58,894 matches
-
Lenau (Preussische Jahrbuecher, 1900), reluat în Convorbiri literare, 1900, la ultimii eminescologi, relația cu Eminescu e întoarsă pe toate fețele. În bibliografia obligatorie îl vom descoperi pe I.E. Torouțiu, autor, în Convorbiri literare - 1939 al unei cercetări savant omagiale. Destinderea marcată de sfârșitul anilor șaizeci nu se putea fără un moment care să fixeze dimensiunea acestei relații. În septembrie 1969 vor avea loc la Timișoara Zilele comemorative Lenau. În articolul-prefață al manifestării, publicat în România literară, Grigore Tănăsescu notează: ,, Traiectoria lirică
Bicentenar Nikolaus Lenau: O profunzime nouă by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/14885_a_16210]
-
normalitățăii curente. Cei mai expresivi exploratori ai profunzimilor, cei care au scris sub amenințarea autodistrugerii au fost Hölderlin și Nietzsche. Ei sunt eroii care inaugurează și sfârșsc acest secol, sub semnul maladiei/ dereglării care îi întemeiază astfel. Dacă zguduirile culturale marcate de Nietzsche și Hölderlin au avut un ecou enorm, dacă ele și-au pus pecetea, într-un fel sau altul, asupra secolului XX al culturii, poate că n-ar fi rău să-i citim pe Eminescu și pe Lenau prin
Bicentenar Nikolaus Lenau: O profunzime nouă by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/14885_a_16210]
-
Există o provocare a adâncurilor vizibilă chiar de la primele opere. Dar la Lenau, dar la Eminescu? Pentru Eminescu biografii au încercat să fixeze momentul ,,provocărilor" la Berlin. Pauza de creație relativă, cu poemele de formulă nouă (Privesc orașul furnicar) ar marca o transformare stilistică. 8) În cadrul acestei întâlniri trebuie descoperite întâlnirile cu Hölderlin, cu Lenau și, poate, cu Nietzsche. Hyperion-ul lui Hölderlin conține această imagine a germanilor: ,,Barbarii din vremuri vechi, ajunși și mai barbari prin propria lor strădanie, prin
Bicentenar Nikolaus Lenau: O profunzime nouă by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/14885_a_16210]
-
strălucitoare: Johnny Deep, Faye Dunaway, Jerry Lewis, Lili Tylor și Vincent Gallo. Filmul, devenit imediat pentru o întreagă generație un film-cult, va primi Ursul de Aur la Berlin și va cunoaște un imens succes de stima și de public. "Novocaina" marchează debutul lui Atkins în regia lung metraj de ficțiune, iar echipa la care recurge este una puternică și de buni profesioniști: producător - Paul Mones ("The Patriot", "Double Team"), imaginea - Vilko Filac (operatorul lui Kusturica de la "Do you Remember Dolly Bell
Trei filme de vacanță by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/14883_a_16208]
-
Arta Renașterii (sec. XV și XVI) apărute la Editura Humanitas. Pe lîngă monumentalitatea lor și ireproșabilele condiții grafice în care au fost tipătite - de altfel, acest lucru s-a petrecut în Italia -, aceste adevărate evenimente editoriale, la vremea lor, au marcat și o nouă vîrstă a editurii. Pentru prima oară de la înființarea sa, editura și-a lărgit aria de interes și a trecut de la marile momente ale culturii scrise către marile momente ale istoriei vizualității. Autoarele textelor, Liana Castelfranchi Vegas pentru
Cărți despre artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14909_a_16234]
-
de Ștefan Câlția, de imageriile, bestiariile și sincretismele sale, iar cel de-al doilea de evanescentul, seraficul și atît de rafinatul Octav Grigorescu. Cei zece ani care s-au scurs, la apariția albumului, de la moartea celui din urmă au fost marcați, așadar, nu prin grija înneguratului ideolog care își încropise un cuib la Ministerul Culturii, ci prin bunăvoința d-lui Ernst Michael Winter, galerist din Hamburg și istoric de artă interesat de cele mai variate aspecte ale fenomenului european, de la arta
Cărți despre artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14909_a_16234]
-
este aici și totuși dincolo/ de orice înțelegere", un astru tutelar care însă "moare interior" o dată cu inima poetului, semn nu doar al degradării unui eu dezorientat într-o lume obscură, ci și al unei dureroase disoluții cosmice. Al doilea ciclu marchează începutul unei dificile încercări de salvare a poetului claustrat între ziduri: "următoarea lume ar putea fi sufletul dacă mă hotărăsc/ să scap de pielea asta putredă[...] atâția ani pierduți pe lume în frica prelungită că aici e totul./ alta e
Fundăturile poeziei by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14919_a_16244]
-
Ioana Bulcă și Simona Bondoc compun abil relația dintre prezent și trecut, luciditatea de acum și pasionalitatea de atunci, competiția internă dintre dorința de a învinge și sentimentul acut că bătălia e inutilă. Din tot grupul, ele sunt cele mai marcate de condiția de vedetă și mi se pare că ține de performanță felul cum ambele joacă jocul. Pentru personajul interpretat de Raluca Zamfirescu, jocul secund devine o a doua natură și Sarita Myrtle se cufundă cu voluptate în nebunie, actrița
Gloria de după glorie by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/14956_a_16281]
-
de minune să sugereze că este și nu este nebună, că slăbiciunea ei de minte este o formă prin care dobândește puterea asupra celorlalți. La vârsta asta a avea putere înseamnă a ți se da atenție. Simetric, delirul normalității, este marcat de personajul jucat de Tamara Buciuceanu: o fostă duenă, bine înfiptă cu picioarele pe pământ, veșnic nemulțumită și știind să transmită starea de culpă, ea își construiește toate intervențiile pregătind spectacolul celei de pe urmă apariții în fața oamenilor, fie ei colegi
Gloria de după glorie by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/14956_a_16281]
-
un spațiu de două ori mai mare decît poeți cu adevărat valoroși, cuprinsul e înghesuit atît de "economic" încît devine absolut inutilizabil: numele autorilor și titlurile poemelor sînt scrise la rînd, cu același corp de literă (deci titlul nu apare marcat în nici un fel), cu traducătorii în paranteză și numărul paginii după o virgulă, urmat imediat de alt poet, într-un unic șir amețitor, care începe cu Eminescu și se încheie cu Irina Matei (?). Nu ai cum să găsești un nume
Cum reușim să ne facem de rîs by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14949_a_16274]
-
publice actuale: înrădăcinarea corupției în societatea și în mentalitatea românească. Nu se poate însă nega faptul că lexicul românesc din domeniului ofertei "suplimentare" și nefixate de o lege propriu-zisă este bogat, variat și nuanțat. Termeni mai vechi și mai noi marchează anumite diferențe semantice: între oferta în bani și cea în obiecte, pentru a obține sau nu avantaje ilegale; deosebirea principală privește plasarea "darului" înaintea sau în urma unui serviciu, condiționat deci sau nu de el: între tipul mită și bacșiș diferențele
Șpaga by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14979_a_16304]
-
Auschwitz) dispare; ajunsă într-o clinică de psihiatrie, Hanya scrie, în scopuri terapeutice, un jurnal despre perioada de prizonierat, iar Eva, în mîinile căreia ajunge caietul într-o zi, se sinucide în urma șocului lecturii. Curios este totuși că istoria, care marchează atît de dur destinul personajelor pînă la sfîrșitul celui de-al II-lea război mondial, pare să amuțească după. Personajele par a fi prea concentrate să supraviețuiască traumelor vechi ca să le mai pese de ce se întîmplă în continuare în lume
Generații by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/14995_a_16320]
-
despre înceata dezvoltare a sufletului în comparație cu evenimentele bulversante ale istoriei. Apoi despre evenimente care deformează spiritul și, prin asta, deteriorând ritmul lent de dezvoltare armonioasă a sufletului. Despre scenele de violență din cărțile mele ca niște rupturi de nivel care marchează o purificare forțată. La sfârșit, vorbim până târziu despre Apocalipsă, degenerarea umanității, nevoia unui ritm nou, a unei iluminări pe un plan ascuns, altul decât cel al istoriei. Modul de acțiune al sufletului universal fiind ritmic, iluminat prin răsturnări zguduitoare
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
Ce nu există însă este încrederea în puterea de opoziție politică a literaturii. Niciodată Tia Șerbănescu nu se îmbată cu această iluzie. în consecință, nici propriul jurnal nu e văzut vreodată a avea această dimensiune. Mai mult, e un jurnal marcat de o triplă cenzură: "Scriu prost, adică o mulțime de prostii. Dar nu e mai puțin adevărat că o irepresibilă cenzură mă obligă să evit lucrurile pe care n-am curajul să le spun. Și nu e o singură cenzură
Un jurnal ca un spectacol literar by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15265_a_16590]
-
unele celebre și poate revolta de specie nu-și are rostul. Și totuși. Insist să cred că jurnalul Tiei Șerbănescu, dacă ar fi fost lipsit de indicația din subtitlu, ar fi deschis o amplă discuție teoretică și poate ar fi marcat începutul unei alte clasificări de gen. Prima asociație care mi-a venit în minte a fost cu o carte îndepărtată geografic și anume cu romanul non-ficțional al unei scriitoare americane de origine chineză, Maxine Hong Kingston. De ce mi se pare
Un jurnal ca un spectacol literar by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15265_a_16590]
-
teoria lui Boorstin, sumar expusă în nota către cititor. Au existat în cultura occidentală, potrivit lui Boorstin, trei epoci de căutare. Prima e cea eroică, a profeților evrei și a filosofilor atenieni, căreia îi va urma o perioadă de căutări comune, marcată de întoarcerea către experiență, de revenirea Căutătorilor în mijlocul comunităților. O a treia perioadă e cea a științelor sociale, a privirilor îndreptate către viitor. S-ar putea înțelege că e și epoca noastră, deși Boorstin evită să afirme direct lucrul acesta
O istorie a căutării by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15291_a_16616]
-
ridicolului împins la exces"). Alurei trufașe, podoabelor, atitudinilor de singularizare dominatoare, euforiei luxului le răspund modestia, sobrietatea, decepția, abulia. Exuberanța personală se dizolvă în îndoială, slăbiciune, risipă, deplețiune, nu fără o notă de autoironie ce rigidizează postura deliberată și totodată marchează neostentativ distanța morală față de aceasta. Eul se prezintă în fața lumii teribile dezarmat, vitregit parcă de voința oricărei articulări de sine, asemenea acelor vietăți care, atacate de un dușman, se prefac moarte. Uneori această mortificare tactică adoptă aspectul psihologic al impersonalizării
Un baroc paradoxal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15295_a_16620]
-
lovituri de tobă/ e o clipă-n care dintr-un colț răzbate/ o respirație "din cea mai veche zi a vremii"/ omul tăcerii ne privește și varsă apă pe umbrele noastre" (M). Tăcerea e ultimul hotar al acestui baroc paradoxal, marcat de sacrificiu. Dar odată atinsă cota cea mai de jos a deconvenționalizării, discursul poetic caută a-și reintra în drepturi. Adică a parcurge drumul înapoi, către ceea ce părea definitiv compromis, abolit. Se cuvine precizat că această reversibilitate nu e nici
Un baroc paradoxal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15295_a_16620]
-
foarte pragmatice. Dat fiind modul de prezentare al acestei cărți, existau temeri ca cititorii, potențialii cititori desigur, să nu observe deosebirea între Figuri IV și Figuri V și să o confunde pe una cu cealaltă. Am crezut că trebuia să marcăm noutatea acestui ultim volum cu ceva care să sară în ochi pentru ca cititorul să nu-l confunde cu o reeditare a Figurilor IV. Am hotărît să punem o banderolă pe acest volum, nu o jachetă, ar fi fost prea mult
Cu Gérard Genette despre Figuri V by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15280_a_16605]
-
vechii lor adversari, suedezii, a unuia din cele mai controversate episoade din istoria daneză. Fără a fi propriu-zis o istorie romanțată, dar apropiindu-se pe alocuri de acest gen, Vizita medicului de curte pornește de la un eveniment istoric care a marcat în mod decisiv istoria Danemarcei. între 1768 și 1772, Johann Friedrich Struensee, medic german de curte al regelui danez Christian al VII-lea, s-a folosit de influența pe care o avea asupra regelui (foarte probabil alienat mintal) pentru a
Istorie daneză by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15307_a_16632]
-
aproprie spații geografice și temporale străine fără ca exotismul să dilueze tensiunea pe care o aduc boala și moartea. Discursul poetic, din perspectiva "acelui cetățean universal ș...ț pentru care granițele (geografice, dar și temporale) nici nu există", glisează între spațiul marcat de boală al sanatoriului și rătăcirea prin orașele și timpurile lumii, discret livrescă, așa cum este și personajul ei, Himerus Alter. "Mă trezesc cu mîna amorțită și mi se face teamă,/ Tremur ca-ntotdeauna, deschid fereastra, același sentiment greoi/ Din verile
Tușind și suferind by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15315_a_16640]
-
al XIX-lea: al viziunii poporaniste, sămănătoriste ("scene din popor"), sau al adversarilor ei. în linii mari, uzurile actuale corespund accepțiilor popor - "neam", "națiune"; "clasele de jos"; "țărănime" - adesea oscilând imperceptibil între ele. Politic și global termenul popor e adesea marcat emfatic de determinări ("acest popor", "popor român"): "este necesară mobilizarea energiilor puternice, curate și autentice de care dispune acest popor" (UFD, "Apel către români", 2000); "sărăcit, mințit, batjocorit și sfidat de o liotă de pseudopoliticieni cu aere de primadonă, acest
"În popor" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15322_a_16647]
-
subliniază că orice experiență a iubirii (chiar ca "ucenicie a morții") se sustrage timpului, evadând în eternitate. Vreodată este echivalent, aici, cu acea clipă eternă, care constituie oximoronul definitoriu al iubirii. A suferi din dragoste înseamnă a suferi veșnic, pentru că marchează participarea eului la o trăire supraomenească. Iată de ce invocarea morții din final este rugăciunea pe care cel ce iubește o adresează - cui? Dacă nu lui însuși! - pentru a scăpa de acel incredibil dat real vreodată; pentru a se reîntoarce în lipsa
Versul celor patru superlative by Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-journal/Journalistic/15300_a_16625]
-
republicat ulterior în culegerea de eseuri a lui Jünger Frunze și pietre. Studiul s-a bucurat de o mare popularitate după cel de-al doilea război mondial în ciuda caracterului său ermetic. Cufundarea în tainele limbii s-a adresat unei generații marcate de spaima unui trecut încă viu și care căuta un punct de reper în atemporalitatea aparentă a limbii, a poeziei. Ernst Jünger se înscrie cu Laudă vocalelor în modernitatea clasică a anilor '20. Opera sa reflectă experiența războiului, descrierea tehnicii
Reinhart Meyer-Kalkus - Vocea și arta vorbirii în secolul 20 by Adina Olaru și Ruxandra Năstase () [Corola-journal/Journalistic/15305_a_16630]
-
reportaje este exact ceea ce formaliștii ruși numeau literaritate (altfel, reportajele sociale sunt puternic amenințate de datare). Cu alte cuvinte, reportajele ar fi avut nevoie să fie rescrise, "trase" înspre literatură (chiar ficțiune) pentru că pixul reporterului strică uneori povestea, altfel, bine marcată de relatarea personală, nostalgică (nu-și găsesc rostul în carte datele, chapeau-urile, subtitlurile, exprimările clișeizate sau tonul uneori retoric-patetic comentariului). Sper să fiu bine înțeles, reportajele sunt "brici". Iftimie Nesfântu are "vână", miroase subiectul, știe ce și cum să caute
Reportaje by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15340_a_16665]