144 matches
-
lire sterline. În vreme ce pupezele continuau să ridice haine pentru a le inspecta ca apoi să le pună jos, Ruby auzi frânturi din conversația lor. La un moment dat tipa În blană Își mângâie umflătura și o informă pe femeia cu marsupiul că Își făcuse programare la spitalul Portland pentru cezariană. —Pe bune? exclamă femeia cu marsupiu, fiind destul de clar din tonul ei că urma să adopte tonul moralizator al acestei conversații. Deci n-o s-o faci natural? Păcat! Mi se pare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
le pună jos, Ruby auzi frânturi din conversația lor. La un moment dat tipa În blană Își mângâie umflătura și o informă pe femeia cu marsupiul că Își făcuse programare la spitalul Portland pentru cezariană. —Pe bune? exclamă femeia cu marsupiu, fiind destul de clar din tonul ei că urma să adopte tonul moralizator al acestei conversații. Deci n-o s-o faci natural? Păcat! Mi se pare că nașterea pe cale naturală e mult mai bună pentru bebeluș. Se uită În jos cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
După acest ping-pong, femeile se Învredniciră una pe alta cu niște zâmbete crispate și Încărcate de energie negativă și o luă fiecare pe calea ei prin magazin. La sfârșit, nici una din ele n-a cumpărat prea mare brânză. Femeia cu marsupiu a cumpărat un dreamcatcher și o pereche de mocasini Navaho pentru nou-născuți. Tipa În blană i-a luat lui Finn un tricou de 40 de lire pe care scria „Sunt un geniu!“. Până la prânz au mai avut doar o singură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
exemplu: redefinirea umanității omului, prin dezbaterea naturalității sale, față de orice proteză umană. Trăim azi posibilitatea reală ca definiția omului să fie refăcută prin manipularea organicului. Ficționalizarea ar putea duce la o redefinire a umanității, la limită. Altfel, ar rămâne un marsupiu al literaturii. Mihaela Ursa: I-aș fi făcut pe plac lui Cornel spunând că, probabil, o să vă dezamăgesc printr-o perspectivă mult prea tradiționalistă la momentul acesta. Toată meditația mea despre autor, subiect auctorial, critic pornește de fapt dintr-o
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
simbol al fructului oprit din paradis, pentru că mama lui îi interzisese să se apropie de el pe motiv că ar fi otrăvitor. Prin legendele și experiențele din copilărie (copil fiind, Dalí își închipuia că puii de cangur se înecau în marsupiul plin cu lapte al mamei lor), laptele devine expresia erotismului, morții și castrării. Cufundat în laptele călduț, țăranul lui Millet arată de parcă s-ar îneca în elementul maternal. Chiar și timpul s-a lichefiat, este moale și alunecos în Persistența
[Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
să aibă un pui de alăptat și altul de odrăslit În același timp. Dar nu poate naște un pui asemenea părintelui, ci doar un embrion de doi centimetri, pe care cei trei metri de cangur Îl Încălzesc și alăptează În marsupiu, de fapt o nouă etapă În adaptarea aceluia de la viața intrauterină la cea independentă. Iată cine folosește premonitoriile oase ale ornitorincului... În acest progres, marsupialele devin din pașnice - de frică - ierbivore ori insectivore precum ornitorincul ori echidna, chiar carnivore precum
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Deodată, cobori forțat pe pământ, ai văzut-o, trecea dezinvoltă: înaltă, superbă, ispititoare. Ai fi vrut să te înșeli, să plutești liniștit cu capul în nori. Te-ai lăsat ademenit și ai aterizat pe trotuar. Țopăiai ca un cangur cu marsupiul vraiște. Ai urmărit-o ca un netrebnic, nu știai ce sa faci, să intri în vorbă cu ea, să mai aștepți? Cum ești obișnuit să amâni, n-ai rezistat tentației de a face la fel. Ea a intrat într-un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
ales al studioșilor, perioada se poate extinde, e de părere autorul, până spre 35 de ani, atunci când forma de învățământ urmată ajunge la nivel doctoral), situație care trebuie depășită prin maturizare, adică asumarea totală a responsabilității (iar mitologia este un "marsupiu psihologic"). De la individ însă nu se așteaptă doar reproducerea structurii sociale, ci și "funcția realității" așa cum a fost ea definită de Freud, de observare, de critică și de creație, societatea occidentală nefiind statică ci tinzând spre posibilități încă nerealizate. Campbell
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
spune Th. Mann. Sigur, trebuie să fim prudenți când vorbim de o „vinovăție colectivă”; e bine, se știe aceasta, de a ne feri de generalizări și mai ales când ele se aplică unei colectivități umane În care viețuim ca’ntr-un marsupiu, deoarece, dacă uterul matern ne expuzează la un anumit soroc, cel colectiv nu o va face niciodată, chiar dacă, fizic și cu eforturi dizgrațioase psihologice și morale, noi, fugind de locul nașterii și Încercând a ne „adapta”, adică a ne „Îngropa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
s-a numit opzecistă. În locul cărții am scris jurnale, nuvele și un roman de ficțiune. Toate mucegăiesc în sertarul în care le-am lăsat în decembrie ’89. Preferința pentru acest nume stă desigur în semnificația lui: oameni care trăiesc în marsupii. Oameni care se ascund în marsupii. Se dezvoltă pitic acolo, departe de ochiul public. Sentimentul că suntem prizonierii unei astfel de condiții m-a covârșit în întreaga perioada ’78-’89, perioadă în care malignitatea socială a căpătat proporții vizibile și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
am scris jurnale, nuvele și un roman de ficțiune. Toate mucegăiesc în sertarul în care le-am lăsat în decembrie ’89. Preferința pentru acest nume stă desigur în semnificația lui: oameni care trăiesc în marsupii. Oameni care se ascund în marsupii. Se dezvoltă pitic acolo, departe de ochiul public. Sentimentul că suntem prizonierii unei astfel de condiții m-a covârșit în întreaga perioada ’78-’89, perioadă în care malignitatea socială a căpătat proporții vizibile și pentru cei mai creduli sau ignoranți
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
pentru a nu ne contamina cu idei greșite. „Partidul e-n toate” era o lozincă întrupată. Iar partidul se transsubstanția cu imaginea lui Ceaușescu, cel pe care un poet îl numea în 1989 „Ctitorul de aștri”. 3.2. Școala ca marsupiu Când am trecut de la stadiul de învățăcel la cel de profesor, am aflat cu uimire că aproape nimic din ce învățăsem la facultate nu urma să-mi fie de folos. Așteptările erau cu totul altele: profesorii de științe sociale sunt
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
făceam hepatite la sortat cartofi din gunoi la rampa Glina și păduchi în dormitoarele-grajduri. Ca și atunci, mulțumirea mea derivă din faptul că reușeam să ne protejăm colegii și elevii de „gunoaiele” lumii oficiale, creând ceea ce numeam „insule de normalitate”, marsupii locale în care profitam de ceea ce se numea ședință ca să facem ceea ce azi s-ar numi training interdisciplinar pentru profesori. Deși este greu de crezut fiindcă iese din clișeele comode, cercul de filosofie, care oficial purta numele de cerc de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
sistem. Rezistența noastră față de „sfera oficială” consta pur și simplu în a ne învăța elevii și colegii filosofie ca exercițiu al pluralismului de opinii. Ca să putem face asta, ne creeam sentimentul că orice ușă închisă e un fermoar tras la marsupiu și că de acolo începe „sfera privată”, cea a libertății de exprimare și a împlinirii personale. 3.3. Prietenia ca marsupiu Exilul în comuniunea cu semenii întru umanitate avea simultan rolul de refugiu din lume, de înțelegere dureroasă a lumii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
pluralismului de opinii. Ca să putem face asta, ne creeam sentimentul că orice ușă închisă e un fermoar tras la marsupiu și că de acolo începe „sfera privată”, cea a libertății de exprimare și a împlinirii personale. 3.3. Prietenia ca marsupiu Exilul în comuniunea cu semenii întru umanitate avea simultan rolul de refugiu din lume, de înțelegere dureroasă a lumii; cititorii pot specula că astfel de grupuri informale erau un fel de embrioni de societate civilă sub totalitarism. Nu cred că
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
a-i vedea la televizor cum trăiesc între ei, fără „materialul uman”, cum ne denumeau pe noi ceilalți, „profesioniștii înguști” sau doar biată forță de muncă. Pedepsele născocite erau tot atâtea proteze ale imoralității noastre, a celor ce fugeam în marsupii ca să cotrobăim altundeva decât în mocirlă după un dram de demnitate. Sau după scuze foarte omenești. Aveam copii de crescut, perechi de iubit, prieteni de protejat, elevi de învățat. Aveam de pregătit viitorul. Despre care nu știam nimic, nici măcar dacă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
atuuri: „prieten” al singurătății noastre, dar, În același timp, Împiedicându-ne de a fi realmente singuri, dăruindu-ne, e drept, o anume „invizibilitate”, calitate râvnită de toți copiii lumii, ca și de acel copil nemuritor pe care-l purtăm În „marsupiul” nostru fantastic, numit când „suflet”, când „hipotalamus”, calitate - această „invizibilitate” - care ne expune Însă, ca și pe omul invizibil al lui H.G. Wells, la unele accidente, ce pot fi necruțătoare!... Nevăzut, te poți strecura printre oameni, e drept, ascultându-le
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
România. Interesează mai puțin cum s-a opintit știința medicală românească ca să răstoarne natura cu privire la vârsta fertilității femeii, din moment ce vor fi reîncarnate, dintr-o celulă, vechile animale care au populat pământul în perioada glaciațiilor, mamuții, ursul de peșteră, lupul cu marsupiu etc., așa că nu e de mirare că din materialul genetic transmis de la Carol al II-lea pe filiera Mircea, frate bun după tată cu Mihai Hohenzollern, Radu, s-a putut scoate un prinț valah, care va duce ifosele sângelui albastru
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
o asemenea zonă cvasigenerală a modernismului, Aurel Pantea recurge la o ingenioasă manevră de regrupare. La granița poeziei, adoptă pana eseistului pentru a proclama independența ființei-limbaj de exterioritatea la care se referă, de regulă, susținînd că imaginarul poartă-n propriul marsupiu "germenii negației". Pentru a-și spori ponderea eului, înțelege a renunța la dialectica interioritate-exterioritate, din care derivă diversitatea, fragmentarea, dispersia. Asumîndu-și statutul viziunii poetice ca parte integrantă a intimității sale, subiectul își asumă implicit relația de martor necesară celui ce
O acuitate dureroasă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8553_a_9878]
-
e-un intertext de trupuri...” (Caleidoscop) Intertextualitatea este aici nu atât o tehnică de structurare a textului cât o condiție existențială, drama postmodernă fiind, prin excelență, drama intertextului: „Am alunecat în pliul dintre două texte, entre Platon et Mallarmé/ Din marsupiul acesta încerc de trei decenii să mă ridic spre lumină/ Poemul meu, epigon interstițial, se străduie, în zadar, să se nască/ Strivit între oasele lui Nichita și Arghezi ...Mormânt mi-e intertextul acesta, mormânt adânc.” (Între două texte) Întâlnim în
LECTURI LA ZI by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14325_a_15650]
-
viață fără stres, cu ajutorul ceaiurilor (fenicul, chimen, anason) sau medicamentelor (metoclopramid etc.); - concentrarea atenției în totalitate asupra copilului până la rezolvarea problemei și realizarea unui contact skin-to-skin cât mai strâns între mamă și copil (alăptarea bebelușului ținut cât mai dezbrăcat, în marsupiu, în timpul îmbăierii, dormitul împreună etc.) pentru ca acesta să poată veni cât mai ușor în contact cu sânii; - evaluarea modificărilor survenite în rutina zilnică și înlăturarea factorilor de stres pentru ea și copil (stres?/ medicamente?/produse noi cosmetice?/alimente noi? etc.
Revista Spitalului Elias by SIMONA CONSTANTINESCU, IULIA PETRESCU, SIMONA POPESCU, AURORA POPA () [Corola-journal/Journalistic/92045_a_92540]
-
scurte și dese de degete - ale cui? - se abat peste obraz ; pleoapele-mi sînt forțate (cum le forțam eu demult pe ale mamei, să nu adoarmă, să nu mă lase astfel singură) și lumina lanternei roșii se strecoară furtiv în marsupiile irișilor rugoși; mă răstorn pe burtă, ascunzîndu-mi capul sub pernă. Soarele acela se cațără cu tentaculele lui de păianjen, se lasă cu toată greutatea pe grumazul meu, sufocîndu-mă; dintr-o răsucire bruscă, îl sparg în mii de țăndări și, cu
Însemnările unei insomniace by Mariana Codruț () [Corola-journal/Imaginative/14524_a_15849]
-
lui și cuvânt, forța acestuia din urmă devine germinativă :”erai așa de mult în mine / pun mâna pe cărțile tale / și cuvântul îmi germinează în pântec”, iubitul absent stă “pitit într-un cuvânt” sau “ca un pui de cangur / în marsupiul creierului” femeii care-l evocă, încrucișarea privirii celei vii cu cu ochii bărbatului din amintire poate apărea ca o “teribilă potrivire sexuală”. Definiția “capriciului”, cu statutul său de impuls aleatoriu, necontrolat și efemer, poate fi reformulată cu avantaje în ordinea
Note despre poezia Norei Iuga by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/13548_a_14873]
-
Pachetele de țigări funcționau ca un prezervativ social. Clădirea Universității era acoperită de graffiti, umezeala literelor vindeca boala scrisului. Hotel California pe Someș era străbătut de triciclete și prichindei. Cioclii se găseau doar în casele părăsite. Și atunci am știut: marsupiile noastre îi vor adăposti pe viețuitorii din noul ghetto și astfel ne vom întregi fotografiile de familie. Noi suntem cei ce dorm în parcări matlasate. Nu mai există minuni xeroxate, pe Someș, băieți și fete cântă până răgușesc, cu dinții
California (pe Someș) by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/2798_a_4123]
-
fără încetare în cuptoarele factice de parcă s-ar lucra la un text mai mare ca un zumzăit continuu al acestei materii înghesuite în cazanul unei locomotive uriașe alergi în uralele a o sută de mii de guri lacome vârâte în marsupiul străzii mai încolo altcineva se va face praf și pulbere desfăcându-se în oase, zgârciuri și dâre de carne noi vom continua să alunecăm dârdâind fără chef și în pragul extincției când la televizor se va spune că totul e
Poezie by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Imaginative/12350_a_13675]