524 matches
-
epoca Primului Război au putut (con)viețui cu antantiștii foarte bine și după 1918, germanofilii celui de-al doilea Război Mondial au sfârșit în Gulag, așa cum s-a întâmplat cu Gigurtu, care a murit în pușcăria de la Rm. Sărat. Alexandru Marghiloman, marele moșier devenit premier, care a rămas în București după ce capitala a căzut în mâinile nemților în 1916 și a semnat pacea de la București, trecând drept un trădător de țară (deși se poate dovedi oricând că pragmatismul său a primat
Acum 100 de ani, intram în Primul Război Mondial. L-am pierdut zdrobitor, dar rămâne totuși cel mai mare succes din toată istoria noastră modernă () [Corola-blog/BlogPost/338592_a_339921]
-
rămâne totuși cel mai mare succes din toată perioada noastră modernă. Rămâne totuși întrebarea-cheie: cine a făcut România Mare? Evident, răspunsul este și el un motiv de polemică, fiind în mâna oricărui pasionat de istorie, dar explicația dată de Alexandru Marghiloman, o parafrază ceva mai realistă decât a lui P.P.Carp („România are prea mult noroc pentru a mai avea nevoie de politicieni”) e foarte savuroasă: „Numiți-o Providență, numiți-o geniul rasei, botezați-o cum vreți voi; să știți că
Acum 100 de ani, intram în Primul Război Mondial. L-am pierdut zdrobitor, dar rămâne totuși cel mai mare succes din toată istoria noastră modernă () [Corola-blog/BlogPost/338592_a_339921]
-
-i determine să voteze mai repede unirea cu România. Domnii basarabeni n-au votat! Ascultau bubuiturile de tun, știau că sunt românești, dar nu au votat. La 5 martie s-a încheiat armistițiul de la Buftea și a venit guvernul Alexandru Marghiloman cu suveranitate și asupra Moldovei. Guvernul Marghiloman avea și el misiunea să convingă basarabenii să se unească cu România și a trimis și el emisar. Tot așa, basarabenii ascultau și nu spuneau nimic. Marghiloman l-a trimis pe Const. Stere
Despre secretele Basarabiei… cu Şerban Milcoveanu () [Corola-blog/BlogPost/340022_a_341351]
-
cu România. Domnii basarabeni n-au votat! Ascultau bubuiturile de tun, știau că sunt românești, dar nu au votat. La 5 martie s-a încheiat armistițiul de la Buftea și a venit guvernul Alexandru Marghiloman cu suveranitate și asupra Moldovei. Guvernul Marghiloman avea și el misiunea să convingă basarabenii să se unească cu România și a trimis și el emisar. Tot așa, basarabenii ascultau și nu spuneau nimic. Marghiloman l-a trimis pe Const. Stere (care era o personalitate, om de cultură
Despre secretele Basarabiei… cu Şerban Milcoveanu () [Corola-blog/BlogPost/340022_a_341351]
-
Buftea și a venit guvernul Alexandru Marghiloman cu suveranitate și asupra Moldovei. Guvernul Marghiloman avea și el misiunea să convingă basarabenii să se unească cu România și a trimis și el emisar. Tot așa, basarabenii ascultau și nu spuneau nimic. Marghiloman l-a trimis pe Const. Stere (care era o personalitate, om de cultură, rectorul universității Iași), să-i convingă pe basarabeni. Constantin Stere a intrat în ședința Sfatului țării de la Chișinău și a pledat unirea Basarabiei cu România. Domnii basarabeni
Despre secretele Basarabiei… cu Şerban Milcoveanu () [Corola-blog/BlogPost/340022_a_341351]
-
trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric și a dreptului de neam, pe baza principiului că noroadele singure să-și hotărască soarta lor, de azi înainte și pentru totdeauna se unește cu mama sa România“. Prim-ministrul de la București, Alexadru Marghiloman, a declarat atunci: „În numele poporului român și al regelui României, cu mândrie, iau act de hotărârea cvasiunanima a Sfatului Țării. La rândul meu, declar că de azi înainte Basarabia este pentru vecie unită cu România“. *** Instrucțiuni: Duminică 24 MARTIE 2013
MANIFESTAŢIE LA STRASBOURG DE ZIUA UNIRII BASARABIEI CU ROMÂNIA de FLORIN ZAHEU în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341776_a_343105]
-
continuă...Un articol frumos dle Dumitru K Negoiță și un titlu adevărat. Bravo dle Constantin Toni Dârțu. Titina Nica Țene “Aveți dreptate, domnul Dârțu a făcut și face mult pentru cultura română”. b. Lansare de carte la Centrul Cultural „Al. Marghiloman” Buzău Magda Ursache „Mă bucur pentru prea puțin comentatul Marin Ifrim” Mariana Vârtosu “Toată stima pentru scriitorul Marin Ifrim. A consumat și a dedicate mult din timpul său pentru a comentat despre una sau alta din încercările literare ale unora
DESPRE UN VIITOR VOLUM CU PRIETENI ŞI NEPRIETENI de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 2242 din 19 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340576_a_341905]
-
ceilalți 16, au reușit. Altfel spus, coordonatoarea noastră, editorul...merită o notă maximă chiar și de la cei care consideră că Liga Scriitorilor Români plutește undeva, în urma acelora care se cred deja în ... XIII. LANSARE DE CARTE LA CENTRUL CULTURAL "AL. MARGHILOMAN" BUZĂU, de Dumitru K Negoiță , publicat în Ediția nr. 2040 din 01 august 2016. Chintesență literară Pe lângă cititorii fani ai literaturii măiastre, volumul „În sângele PLOII” autor, scriitorul, jurnalistul și criticul literar Marin Ifrim, membru titular al USR, ar trebui
DUMITRU K NEGOIŢĂ [Corola-blog/BlogPost/381716_a_383045]
-
avut ca președinte pe Constantin Stere. Prof.dr. Polin Zorilă a vorbit despre felul în care a fost receptată Unirea pe plan internațional, insistând asupra entuziasmului cu care a fost primită în România, inclusiv de regele Ferdinand și prim-ministrul Alexandru Marghiloman și asupra opoziției manifestate de Rusia și Ucraina. De asemenea, a prezentat cartea „Istoria Basarabiei” de Alexandru Boldur și Proiectul Educațional Interjudețean „Ziditori de țară și realizările lor.” Daniel Adam a mulțumit Consiliului Județean Prahova pentru susținerea Basarabiei și a
„BASARABIA, TIMPUL UNIRII”, MATINEU MUZEAL LA MUZEUL „CONSTANTIN ŞI ION STERE”, BUCOV, JUD. PRAHOVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381003_a_382332]
-
25 ianuarie / 7 februarie 1918, România primește un ultimatum din partea Puterilor Centrale, pentru încheierea păcii. Guvernul Ion I. C. Brătianu demisionează, se formează un nou guvern, condus de Alexandru Averescu, care va demisiona, la rându-i, urmat fiind de Cabinetul Alexandru Marghiloman. După preliminarii la Buftea, la 24 aprilie /7 mai 1918, România este forțată să semneze Tratatul de pace de la București cu Puterile Centrale. O rușine! Prin acest Tratat, țara noastră era forțată: „să retrocedeze Dobrogea de sud (Cadrilaterul) și să
SCRIEM CA SĂ NU SE UITE-DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346416_a_347745]
-
fost promulgat de către Regele Ferdinand I. Ulterior, prin Tratatul de la Versailles, au fost declarate nule toate aceste sinistre prevederi, dispozițiile nu au intrat în vigoare decât timp de șase luni, iar în octombrie 1918 înțelegerile au fost anulate de guvernul Marghiloman, România reluând ostilitățile, cu ajutorul armatei franceze conduse de generalul Berthelot. În ciuda impunerii păcii umilitoare de la București din 1918, și a prezenței trupelor străine pe o mare parte a teritoriului național, România, redusă teritorial la Moldova, prin retragerea Armatei și autorităților
SCRIEM CA SĂ NU SE UITE-DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346416_a_347745]
-
se vor metamorfoza într-o Împlinire atât de măreață. Privindu-i pe cei doi bărbați de stat, de același neam, zdraveni la trup (și, neîndoielnic, și la minte), m-am întrebat dacă nu cumva întrezăresc în ei ceva din Alexandru Marghiloman, în unul, și ceva din Ion Inculeț, în celălalt ... Desigur am găsit și motiv de îndoieli, cel puțin asupra vârstei celui în care îl căutam pe Marghiloman ... Dar, în exercițiul meu de ficțiune, pâlpâie totuși o fărâmă fe fantastic cu
“NU SUNT CITITOR ÎN STELE” – O CONSTANTĂ A RE-UNIRII BASARABIEI CU ROMÂNIA de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 439 din 14 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348358_a_349687]
-
minte), m-am întrebat dacă nu cumva întrezăresc în ei ceva din Alexandru Marghiloman, în unul, și ceva din Ion Inculeț, în celălalt ... Desigur am găsit și motiv de îndoieli, cel puțin asupra vârstei celui în care îl căutam pe Marghiloman ... Dar, în exercițiul meu de ficțiune, pâlpâie totuși o fărâmă fe fantastic cu șanse de proiectare în real. Deși, repet și eu: “nu sunt cititor în stele”. O sintagmă ce rămâne o constantă a re-Unirii Basarabiei cu România-mamă. Miroslovești - Iași
“NU SUNT CITITOR ÎN STELE” – O CONSTANTĂ A RE-UNIRII BASARABIEI CU ROMÂNIA de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 439 din 14 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348358_a_349687]
-
republicii noastre". Cîteva săptămîni mai tîrziu, la 27 martie 1918, Sfatul Țării, reunit în sala de festivități a unui liceu din Chișinău, vota unirea cu patria-mamă, cu 86 de voturi pentru, 3 contra și 36 de abțineri. Primul Ministru român, Marghiloman, venit din România, ia cuvîntul pentru a saluta "geniul rasei noastre care, după o separare de un secol întreg, găsește calea naturală, calea naturală arătată de istorie". Argumentul dreptului natural și istoric va fi reluat de către delegația română la negocierile
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Germanii amenință să ocupe Moldova, prezentîndu-se ca o barieră împotriva expansiunii bolșevismului Conservatorii sînt favorabili propunerilor germane, democrații îi imploră să nu cedeze. În aceste condiții, Brătianu demisionează pe 8 februarie, sfătuindu-1 pe rege să facă apel la germanofilul Al. Marghiloman care ar fi în măsură să obțină condiții mai favorabile; preliminariile sînt semnate la 5 martie la Buftea, iar pacea la București, pe 7 mai; România acceptă controlul economic al Germaniei și Austro-Ungariei. Dar această pace nu clarifică confuzia politică
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
că naționalitățile imperiului pot să decidă asupra propriilor destine. Pe 5 noiembrie, ei adresează Iașilor o notă care subscrie la principiul unității naționale române. De partea sa, Clemenceau îl presează pe Ferdinand să intre în război și să lichideze guvernul Marghiloman, Pe 28 octombrie, regele dă un ordin secret de pregătire a unei invazii în Transilvania. Generalul Berthelot ordonă trupelor sale trecerea Dunării pe 9 noiembrie, iar pe 10 noiembrie România reia luptele. Acest sfîrșit de război părea unul de eliberare
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de asemenea, de socialiștii care, măsurînd amploarea dificultăților economice și sociale, se transformă în 1919 în purtătorii de cuvînt ai violentelor mișcări greviste ale muncitorilor de la căile ferate și din industria petrolieră. Ei mai sînt atacați și de conservatori, precum Marghiloman, care deplîng orientarea incontestabilă a regelui Ferdinand spre liberali. Marghiloman consideră că, în 1921, liberalii nu au program și că șeful lor, Brătianu, se mulțumește să repete: "Partidul Liberal știe să asculte vocea poporului și va ști să limpezească situația
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
sociale, se transformă în 1919 în purtătorii de cuvînt ai violentelor mișcări greviste ale muncitorilor de la căile ferate și din industria petrolieră. Ei mai sînt atacați și de conservatori, precum Marghiloman, care deplîng orientarea incontestabilă a regelui Ferdinand spre liberali. Marghiloman consideră că, în 1921, liberalii nu au program și că șeful lor, Brătianu, se mulțumește să repete: "Partidul Liberal știe să asculte vocea poporului și va ști să limpezească situația". Și adaugă: "Nu-i nimic de schimbat în această țară
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
relațiile între guvern și industrie. Cele două texte sînt prezentate drept garante ale protecției intereselor economice ale țării și ale apărării suveranității naționale. Nimeni nu putea să se plîngă de inexistența voinței de a apăra suveranitatea românească. Chiar și conservatorul Marghiloman se temea, în 1920, de ambițiile imperialismului anglo-saxon, după cum povestește în Memoriile sale: "Americanii se oferă să organizeze și să ne completeze căile ferate în schimbul concesionării acestora pentru douăzeci și cinci de ani; englezii ne fac cadou un cuirasat și ne oferă
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
moderate din Sfatul Țării, instanță apărută în urma revoluției 3 martie Rușii semnează pacea de la Brest-Litovsk cu germanii Martie Sfatul Țării din Basarabia votează unirea cu România Mai Guvernul român semnează cu Germania Tratatul de pace de la București Noiembrie Guvernul conservator Marghiloman demisionează. Este decretată mobilizarea generală. La 10 noiembrie, România intră din nou în război 16 noiembrie Trupele române trec Carpații în direcția Ungariei l decembrie Adunarea reunită la Alba-lulia la chemarea patrioților români din Transilvania votează unirea Transilvaniei cu România
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
186-190, 194, 195, 216, 221, 228, 236, 237, 242-244, 246, 248-252, 254-260, 265, 270, 272, 274, 275, 277, 383, 385, 386, 404, 408 Manoilescu, Mihai 189, 225-227, 236 Manuel din Corint 36 Manuel II al Bizanțului 41 Marcou, Lilly 409 Marghiloman, Alexandru 163, 168, 169, 184, 185, 383 Maria de România (Hohenzollern) 178 Maria Tereza (împărăteasa) 61 Marin, Vasile 221, 224 Marquet 189 Marshall 281 Martonne, Emmanuel de 176, 199 Marx, Karl 205, 277, 313, 323, 387 Masaryk, Tomas 168 Mateevici
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
mai ciudat e că d. ministru nu găsește să răspunză la toate adevărurile espuse de d. I. Codrescu decât printr-un neadevăr ca totdeuna. D. Brătianu a răspuns că sporul la comune e numai de 300 000 lei. D. deputat Marghiloman s-a oferit a plăti o arendă de 300 000 lei numai pentru sporul din județul Buzău. În județul Buzăului îndeosebi proprietatea țăranilor, în masă, s-a urcat la 20 franci pogonul ca evaluare de venit - în plasa Câmpului; și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
1907. Până la 5 februarie 1904 subtitlul este „Supliment gratuit al ziarului «Adevărul»”, dată după care publicația devine de sine stătătoare, ca o revistă politico-literară cu caracter umoristico-satiric. Pe prima pagină se reproduce caricatura oamenilor politici mai importanți (D. A. Sturdza, Al. Marghiloman, P. P. Carp), printre rubricile revistei figurând: „Simpatiile noastre”, „Cronica melodramatică”, „Provincia are cuvântul”. Colaborează cu versuri D. Teleor, Cincinat Pavelescu, G. Caïr, Const. C. Brăescu, C. Cosco. De remarcat este faptul că publicația adăpostește debutul lui G. Topîrceanu, care
BELGIA ORIENTULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285685_a_287014]
-
real, dar și despre „premiera pseudonimului”, consumată în „Acțiunea Buzăului” din 1940 (Scrisoare). Tot din paginile acestei reviste școlare este de reținut informația referitoare la existența, în 1933 și 1934, a unui alt „Albatros”, revistă a Asociației studenților buzoieni «Alexandru Marghiloman», avându-l ca prim-redactor pe George Gh. Pâslaru, publicație la care au colaborat V. Voiculescu, I. A. Rădulescu-Pogoneanu, Al. A. Philippide, V. Maximilian. D.B.
ALBATROS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285217_a_286546]
-
vezi și N. P. Comnen, op. cit., nota 16, p. 43. 68 A.M.A.E., Fond 71/1914, E2, partea I, vol. 151, f. 99. • Maria, Regina României, Însemnări zilnice (decembrie 1918-decembrie 1919), vol. I, București, 1996, p. 256-359, passim. • Alexandru Marghiloman, Note politice, vol. III, București, Editura Machiavelli, 1995, p. 312-313. 71 F.R.U.S., P.P.C., vol. XII, p. 692-694. Inevitabilul s-a produs până la urmă: Ioan Erdelyi a intrat în conflict cu Înaltul Comisar român de la Budapesta, Constantin Diamandy. La București, la
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]