm oare și de marasmul pledoariilor procomuniste pe care le-am consemnat?
O carte bizară (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7594_a_8919]
-
nesigură în mulțime cum se simte orice ființă / prima și ultima dintr-un șir" (Despre iertare). Felurite obstacole se ivesc în calea desăvîrșirii spirituale. De la acedia pînă la o punere în chestiune a preceptelor evanghelice care pot părea inaplicabile în marasmul mundan, ele irită, exasperează, sleiesc: Cum să fim de acord, și într-o unanimitate / suspectă, cu ideea de iertare a tot și a toate? Să-mi ierte Dumnezeu bunul neputința de a / înțelege aceasta pînă la capăt, cu toate că / degetul meu
“Memoria inimii“ by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7520_a_8845]
-
amnezie nesimțirea este motorul istoriei la români. Faptul că alături de oameni serioși, precum Matei Călinescu sau Basarab Nicolescu, cereți opinia unor simpli carieriști români precum T. Baconsky sau M. Cârneci, care au o foarte vagă, nesemnificativă legătură cu Occidentul, dovedește marasmul și lipsa criteriilor de ierarhizare, care domnesc înlăuntrul spațiului cultural românesc. Facem metafizică pînă la delir, dar habar n-avem să încropim o bibliografie la finalul unei teze de doctorat". Precizăm că dl. Matei Călinescu nu este între invitați (cu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7559_a_8884]
-
sau lombroziene. Îi aud pe toți (deși îmi astup urechile) stri-gându-mi la unison, sacadat, furibund și implacabil, o sentință de cor tragic antic, un veritabil recviem pen-tru Cioată: ŤTra-ducii, uăi!ť". Splendidă descriere a spleen-ului unui intelectual adevărat în marasmul moral și cultural al României în confuzia de valori a tranziției. În mod firesc, cele mai multe dintre textele care compun volumul lui Codrin Liviu Cuțitaru, Istoreme sunt legate într-un fel sau altul de spațiul universitar. Cu experiența acumulată în mulții
Teme ale vremii noastre by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7294_a_8619]
-
îndrăzneața Doina Cornea a recunoscut fără falsă sfială chiar ce își îngăduise să facă: Într-adevăr, le-am spus studenților, că în presă se minte, că se dau date false, de aceea economia nu merge, de aceea România e în marasm...". Un alt cap de acuzare suna astfel: "Ťle spune studenților (și asta era adevărat!!!) să nu creadă în noi, în intelectualiť. Într-adevăr, cînd intram în contact, prima dată, cu o grupă de studenți... îmi începeam cursul dîndu-le sfatul Ťsă
Mărturiile Doinei Cornea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7152_a_8477]
-
o doză consistentă de naturalism, Radu Aldulescu are și destule momente de poezie sau de realism în care se simt pulsațiile unui destul de bine camuflat sentimentalism. Peisajul estival al Parisului este impresionant, chiar și pentru micul cerșetor abia ieșit din marasmul economic și social al României de la începutul anilor '90: Orașul ăsta care stă să se dărâme pe tine, să te strivească sub poduri și ziduri de catedrale, cafenele cu mesele scoase afară pe trotuare, șiruri nesfârșite de mașini unduind prin
Fără iluzii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7155_a_8480]
-
într-un mare spectacol de muzică, de poezie, de farmec. Covârșită de public, oferind bilete scumpe pentru un spectacol pe măsură, imaginea sălii celei mari a Teatrului Național ne-a arătat - mai era nevoie? - că în vremuri de criză, de marasm în plan politic, lumea pleacă în bejenie; cei care pot se refugiază spre cultură.
Refugiul în cultură by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7162_a_8487]
-
îndrăzneața Doina Cornea a recunoscut fără falsă sfială chiar ce își îngăduise să facă: Într-adevăr, le-am spus studenților, că în presă se minte, că se dau date false, de aceea economia nu merge, de aceea România e în marasm...". Un alt cap de acuzare suna astfel: "Ťle spune studenților (și asta era adevărat!!!) să nu creadă în noi, în intelectualiť. Într-adevăr, cînd intram în contact, prima dată, cu o grupă de studenți... îmi începeam cursul dîndu-le sfatul Ťsă
Mărturiile Doinei Cornea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7177_a_8502]
-
Masiowska - care semnează scenariul —, tradus și în limba română la Editura Trei în 2008, roman care se situează pe aceeași paralelă de sensibilitate cu romanele unei generații dezorientate, postrevoluționare, rebelizate, uneori împănate cu teribilisme, puțoisme, descărcând obscenități sau situațiile de marasm contrafăcut livresc al experiențelor sexuale juvenile și ale frustrărilor aferente, roman al unei experiențe transistorice. Tânăra scriitoare nu avut acces la istoria comunistă a Poloniei cu evenimentele capitale care au schimbat cel puțin o perspectivă asupra lumii și o substituie
Revoluția tinerilor furioși by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5992_a_7317]
-
Situația politică: fostul dictator candidează la președinție ca „reîntors la credință", țara nu s-a liniștit încă după războiul civil, atentatele sângeroase și represiunea brutală sunt monedă curentă, bau-baul este Universal Fruit Company, trust american care exploatează, trage sfori, perpetuează marasmul. Colorit: strident, cu mici inserturi pastelate. Teme: „Aroganță, onoare, moarte', accentul căzând pe moarte. Sloganul aparține matadoarei, care-l rostește în japoneză și în spaniolă înainte de fiecare luptă. Obsesia morții este comună aproape tuturor personajelor. Nu la libera lor alegere
Logodiți cu moartea by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5994_a_7319]
-
această țară săracă (...), trebuie să suporte consecințele", comentează Liberation, reamintind că "69 de militari francezi au plătit cu viața această luptă dubioasă și fără ieșire". Noua dramă care a lovit armata franceză nu este decât o dovadă în plus a marasmului afgan. O mlaștină în care se înfundă de zece ani soldații ISAF și, în principal, armata americană", apreciază, la rândul său, Derničres Nouvelles d'Alsace. "Cum să nu constați că, după britanici și după sovietici, occidentalii sunt pe punctul de
Presa franceză consideră războiul din Afganistan o "capcană" fără ieşire () [Corola-journal/Journalistic/60101_a_61426]
-
în banii statului, ai societății particulare, în buzunarul patronului, al clientului, al cumpărătorului, exploatez prețurile pe care le vreau eu, pentru că eu merit să trăiesc și, pentru că gândesc așa, îmi este permis orice. Și dacă vrem să ieșim din acest marasm social și vrem să redresăm societatea noastră și să-i redăm sănătatea morală, va trebui să ne reîntoarcem neapărat la principiile moralei creștine, care, la rândul lor, izvorăsc din doctrina creștină. Și în sfârșit, în ultimă instanță - și cred că
ÎPS Bartolomeu Anania, Mitropolitul Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului: „Va trebui să ne reîntoarcem neapărat la principiile moralei creștine” by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/6016_a_7341]
-
aceasta spectaculară! Trăim situații în care orice manifestare umană devine spectacol. Și politica, și religia. Totul se dă în spectacol! - Inclusiv datorită mijloacelor de comunicare. - .și revoluțiile, și comploturile se produc în public, iau chipuri spectaculare! Cum putem scăpa de marasmul acesta spectacular? Cum să reabilităm această funcționalitate ritualică în care catharsis-ul este foarte important? Doresc, de asemenea, să menționez că într-un ritual nu există spectatori, nu există factori pasivi. Toți sunt factori activi în cazul fenomenului ritualic. Muzica
Despre „trezire“ cu Octavian Nemescu by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/6138_a_7463]
-
cu noroi, bunăoară, interbelicul. Niciuna din aceste metehne nu se regăsește în scrisul lui Dumitru Ungureanu. Părînd neafiliat niciunui cerc de interese, d-sa își debitează opiniile inconformiste, așa cum crede de cuviință. În chip statornic, criticul ia distanțele cuvenite față de marasmul totalitar, ba chiar îl arată cu indexul, ca pe-o boală rușinoasă (venerică!) pe care au contractat-o destui din autorii mai mult ori mai puțin simandicoși, în practicarea erotismului lor pervers în raporturile cu partidul unic. Scurt spus, Dumitru
Un polemist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4825_a_6150]
-
pe care vizitatorii îl pot vedea și azi la Muzeul de Artă și Istoria Culturii din Duisburg. Studii alarmante Cui și-a închipuit că învățămîntul din Germania depășește în calitate media europeană (care, se știe prea bine, coincide cu un marasm general al educației) Cronicarul îi recomandă să parcurgă rezultatele studiului pe care cercetătorii Fundației Bertelsmann l-au încheiat de curînd în Germania. Situația e atît de sumbră încît Wilfried Bos, șeful echipei de cercetători, a folosit în fața redactorilor revistei „Der Spiegel
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4831_a_6156]
-
nete ale gîndirii filosofice nu se confirmă în impuritățile ca și inepuizabile ale vieții, crede nimerit a-și exprima o atitudine sceptică față de valori, „pînă la ștergerea hotarelor semnelor convenționale ce (le) separă”. S-ar spune că salvarea din acest marasm l-ar reprezenta arta, substitut al credinței abhorate, „religia mea” ce „mă îndrumă prin sute de adevăruri”. Dar nu e decît o propoziție intenabilă. Căci întreg efortul literar al lui M. H. Simionescu îl reprezintă ironizarea, demontarea, parodierea creației literare
Cu toate cărțile pe masă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5305_a_6630]
-
sintactică. El lungește propozițiile într-atât, încât atenția cade, automat, pe începuturi și pe finaluri. Alteori, ca în românia - olanda, o seară cu ciprian, dimpotrivă, maliția se manifestă prin figuri ale austerității. Articulat abundent, dar niciodată explicitat pe îndelete, cuvântul marasm devine unul aproape ermetic: „am mai vorbit o vreme despre spionajul industrial când tot/ ce vroiam era să-l întreb ce crede el că aș putea face. lampa cu halogen/ dădea o lumină albastră.// în timpul ăsta adi se culcase probabil
Postfață by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5327_a_6652]
-
să-l întreb ce crede el că aș putea face. lampa cu halogen/ dădea o lumină albastră.// în timpul ăsta adi se culcase probabil și noi mai scosesem o bere. am făcut/ puțin mișto de ciprian după care am atins iar «marasmul», când «marasmul»/ știți bine.” (p. 23) Iarăși româna scârțâie voluntar, iarăși versurile emoționează. E o regulă. Una dintre cele câteva care garantează vitalitatea unui poet. Îi înțeleg și pe cei cărora volumul lui Ionuț Chiva nu le-a spus mai
Postfață by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5327_a_6652]
-
întreb ce crede el că aș putea face. lampa cu halogen/ dădea o lumină albastră.// în timpul ăsta adi se culcase probabil și noi mai scosesem o bere. am făcut/ puțin mișto de ciprian după care am atins iar «marasmul», când «marasmul»/ știți bine.” (p. 23) Iarăși româna scârțâie voluntar, iarăși versurile emoționează. E o regulă. Una dintre cele câteva care garantează vitalitatea unui poet. Îi înțeleg și pe cei cărora volumul lui Ionuț Chiva nu le-a spus mai nimic. Mie
Postfață by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5327_a_6652]
-
ci o formă de constrângere ideologică menită să transforme actul artistic în propagandă. Alături de filmul lui Victor Iliu, La „Moara cu noroc” (1955), Erupția (1957) lui Liviu Ciulei este celălalt film notabil care salvează ceea ce se poate salva într-un marasm cultural. Dacă aproape orice cinefil care se respectă are în minte capodopera lui Ciulei, Pădurea spânzuraților (1965), mai puțini își amintesc de filmul său de început, Erupția. O paralelă cu literatura perioadei relevă aceeași situație dramatică a traversării insolitate a
Liviu Ciulei – regizorul, actorul și sălbaticii by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5155_a_6480]
-
înfruntă. Cine a trecut prin pavilionul Islandei a cîștigat și o altă percepție a actualității. Islanda a fost una din primele victime ale crizei bancare din 2008. Oricît de neverosimilă ar părea, afirmația că literatura ia salvat pe islandezi de la marasmul eșecului în afaceri este adevărată. Fiindcă, de peste o mie de ani, micuța națiune vede în arta povestitului, în tradiționalele „saga” o formă de rezistență împotriva uitării propriei istorii, de apărare a bunului ei renume, de securizare în fața dramaticelor schimbări ale
Pe drumul cărții - De la Göteborg la Frankfurt pe Main by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/5173_a_6498]
-
domeniul ingineresc. Fastidiul față de pustiul tehnic și l-a domolit mergînd în 1984 la Noica, Păltinișul prilejuindu-i scrierea unui jurnal filosofic, după tiparul consacrat al dialogurilor speculative, dar scurta ședere în stațiunea montană nu l-a putut scăpa de marasmul travaliului în industria comunistă. A rămas prins în copca tehnologică, digerîndu-și anevoie naufragiul în mijlocul mașinilor și angrenajelor. După 1990 o tresărire de spirit l-a împins să dea admitere la Teologia din Iași și apoi la Facultatea de Filozofie și
Spiritul vacilant by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5398_a_6723]