828,913 matches
-
încoace s-au ferit toți de canalizare. Și asta din mai multe motive. Cel mai important e frica de eventualele acuzații că bagă banii în pămînt, adică în lucrări foarte costisitoare ale căror beneficii imediate nu se văd. Am însă mari îndoieli că un Crin Halaicu sau un Viorel Lis s-au gîndit, fie și în nopțile lor de nesomn, cum ar fi putut îmbunătăți canalizarea Bucureștiului. Halaicu n-a lăsat în urma sa decît regretul că a fost ales primar, iar
Bucureștiul trădat de primarii săi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11265_a_12590]
-
Adrian Năstase, Mircea Geoană etc. În ceea ce privește sintagma ,președinte perfect", nu trebuie să vă faceți probleme sau să aveți eventuale mustrări de conștiință. Lucrurile sunt cu mult mai simple: amintiți-vă de Mircea cel Bătrân, Ioan Vodă cel Cumplit, Ștefan cel Mare și chiar... Ivan cel Groznic. Să nu credeți nici o clipă că Băsescu cel Perfect ar denatura lucrurile. La noi, în România? Înseamnă că, vorba Dvs.: ,se confundă România cu Federația Rusă". Din punct de vedere imediat lingvistic, evoluția sintagmei este
Pontul Euxin - mâna lungă a lacului Aral... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11266_a_12591]
-
interviu cu cineva care spunea că, de la anul, vom mânca pâine ștanțată, sau cu etichetă. Ca înainte de '89. O fi un nou pas spre dictatură?" - vă întrebați cu oarece frică. Vă răspund: nu avem nici o șansă, fiindcă nu ne lasă marii corupți și escroci care... Dumneavoastră nu vedeți ce se întâmplă în țară, nu aveți televizor? Valentina Cruceanu, Cluj-Napoca. Un nou film cu Vacanța Mare? N-am auzit, dar e exact ce ne trebuie. Îmi scrieți: ,Pro Tv-ul ne-a demonstrat
Pontul Euxin - mâna lungă a lacului Aral... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11266_a_12591]
-
dictatură?" - vă întrebați cu oarece frică. Vă răspund: nu avem nici o șansă, fiindcă nu ne lasă marii corupți și escroci care... Dumneavoastră nu vedeți ce se întâmplă în țară, nu aveți televizor? Valentina Cruceanu, Cluj-Napoca. Un nou film cu Vacanța Mare? N-am auzit, dar e exact ce ne trebuie. Îmi scrieți: ,Pro Tv-ul ne-a demonstrat cum stăm cu nivelul de cultură generală și de educație, adică bine, tot mai mulți debarasându-ne de tarele unor cunoștințe care ne îngreunează
Pontul Euxin - mâna lungă a lacului Aral... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11266_a_12591]
-
tarele unor cunoștințe care ne îngreunează memoria". Sau, altfel spus, și după cum prezice bunul meu prieten Haralampy, va trebui să ajungem acolo încât materia noastră cenușie să aibă culoarea și consistența rumegușului de brad... În acest sens și scop, Vacanța Mare, cu ajutorul televiziunii amintite, a avut și are un rol inestimabil asupra telespectatorului român. Profundă analiză - nu-i așa ? Dar, în general, nu sunt de acord cu Dvs. Mai reveniți, după ce vedeți filmul care, declară protagonistul Mugur Mihăescu, ,nu mai este
Pontul Euxin - mâna lungă a lacului Aral... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11266_a_12591]
-
să scrie. Atîta doar că, la un moment dat, în sfera ei de interese a intervenit o mutație, predilecția pentru comentariul academic fiind înlocuită cu aceea pentru ,the real thing", cum se exprimă ea, în legătură cu tentația pătrunderii la tot mai mare adîncime în ,universurile reale sau imaginare produse de conștiințe creatoare": autori de povestiri, romane, biografii, autobiografii. Ceea ce poate să fi jucat un rol, din momentul în care s-a văzut confruntată cu ,sentimentul de criză și haos interior produs de
Inadaptarea emigrantului by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/11251_a_12576]
-
abundă în referiri la persoane de departe (desemnate prin inițiale) ale căror portrete caracteriale și intelectuale le dau o concretețe pregnantă. Unii pot fi ușor decodați (Silvian Iosifescu, Crohmălniceanu, Henri Wald) - alții nu. Dar nimic nu-i procură o mai mare bucurie -, uneori de-a dreptul exaltantă - decît întîlnirea cu vechii prieteni la Paris, în Israel sau în America, cu reluarea unui dialog de fapt niciodată întrerupt și descoperirea ușurinței cu care pot fi regăsite după decenii vechi moduri de comunicare
Inadaptarea emigrantului by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/11251_a_12576]
-
alte cuvine, în acele momente în care ambele sînt necesare în egală măsură și cînd adevărata preocupare a lui Baba este interacțiunea lor. Însă atunci cînd miza picturii este arhitectura obiectului, materialitatea acestuia sugerată prin mijloace specifice convenției artistice, și marea problemă plastică - dar și metafizică și morală în același timp - o reprezintă dialogul dintre lumină și întuneric, prezența umană este doar presupusă, invocată indirect, ca și în cazul peisagisticii. Baba refuză, și chiar disprețuiește, amestecul unor entități atît de deferite
Organicismul picturii lui Corneliu Baba by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11262_a_12587]
-
ideologii, filosofii și doctrine estetice, în care arta și-a negat cu aceeași vehemență moștenirea, prezentul și viitorul, în care forma industrială a declarat un război fățiș celei simbolice, Baba s-a încăpățînat să rămînă, după propria sa mărturisire, în ,,marea pictură,,. Adică înlăuntrul acelor convenții ale limbajului și acelor coduri ale reprezentării pe care timpul părea să le abandoneze ca învechite și ineficiente. Paradoxul acestei opțiuni este cu atît mai mare cu cît mediul ortodox în care artistul a trăit
Organicismul picturii lui Corneliu Baba by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11262_a_12587]
-
a încăpățînat să rămînă, după propria sa mărturisire, în ,,marea pictură,,. Adică înlăuntrul acelor convenții ale limbajului și acelor coduri ale reprezentării pe care timpul părea să le abandoneze ca învechite și ineficiente. Paradoxul acestei opțiuni este cu atît mai mare cu cît mediul ortodox în care artistul a trăit și s-a format, cu schematismul lui aproape de abstracție, cu impersonalitatea lui severă și cu naturala disciplină a formalizării, care a perpetuat în timp tiparele gîndirii orientale, ar fi putut să
Organicismul picturii lui Corneliu Baba by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11262_a_12587]
-
mai festiv și, în general, mai apropiat unei viziuni decorative. Ani buni din perioada tinereții sale, Baba visează o călătorie la Paris, un contact direct cu atmosfera și cu tendințele artei europene și, mai ales, o vizită de inițiere prin marile muzee ale lumii. Contactul nemijlocit cu experiențele artistice europene, intuiția spiritului lor viu, documentarea directă și nu doar cea livrescă ar fi distribuit, poate, altfel accentele în universul artistic al pictorului. Această problemă și-o pune în mod repetat și
Organicismul picturii lui Corneliu Baba by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11262_a_12587]
-
pentru mine fără oglindă. Și ca să nu mor, pentru că, nemaivăzîndu-mă ei toți mă uitau și uitarea e moarte, nu-i așa, am început să beau ca să scriu, turnam vodkă în mine, toate balamalele existențiale crăpau dracului, creierul meu devenea un mare amfiteatru plin cu cititori virtuali și numai așa puteam să scriu și scriam. Da, domnilor, noi poeții sîntem de fapt niște fecundători, un fel de tăurași de montă cu pedigri. îi considerăm cantități neglijabile pe cititori, dar sîntem gata să
Dacă inspiri numai ce expiri, mori by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/11268_a_12593]
-
aparține, bietul text nu poate fi nici respins, nici premiat - grea dilemă! Divaghez, divaghez. Drama scriitorului este că are nevoie de cititor ca de aer, dar în aerul ăsta stratul de ozon se subțiază continuu. Sînt țări închise spațiilor largi, marilor platouri cu vizibilitate sporită. }ări care necunoscînd decît cele șapte culori ferme ale spectrului solar ignoră sau contestă nuanțele intermediare. Aceste țări sînt părăsite de artiștii lor pentru că arta e ca respirația într-un spațiu închis; aerul pe care-l
Dacă inspiri numai ce expiri, mori by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/11268_a_12593]
-
act pur de semnificare, transformă eseul conceptual într-o căutare deloc aridă. Analiza lui Gabriel Liiceanu se încarcă de o căldură nevăzută și se citește cu plăcerea intelectuală a descoperii unui drum ,subversiv" față de lucruri ce par definitiv stabilite de mari gînditori. Detașarea mimată a unui observator privilegiat, exterioritatea antropologului, privirea integratoare a istoricului versat, imparțialitatea logicianului, suplețea argumentativă a filozofului - acestea sînt ingredientele care alcătuiesc căutarea lui Gabriel Liiceanu în Om și simbol. Pentru a contura ,tehnica" eseistică a autorului
Cele mai bune culori by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11274_a_12599]
-
comune, redate toate în falsă vecinătate, în spațiul aceleiași piețe. Privirea le descoperă firesc în tablou, ca pe un inventar a tot ce poate să însemne bucurie copilărească. Cel care privește știe totul și, dacă nu, descoperă totul fără prea mari eforturi. Ce poate fi mai cunoscut și mai firesc decît jocul? Firesc, desigur, poate chiar înscris în datele noastre biologice, cunoscut însă... Tabloul, arată Gabriel Liiceanu, nu e un răspuns, ci o întrebare. O întrebare care, convingător dezvoltată în paginile
Cele mai bune culori by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11274_a_12599]
-
E o poetică inversă, o metaforizare ce purcede de la temă către text. Invocată cu un patetism crud, materia pare a fi cea care, ea, se alcătuiește sub forme metaforice în măsură a informa textul: ,Să vină materia, strigai în gura mare, să umple,/ să inunde coline și lunci, albii secate și rîpe./ înălțați schelele, firul cu plumb aruncați-l la pămînt,/ ademeniți-o, căprioara mea senină și roșcată,/ cu vorbe dulci, cu zîmbete, cu rugăminți aprinse,/ îmbrăcați-o cu ce are
Lirism extravertit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11253_a_12578]
-
amestecate în așa chip încît să li se șteargă prestanța, să iasă la iveală haosul ce se ascunde-n ele: Cartea obiect, omul-pisică, pasărea-jumătate-om,/ Cuhnia Palatului Mogoșoaia, aleile pietruite, hăul/ lacului împînzit de năluci./ Mai sînt însă aci și statuile Marelui Octombrie,/ Marelui Ianuarie, Marelui Aprilie,/ Marelui Decembrie, Marelui Cuptor et caetera, strivind, culcate,/ grădina cu mătrăgună și bucate, dar și osemintele/ vestitei mănăstiru sîngerînd prin iarbă, și mîndria națională și internaționalistă a artiștilor/ aplecați sub vremi" (Pisica ideologică ș1ț). La
Lirism extravertit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11253_a_12578]
-
așa chip încît să li se șteargă prestanța, să iasă la iveală haosul ce se ascunde-n ele: Cartea obiect, omul-pisică, pasărea-jumătate-om,/ Cuhnia Palatului Mogoșoaia, aleile pietruite, hăul/ lacului împînzit de năluci./ Mai sînt însă aci și statuile Marelui Octombrie,/ Marelui Ianuarie, Marelui Aprilie,/ Marelui Decembrie, Marelui Cuptor et caetera, strivind, culcate,/ grădina cu mătrăgună și bucate, dar și osemintele/ vestitei mănăstiru sîngerînd prin iarbă, și mîndria națională și internaționalistă a artiștilor/ aplecați sub vremi" (Pisica ideologică ș1ț). La rîndul său
Lirism extravertit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11253_a_12578]
-
încît să li se șteargă prestanța, să iasă la iveală haosul ce se ascunde-n ele: Cartea obiect, omul-pisică, pasărea-jumătate-om,/ Cuhnia Palatului Mogoșoaia, aleile pietruite, hăul/ lacului împînzit de năluci./ Mai sînt însă aci și statuile Marelui Octombrie,/ Marelui Ianuarie, Marelui Aprilie,/ Marelui Decembrie, Marelui Cuptor et caetera, strivind, culcate,/ grădina cu mătrăgună și bucate, dar și osemintele/ vestitei mănăstiru sîngerînd prin iarbă, și mîndria națională și internaționalistă a artiștilor/ aplecați sub vremi" (Pisica ideologică ș1ț). La rîndul său, geografia e
Lirism extravertit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11253_a_12578]
-
li se șteargă prestanța, să iasă la iveală haosul ce se ascunde-n ele: Cartea obiect, omul-pisică, pasărea-jumătate-om,/ Cuhnia Palatului Mogoșoaia, aleile pietruite, hăul/ lacului împînzit de năluci./ Mai sînt însă aci și statuile Marelui Octombrie,/ Marelui Ianuarie, Marelui Aprilie,/ Marelui Decembrie, Marelui Cuptor et caetera, strivind, culcate,/ grădina cu mătrăgună și bucate, dar și osemintele/ vestitei mănăstiru sîngerînd prin iarbă, și mîndria națională și internaționalistă a artiștilor/ aplecați sub vremi" (Pisica ideologică ș1ț). La rîndul său, geografia e pusă în
Lirism extravertit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11253_a_12578]
-
șteargă prestanța, să iasă la iveală haosul ce se ascunde-n ele: Cartea obiect, omul-pisică, pasărea-jumătate-om,/ Cuhnia Palatului Mogoșoaia, aleile pietruite, hăul/ lacului împînzit de năluci./ Mai sînt însă aci și statuile Marelui Octombrie,/ Marelui Ianuarie, Marelui Aprilie,/ Marelui Decembrie, Marelui Cuptor et caetera, strivind, culcate,/ grădina cu mătrăgună și bucate, dar și osemintele/ vestitei mănăstiru sîngerînd prin iarbă, și mîndria națională și internaționalistă a artiștilor/ aplecați sub vremi" (Pisica ideologică ș1ț). La rîndul său, geografia e pusă în malaxorul notațiilor
Lirism extravertit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11253_a_12578]
-
în tabloul literaturii române de azi. Atunci cînd se vorbește despre starea actuală a prozei românești sau se fac diferite sinteze ori clasamente de sfîrșit de an, cărțile lui Gheorghe Schwartz sînt, cu regularitate, uitate. Paradoxul este cu atît mai mare cu cît aceleași cărți sînt mereu abonate la premiile Uniunii Scriitorilor, iar numele autorului este tratat cu respect, ori de cîte ori intră, mai mult sau mai puțin întîmplător, în discuția specialiștilor. Cum se explică acest destin oarecum straniu al
Ispita Evului Mediu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11270_a_12595]
-
de comportament pare desprins din paginile de fapt divers ale ziarelor sau din emisiunile de știri ale televiziunilor de azi. Cît despre ,perceptori" și ,funcționari" la începutul Evului Mediu... Tentația de a citi fragmentul citat în cheie ironică este foarte mare. Culmea este însă că inadvertențele de limbaj nu tulbură prea tare nici o lectură obișnuită. Trimiterea la ocupații din prezent contribuie la o mai bună înțelegere a comportamentului respectiv. Ciclul romanesc Cei o sută reprezintă, într-un fel, o replică românească
Ispita Evului Mediu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11270_a_12595]
-
18 ani, dar n-a fost niciodată publicată, astfel încât am debutat abia la 24 de ani cu romanul M-am hotărât să devin prost. LVR: Cum a fost primită cartea în Franța? MP: Mai degrabă bine, cred c-am avut mare noroc. Mă sperie gândul că romanul îi poate influența cumva pe tineri, sper doar să-i atingă, să-i emoționeze. Pentru mine, scriitorul e aidoma cofetarului; dacă am făcut o prăjitură și oamenilor le place, sunt mulțumit. LVR: Îmi puteți
Cu Martin Page by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/11263_a_12588]
-
împart diferit sfera de aplicare, ca și negarea lor gramaticală sau prin antonime. În dicționarele românești, verbul a iubi este definit în primul rînd în legătură cu complementul său direct uman; primul sens din DEX este ,a fi îndrăgostit, a simți o mare afecțiune pentru o persoană de sex opus". Ceva mai departe, apare și un sens care permite complementul non-animat: ,a ține extrem de mult la cineva sau la ceva". De fapt, uzul curent acceptă complement inanimat doar cînd se referă la abstracte
"Iubește să cumpere..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11258_a_12583]