2,011 matches
-
rînd pe rînd sintezele și cursurile universitare, proiectele editoriale serioase (edițiile critice), programele școlare. În special, acest din urmă aspect a refuzul de a transmite tinerilor niște cunoștințe chiar și sumare asupra fecundei sale activități a a contribuit decisiv la marginalizarea prozatorului". Nu putem a nu-i dă, măcar parțial, dreptate universitarului clujean. Indiferent dacă G. Călinescu l-a tratat sau nu pe autorul Întunecării drept un potențial "rival", ni se pare limpede că "vorbim despre opera unuia dintre cei mai
Cezar Petrescu, îndrăgostit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17602_a_18927]
-
etică. Norman Manea e, desigur, un scriitor emblematic - și problematic - al literaturii exilului. Exilul său este dual: pe de o parte, geografic, pe de altă parte, lăuntric. Expresie a unei ființe ce și-a resimțit mereu condiția identitară sub spectrul marginalizării și al marginalului, scriitura lui Norman Manea este expresia unei identități fracturate, ce caută să își recupereze legitimitatea ontică prin exercițiul cathartic al anamnezei. În acest fel, amenințarea agresivității temporale și a uitării este compensată de revelațiile unei memorii cu
Recursul la memorie by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/2433_a_3758]
-
o formă de exhibare a suferinței și de refuz al compromisului? Pe de altă parte, personalitatea literară a lui Norman Manea își consolidează relieful identitar mai ales din libertatea, compensatorie și radicală, de a spune adevărul ultim, din chiar condiția marginalizării, cu concursul unei ironii ce trădează conștiința relativității unei lumi percepută ca spectacol burlesc, ca minciună, ca proiecție demagogică a unei ideologii alienante. Reconstituirea, prin scriitură netă, neconcesivă, a unor evenimente din „miezul celui mai rău timp din istorie“ (Întoarcerea
Recursul la memorie by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/2433_a_3758]
-
gândind ceva despre ea.” În formularea adaptată a lui Dan Cristea propoziția lui Sollers sună așa: „... ceea ce face o cronică literară se regăsește și în acest îndemn implicit: a deschide o carte astăzi, într-un timp și în împrejurări de marginalizare a literaturii.” Setul comun de valori Constatăm la fiecare pas că setul de valori de care ascultăm e într-o continuă degradare, parcă de neoprit. Cum, altfel, am putea explica faptul că, la precedentele alegeri parlamentare, de pildă, cetățenii au
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2402_a_3727]
-
a fi reprimit în organizație, îl solicită pentru o recomandare pe Geo Dumitrescu. Textul acestuia, olograf, e cu atât mai interesant cu cât însuși poetului i-a fost dat să cunoască pe propria-i piele excluderea din partid și aferenta marginalizare. Pe lângă faptul că se observă o bună cunoaștere a personalității lui Cornel Regman și a situației lui, șarja tăioasă la adresa unor realități românești poate fi pusă în prelungirea cuvântării de pomină împotriva cenzurii, din 1965, a aceluiași intransigent scriitor. Criticul
Cornel Regman în documente semnate de Geo Dumitrescu () [Corola-journal/Journalistic/2409_a_3734]
-
de vedere interesant, întrucît ne dam seama că o multitudine de realități ale istoriei, mai cu seamă contemporane, pot fi puse în relație cu "tîlcul alegoric al acestei izvodiri feerice", "de la raptul unor teritorii locuite de români ori sechestrarea averilor, marginalizarea și lichidarea fizică a foștilor pînă la refuzul urmașilor, reformați de nevoie, ai agenților marelui frate de la răsărit de a restitui ceea ce au capturat prin abuz, ei și înaintașii lor". Spinul lui Creangă este și "strămoșul literar al ahtiaților de
O carte inconformistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18179_a_19504]
-
Noica - Pleșu - Liiceanu; două perspective diacronice, adică două amendamente: descoperirea unei consecvențe noiciene în ceea ce privește tratamentul literarului, operație care se opune "fugii după context" practicate de majoritatea analiștilor, interesați aproape exclusiv de scopul urmărit de grupul de la Păltiniș în încercarea de marginalizare a literarului. Următoarea abordare diacronică îi e consacrată lui Pleșu și poate fi astfel catalogată deoarece presupune reevaluarea scrierilor acestuia, considerate ca "iradieri" ale centrului reprezentat de Minima moralia. Și în cazul lui Liiceanu, Ștefan Borbely face exegeză împotriva curentului
Lupus in Fabula by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/16875_a_18200]
-
aceeași vreme în care mulți dintre colegii lor preferaseră Temnița". Enervante rînduri, pentru unii academicieni! Azi, termenii contrastanți se schimbă: pe de o parte Academia (cu minime schimbări, aceeași ca-n "epoca de aur"), pe de alta exilul sau (și) marginalizarea, umilința, sărăcia. Nimic nu se pierde, totul se transformă. Cine citește comentariile răuvoitorilor oficiali sau oficioși la adresa lui Virgil Ierunca și-ar putea închipui că d-sa recurge la cine știe ce sofistică, la acrobații ale demonstrației ori măcar la o laborioasă arheologie
Glose la Virgil Ierunca (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16857_a_18182]
-
care, înaintînd în timp, devine transparent, comprehensiv: "Bacovia nu se revelă oricînd, el trebuie cercetat nu numai cu mintea, ci și cu inima; trebuie să intri în pielea "personajului" care a fost. Dacă trăiești confortabil, dacă nu știi ce înseamnă marginalizarea, dacă nu te-a cuprins niciodată oboseala, angoasa, disperarea, îl privești ca pe o aberație. Cred că Aristotel avea dreptate: Numai cine cunoaște bine amănuntele prin experiență poate judeca în mod potrivit asupra unei opere de artă și știe prin
O viață a lui Bacovia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16891_a_18216]
-
din identificarea totală cu modelul ales, neîngăduindu-i să se integreze în societate. S-a considerat și a trăit, toată viața, ca un marginalizat (cu psihologia specifică), concentrînd tristețea moldovenească și provincială. De n-ar fi fost această conștiință a marginalizării și a tristeții iremediabile, n-ar fi scris cum a scris (și cît de puțin a scris!) că e condamnat la singurătate și tristețe. Corcolit în copilărie, a avut parte de o existență mereu șchiopătîndă de licean (ca, de altfel
Viața lui Bacovia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16913_a_18238]
-
un autor - cum inspirat spunea Dan Cristea - "îndrăgostit de literatură". Teatrul absurdului ca teatru satiric Volumul recent apărut cuprinde o piesă de teatru, Cruciada fermoarelor, și un scenariu cinematografic, De ce a ucis-o Shakespeare pe Ofelia? Preocupat de o anumită marginalizare de care are parte azi literatura în întreaga lume, în concurență (neloială) cu televiziunea, Eugen șerbănescu se alătură celor care vor să o "salveze" vizualizând-o, transformând-o în spectacol. El ia literatura pe Arca lui Noe a teatrului și
LITERATURĂ ȘI SPECTACOL by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16924_a_18249]
-
Nicolae Manolescu Considerațiile din editorialul meu precedent referitoare la marginalizarea literaturii în comportamentul cultural actual nu-și propuneau, dincolo de vagul lor caracter nostalgic, să insiste asupra rolului foarte important pe care literatura îl mai poate juca în societatea contemporană. Dacă revin asupra problemei, astăzi, este pentru că am citit un studiu
Rolul literaturii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16941_a_18266]
-
președinția, tinde să treacă în planul al doilea sau, în orice caz, să-și diminueze din importanța covârșitoare. Se vede, în aceste momente de criză, că factorul prezidențial continuă să rămână un element de tensiune în viața socială și că marginalizarea (la rigoare: desființarea sa) nu poate fi decât un gest pozitiv pentru viața României. Se observă, în fine, că necontenita critică pe care am făcut-o instituției de la Cotroceni era adânc înrădăcinată în trista realitate de azi, a prăbușirii domnului
Tandemul cu o singură roată by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16942_a_18267]
-
un handicap și un stimulent pentru însemnările intime, care devin "o piedică în calea uitării". Această împrejurare se verifică eclatant în cazul amplului Jurnal al lui Radu Petrescu, operă majoră a întregii noastre literaturi, izvorîtă tocmai din relele condiții ale marginalizării, cenzurii, sărăciei, represiunii. E o oază de intelectualitate în mijlocul pustiului generat de partea cea mai tristă a erei totalitare, cînd scriitorul era silit a se retrage în sine, într-o subiectivitate adesea exaltată, flamboaiantă, pentru a rezista la presiunea realului
"Spațiul dintre viață și artă" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17070_a_18395]
-
șansele lor, dar care le sînt, cum se spune, azi, "șefi și șefuleți". Nou-veniții turbură! Aducînd gîndire nouă în diverse domenii - în teoriile literare și lingvistică, în predarea unor limbi străine - "jenează" metode și habitudini vechi, autohtone. De unde, tendința spre marginalizare a celor ce ar putea avea multe de spus și de făcut. De aceea recunoașterea titlurilor de studii străine în România, pune - și această formalitate - probleme: se procedează cu multă încetinire. Alte asemenea fenomene, cu ani în urmă, s-au
"Destrucția elitelor" by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/17103_a_18428]
-
a rromilor cu majoritatea românească, percepția autoarei mi se pare însă discutabilă. Emmanuelle Pons pare îndatorată unor clișee care țin mai degrabă de cultura în care s-a format. Personal, nu am impresia că țiganii ar fi supuși astăzi unei marginalizări sociale, politice și economice atât de accentuate precum cea prezentată în cartea de față. Fraze - nu puține - precum: "Rromii beneficiază rareori de judecători neutri, dispuși să verifice eventualele abuzuri comise de poliție sau de reclamant" descriu ori o situație generală
Doamnele Franței în veacul al XII-lea by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15811_a_17136]
-
cugetării politice eminesciene are temeiul în concepția sa organicistă cu privire la evoluția civilizației. Dar cum fenomenul arderii etapelor a devenit o fatalitate pentru societățile întârziate din Răsărit, aruncate în postura de a alege între imitarea modelului capitalist occidental și o nouă marginalizare istorică, nici Eminescu nu s-a sustras logicii istoriei, propunând soluții conservatoare. Rezistența la eroziunea timpului a operei sale politice are temeiul în diagnosticul lucid al efectelor perverse ale capitalismului în România. Iar cum acesta nu s-a finalizat integral
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
de idealuri, ci și ceea ce e mai presus decît orice, de o identitate de caracter, a cărei notă esențială a fost dezinteresarea". Cît de ,,lovinescieni" ar putea fi considerați contemporanii noștri care, în raport cu existența sobră, realmente ,,dezinteresată", mistuită în umbra marginalizării sociale, sacrificială în adîncul său, a autorului Istoriei civilizației române moderne, se zbat, defel sub zodia ,,caracterului" și a ,,dezinteresării", pentru onoruri și mandate de conducere, uneori chiar forțînd prevederile legale (bunăoară Legea de funcționare a Academiei), putem constata fără
Un impas al lovinescianismului? (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15726_a_17051]
-
unii "cerchisti" s-au regrupat în Capitală, încercând să revină din "exilul voluntar" pe care și-l impuseseră. Această întârziere se explică atât prin faptul diferenței de vârstă, Dominic Stanca fiind cel mai tânăr dintre "cerchiști", cât și prin ușoara "marginalizare" a textelor sale, prea puțin cunoscute la vremea respectivă. Prezența efectivă a omului Dominic Stanca - covârșitoare prin farmecul aparte și forța ei - l-a impus atenției tuturora, cu profilul său specific, bine determinat. Odată cu integrarea sa între ceilalți colegi de
Al patrulea poet al "Cercului literar" by Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-journal/Journalistic/15767_a_17092]
-
lucruri? Cine mi-ar putea restitui anii, cei mai rodnici ani ai vieții omenești, risipiți, desfigurați, striviți sub călcîiul nefastelor condiții de care am avut parte? Cu excepția închisorii, mi-a fost sortit a cunoaște din belșug toate modalitățile de umilire, marginalizare, prigoană, izolare pe care le utiliza regimul totalitar împotriva unui intelectual "rău văzut" și pe care - depășind chiar prognozele noastre cele mai sumbre - regimul posttotalitar le reia prea adesea, sub forma unor variațiuni pe aceeași temă. Ce premiu ar mai
Reflecțiile unui premiat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15798_a_17123]
-
dădea un statut de luptători politici, tocmai pentru că se aflau în margine. O altă caracteristică ar fi "refuzul compromisului". Pare o sintagmă fără sens pentru un marginal. Autorii tineri erau din ce în ce mai greu publicați. Textele apăreau cu foarte mari întîrzieri. între marginalizare forțată și marginalitate asumată ar putea exista o sinonimie. Bodiu proclamă mult prea răspicat (deși enumeră toate nuanțele pomenite aici) subversiunea politică a optzeciștilor. Cel puțin acum, lucrurile nu se mai văd așa de clar. Pe cît de răspicat era
Poezia optzecistă în stil academic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15797_a_17122]
-
derivă în resentiment la cei robiți contingentului, dornici de-a figura pe o scară a succesului social, și, dimpotrivă, se transformă într-un antidot al acestuia la cei ce optează pentru ordinea ideală a lucrurilor, nepăsători la eventuala injustiție, ignorare, marginalizare. Îmi place să-mi reamintesc că patronul Sburătorului îi contrazicea (la persoana a treia, a lui Anonymus Notarius) pe acei comentatori care "au văzut în aceste "neîmpliniri" izvorul unei amărăciuni personale, prin care s-ar explica incisivitatea portretisticei lui, uitînd
Gheorghe Grigurcu - "Viața mea la Târgu-Jiu? Neantul mobilat cu o bibliotecă..." by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16257_a_17582]
-
preconcepție teoretizantă, poemul pare un produs al ritmului vital: "mușuroaie abia luminate pe dealuri casele se-nșiră// acesta este poemul care se scrie singur// singure/ truda și somnul/ îi determină ritmul". Mecanismul lăuntric al unei asemenea creații îl constituie reciclarea. Marginalizarea e repusă în drepturile sale virtuale ce pot corija și concura centrul uzat, compromis de poncifuri. Un centru împovărat de "filosofeme, de absconsități fabricate ori de felurite tendențiozități, moralizatoare, etniciste, politice etc. "Omul concret" bacovian, aparent amorf în conul de
Umilință și ironie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11972_a_13297]
-
într-un război stupid cu hoardele plătite, în slujba unui stat-fantomă numit Transnistria. După război, acești eroi au fost batjocoriți de către autoritățile Republicii Moldova. Mai întâi decorați, apoi „răsplătiți” cu îndemnizații mizere, micșorate treptat, pe măsura trecerii timpului. S-a urmărit marginalizarea lor prin trecerea în șomaj, dispersare și uitare. Au fost folosiți doar cu prilejul comemorărilor, la depunerea coroanelor de flori. Asta le-a fost soarta, că au participat la un război pierdut, inegal și absurd, duși în fața unui inamic instruit
ÎNTRE TRĂDARE ŞI PATRIOTISM de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382720_a_384049]
-
orizontului, conservatorii inculcă falsa impresie a unei "sărăcii" axiologice a poeziei românești. Ei poartă răspunderea unor veritabile "teritorii furate", "nu numai de concepția concentraționară, ci și, vai, de balcanica lene de a gîndi, de a simți și de a acționa". Marginalizarea la care i-au supus și îi supun încă pe un număr de creatori dintre cei mai relevanți nu reprezintă oare un atentat la spiritualitatea noastră națională? "România nu-și mai poate îngădui să fie reprezentată doar de cîteva nume
O antologie recuperatoare (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16049_a_17374]