342 matches
-
poate chiar și de troieni favorabili unui alt joc. − Și asta, după părerea ta, ar justifica un sabotaj din partea lucrurilor minimalizate? − De ce-ar rămâne ele loiale unui proiect ce le degradează, căutând să le convingă de realitatea ultimă a marginalității lor? Au chiar datoria să saboteze traficul dubios de indiferență. Întruchiparea acestei grămezi de mărunțișuri obscure - incisive în parte prin natura lor, în parte prin căderea în irelevanță și fricțiunea de alte fărâme, și mai irelevante - îmi pare a fi
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
lasă traversat de frică fără reziduuri, cu eleganța firescului și fără acel blocaj indus de protecția excesivă, care e frica de frică; e de așteptat atunci ca, în locul tihnei, o stranie jonglerie jupiteriană cu fulminența să-i trezească interesul. Obscuritatea, marginalitatea și disperarea sunt condiția lustragiului de fulgere, dar și infatuarea proprie indestructibilului. În repetatele impasuri ale dialogului cu nomazii, și foarte probabil sub inspirația realității înconjurătoare, mintea unuia dintre arhitecți se lansă discret în încercarea de a distinge modul cum
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
și posturi publice. Heliade Rădulescu vrea să numească un tip de acțiune a unui om care, fără să se pregătească în niciun domeniu, poate să facă în mod spontan cam orice. În reinterpretarea sarsailismului, criticul n-a menținut trăsăturile boemei, marginalitatea sau sărăcia, ci numai absența tehnicii, a cunoașterii prealabile și a educației. E expresia însăși a activității diletante, multidirecționate, intermitente, bazate pe pornirea naturală și oportunistă. Bolliac e poet la 1838, revoluționar la 1848, politician la 1859, arheolog la 1860
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
sau care plac simțurilor?"106. În aceeași logică a democratizării, puțin mai jos, pe aceeași pagină, evocă "poezia" feminității. Exemplul e interesant pentru că presupune poetizarea unei ipostaze generice, trecând de la individualități la "clase", și în plus subliniază o figură a marginalității sociale: " Acele vergini ce în delirul celui mai sublim amor devin însele o poezie încarnată, și legile umane, convenințele societății nu le lasă a-și manifesta poezia, nici cu vorba, nici cu scrisul, nici cu penelul, nici prin note, nici
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
La fel ca și alte reprezentări ale sociabilității în lumea scriitorilor desfășurate în cadre specifice (cenaclul, revista literară) și în virtutea unei inițieri prealabile (" Îl întrebai de este frate cu poetul, despre care vorbisem altădată..."), această evocare participă la definirea unei marginalități. Pentru că atunci când sunt scoase în evidență, ritualurile și practicile specifice lumii scriitoricești marchează situarea artiștilor ca un corp social distinct, caracterizat tocmai prin ceea ce îl deosebește de restul societății. În acest sens, Sion subliniază "cântecul" ca o activitate incompatibilă cu
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
a stării sale sociale, ci prin excepționalitatea sa: poeții trebuie prețuiți și susținuți financiar tocmai pentru că sunt puțini și diferiți de toți ceilalți membri ai societății. Altfel spus, imaginația lui Sion ține de o logică a elitelor, care mizează pe marginalitatea posturilor artiste și pe nonintegrarea socială a conduitelor creatoare 101. Acest mod de reprezentare a practicilor creatoare, bazat pe distribuția excepțională a calităților necesare producției artistice, pe inspirație, pe originalitate și pe excentricitate, face parte din ceea ce Nathalie Heinich numește
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
un număr mic de inițiați. De aici, numeroasele forme de "colonizare" a acestei interiorități textuale în cultura critică românească după 1880. Protagoniștii lor sunt Dobrogeanu-Gherea, Macedonski și Maiorescu însuși - adică cei care au încercat să exploateze textualitatea pentru a constitui "marginalități". Însă aceasta e o altă istorie, care nu mai spune nimic despre mobilizarea spontană a unui popor în câmpul literaturii. 4.7. Geniile de dinaintea geniului Ultima întrebare la care aș vrea să răspund privește modul în care realitatea interioară definită
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
dacă reprezentativitatea obținută prin procesele electorale democratice e deja problematică, ea devine complet irelevantă în raport cu celelalte prezențe inanimate sau necuvântătoare din mediul nostru de viață. Filosoful francez atrăgea de fapt atenția asupra faptului că pe lângă deficitul de reprezentare al diverselor marginalități sociale există un deficit și mai grav de reprezentare a lumii noastre. Dacă priviți mai atent și treceți de la o hartă administrativă la o hartă geologică sau meteorologică, veți vedea cu claritate că întinderi vaste ale existenței terestre, de care
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
economică. Economiile de piață „funcționale” se caracterizează printr-un control multiplu: mecanismele competiției economiei de piață, reglementările juridice și implementate instituțional și doar secundar o „cultură a capitalismului”. Economiile de piață constituite recent, caracterizate prin subdezvoltare și prin poziții de marginalitate în sistemul economic mondial, de slăbiciune în relațiile cu grupurile economice și politice externe și interne, prezintă un risc ridicat de a nu funcționa eficient, de a nu putea intra pe o cale de dezvoltare eficientă și durabilă. Dacă vrem
[Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
oarecum huliganică dacă n-ar fi perfect candidă. Dar Comisso poate s-a temut întotdeauna că nu are documentele destul de în regulă pentru a fi un adevărat scriitor recunoscut universal, chiar și în termenii cei mai convenționali. Poate îl teroriza marginalitatea sa. De aici, poate, acea atitudine arogantă și agresivă care face ca proza sa să fie absolută: obiectivitate pură. Lejerul caracter convențional care răzbate din roman, în acest sens, conferă paginilor acestuia o ușurință și o precizie de clasic. Nici o
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
din cartierele mărginașe ale Buenos Aires-ului. S-a născut în cartierele sărace ale portului, dar a crescut în lupanarele acestora. Cand Parisul și Europa îl recunosc, dobândește legitimitate, după care se răspândește în toată lumea. Tangoul este o expresie estetică a marginalității, o expresie culturală a emigrației, a cartierelor din Montevideo, dar mai ales din Buenos Aires. Această marginalitate înseamnă portul, de unde și numele de "tango porteno" (tangoul din port). Tangoul apare într-o societate de imigranți de unde lipseau femeile, ceea ce a putut
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
crescut în lupanarele acestora. Cand Parisul și Europa îl recunosc, dobândește legitimitate, după care se răspândește în toată lumea. Tangoul este o expresie estetică a marginalității, o expresie culturală a emigrației, a cartierelor din Montevideo, dar mai ales din Buenos Aires. Această marginalitate înseamnă portul, de unde și numele de "tango porteno" (tangoul din port). Tangoul apare într-o societate de imigranți de unde lipseau femeile, ceea ce a putut să-i determine pe bărbați să danseze singuri, ca să se antreneze, să-și pregătească momentele următoare
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
URSS iar, după război, vor continua să-și facă auzită vocea din Franța, beneficiind de sprijinul PCF. Odată cu restabilirea democrației, PCE încearcă să se distanțeze de URSS situându-se pe pozițiile eurocomunismului, dar nu va mai reuși să iasă din marginalitate. Totuși, mitologia războiului din Spania, simbolizată de Pasionaria și de Brigăzile Internaționale continuă să alimenteze puternice sentimente antifasciste care, exacerbate, pot duce la terorism - Grapo, ETA. RĂZBOIUL RECE COMUNISM șI CAPITALISM: DOUĂ SISTEME îN COMPETIȚIE „O pace care numai pace
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
mii de militanți, în Italia, dar și în exil în Franța sau în URSS, unde Togliatti se refugiază în mai 1940. Lupta antifascistă și întoarcerea în legalitate în iunie 1941, invadarea URSS de către Germania modifică total situația. PCI iese din marginalitate și, încă din toamnă, relansează unitatea antifascismului*. în martie 1943, susține marile greve din orașele din nord. După destituirea lui Mussolini în iulie, militanții închiși sunt eliberați și, în toamnă, dezlănțuie în mod decisiv lupta armată împotriva ocupantului nazist și
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
urbană, argoul s-a dezvoltat în aglomerări spontane sau impuse (banda, gașca, inchisoarea, școala, unitatea militară), inaccesibile "neinițiaților". Argoul cunoaște diferite ipostaze, de la limbajul lumii interlope la cel al tinerilor sau al celor care adoptă un stil al comunicării neconvenționale. Marginalitatea unei categorii sociale este reală, fie prin situarea în afara legii (lumea interlopă), fie prin căutarea și crearea unei noi identități (adolescenții) în opoziție cu limbajul normativ. Așadar, deși cea mai veche formă de argou este limbajul lumii interlope, argoul nu
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
idilică și societatea de tip organicist, cele două fixații de la care i s-a constituit în cercuri concentrice opera. După ce au coagulat teza de doctorat, ele au stimulat studiile despre romantismul Biedermeier și, ulterior, despre fecunditatea creatoare a secundarului, a marginalității culturale. Aceeași sursă alimentează impulsul constant spre temperanță și măsură, spre evitarea exceselor, spre opțiunile echilibrate ale căii de mijloc. Urmărind un itinerar spiritual, eseurile oferă radiografii penetrante ale celor două lumi de adopțiune unde s-a format central-europeanul N.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288419_a_289748]
-
În spațiul sărbătoresc al „imagi-NAȚIUNII”, fervent pasionate În afirmarea, de către unul dintre cei mai nesiguri și mai agitați dintre poeți, a „singurei certitudini” a poemului. Era, așadar, momentul ca puținelor Încercări mai noi de a le scoate dintr-o nedreaptă marginalitate să li se mai adauge una. Pentru ca numele lui Ilarie Voronca să poată fi distins cît de cît mai clar Într-o bibliotecă reprezentativă a poeziei române moderne. CUPRINS Ilarie Voronca și „starea de spirit” avangardistă Pentru o nouă „gramatică
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
este firesc și convențional în reprezentarea vorbirii cînd vom analiza discursul liber indirect în Capitolul 5. Atunci cînd cititorul întîlnește o accelerare relativă sau o încetinire a prezentării, va interpreta frecvent schimbarea ritmului ca o indicație auctorială sau naratorială asupra marginalității (pe de o parte) sau a centralității și importanței (pe de altă parte) a ceea ce este prezentat. Evenimentele sau conversațiile mai importante sînt redate în detaliu, cele mai puțin importante sau de fundal apar sub formă de rezumat. Dar, din
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
Kant, tradiția idealismulului și a neocriticismului german, ratată de Husserl și Heidegger prin structurile de transcendență ale conștiinței (intenționalitatea), întrevăzută parțial de psihanaliză (rămasă la modelele de comprehensiune binare ale metafizicii), revizitată incoativ în fenomenologia franceză postbelică. Darurile marginalitățiitc "Darurile marginalității" Michel Henry este nu doar autorul unei inedite fenomenologii a vieții, ci și cel care a sistematizat istoria filozofiei europene, într-o manieră care-l apropie, prin extensie și radicalitate, doar de Hegel sau Heidegger 1. Tradus în principalele limbi
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
128 IV. Nașterea sinelui și dilemele corporalității 131 Subiectul descărnat 131 Ambiguitatea erosului păgân 133 Noutatea creștinismului: asceză și teologie 139 Revelația Sinelui 144 Concluzii 151 V. „Născut, iar nu făcut”. Patosul Vieții la Michel Henry 153 Biografice 153 Darurile marginalității 155 Revelațiile imanenței 157 Apariție și aparență 159 Revelația ca autoafectare 164 Fenomenologia filialității 167 Miopia lumii și revelația Vieții 172 Impresia originară 175 Afect și întrupare 180 Viața embrionară și erosul mut 186 Epilog 191 VI. Penultima instanță. Critica
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
conținute în memoria colectivă a marilor bulevarde pe care le parcurge. Prin urmare, actul său epistemologic suportă o determinare eschatologică, în sensul schițat mai sus. În plus, prin modul în care aceeași cunoaștere dislocă dominația unor anumite forme sociale, reevaluează marginalitatea și descoperă rebuturile lăsate în urmă de progresul amețitor al epocii îi conferă o funcție politică importantă. Mai degrabă decât a vedea, în această tensiune, o pluralitate de discursuri eterogene, se poate vorbi la Benjamin de o pluralitate funcțională a
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
inconștient“ și „fla neurul inteligent“: primul este în mod inevitabil steril, „une variété du paresseux“, în timp ce al doilea străbate străzile orașelor ca preambul al muncii creatoare. Aceste considerații privind locul social al flaneurului pleacă de la necesitatea de a-i înțelege marginalitatea în raport cu mecanismele sociale sau economice pe care Marx, de exemplu, le considera in stanțe ab solute ale istoriei. Sustragerea din fața acestora face din per so najul aflat în discuție un pericol sau, cel puțin, un inde zi rabil din punct
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
exemplu. Rolul politic primordial revine, astfel, celui care se detașează de funcționalismul dominant și deconstruiește logica progresului tehnic: flaneurul, care își regăsește „intimitatea“ în mijlocul mulțimii, sau prostituata, care iese din mecanismul mărfii, devenind ea însăși marfă. Experiența urbană, localizată în marginalitatea metropolei, o transformă pe aceasta din urmă în spațiu politic, atunci când o sesizează ca pericol, prin prisma unui conflict, ca primejdie a uitării sau ca nedreptate a prezentului. Interesant este ceea ce Adorno afirmă, în acest sens, în postfața din 1950
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
care, după cum spune Benjamin, „Schneller als Moskau selber lernt man Berlin von Moskau aus sehen.“ Experiența urbană funda mentală pare a fi, din această perspectivă, aceea a ne-iden tității orașului cu sine însuși, a rolului constitutiv pe care îl joacă marginalitatea și, în ultimă instanță, a deconstrucției mecanismelor tehnice, funcționaliste ale urbanului în scopul eliberării mitologiei sale constitutive. Benjamin percepe orașul ca experiență care este în același timp experiență a crizei: disoluție, pietrificare pe de o parte, amenințare pe de alta
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
Schwelle auch das einer topographischen, dergestalt, daß ganze Straßenzüge so im Zeichen der Prostitution entdeckt wurden.““ Lumea urbană este, prin definiție, multiplă, stratificată și doar aventura străbaterii labirintului poate să-i pună în evidență diversitatea, să facă să se ivească marginalitatea, exotismul. Explorările copilului sunt rememorate și reactualizate prin lungile plimbări ale flaneurului. În ambele cazuri, periferia, secundarul sunt investite cu atributele autenticității și devin suportul seducției urbane, în timp ce siguranța burgheză a Berlinului de Vest, pe de o parte, sau centrul
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]