94 matches
-
în Noul Testament găsim scris și în Matei 17:3, Marcu 9:4 și Luca 9:30. Numele "Ilie" (alternativ "Elie") în limba română provine de la numele ebraic Eliyah (Eliiah), ceea ce înseamnă 'Al cărui Dumnezeu (El) este YHWH'. În sinaxare și martirologii e pomenit pe 20 iulie, , redat în limba română prin «Tesviteanul», «Tesbiteanul», «Tișbitul», (HaTișbi în ebraică, după localitatea Teșev sau în versiunile greco latine Tesvi sau Tesba). Este considerat profet în toate cele trei religii abrahamice. La data de 20
Sfântul Ilie () [Corola-website/Science/308426_a_309755]
-
cu romanii cotropitori. În afără de Scrisori, Paul - mai direct sau mai indirect - a folosit doctrina lui habacuc și în predicile sale (cf. Faptele Apostolilor 13,41). Habacuc este cinstit de creștini drept sfânt și sărbătorit la 15 ianuarie, conform Martirologiului Roman și a Sinaxarului. Caracteristicele esențiale ale iconografiei lui habacuc sunt puse în raport cu tonul său agitat și amar, prezent în textul cărții sale. Accentele de temeinică încredere în Dumnezeu și de speranță, care încheie cartea cu atâta pasiune, nu s-
Habacuc () [Corola-website/Science/303396_a_304725]
-
numele „Santa Maria Maggiore” în Roma. Liberi a murit pe 24 septembrie 366 și nu pe 9 septembrie cum poate fi citit în Liber Pontificalis. A fost înmormântat în cimitirul Priscilla, pe via Salaria. Numele lui a fost înscris în Martirologiul Gregorian, lipsește însă în cel Roman; omisiunea este explicabilă prin faptul că numele lui lipsește și în Martirologiul lui Adon și în cel al lui Usuardo, de la care derivă Martirologul Roman. Istoricii sunt de părere că cei doi au fost
Papa Liberiu () [Corola-website/Science/303734_a_305063]
-
cum poate fi citit în Liber Pontificalis. A fost înmormântat în cimitirul Priscilla, pe via Salaria. Numele lui a fost înscris în Martirologiul Gregorian, lipsește însă în cel Roman; omisiunea este explicabilă prin faptul că numele lui lipsește și în Martirologiul lui Adon și în cel al lui Usuardo, de la care derivă Martirologul Roman. Istoricii sunt de părere că cei doi au fost influențați de falsele mărturii (calomniile) răspândite împotriva lui Liberiu în sec. al VI-lea acceptate și de autorul
Papa Liberiu () [Corola-website/Science/303734_a_305063]
-
pe „Eventius, prezbiter et Theodolus, diaconus”; înmormântați pe „via Numentana, ubi decollatus est, ab urbe Roma non longe, millario VII, nonas maii” (pe via Nomentana, la cca 7 km distanță de orașul Roma, unde a fost decapitat, pe 3 mai). Martirologiul Ieronomian, la aceeași dată consemnează: „Romae, via Nomentana, millario VII, natale sanctorum Eventi, Alexandri, Theodoli” (la Roma, pe via Nomentana, la km 7, nașterea (pentru cer) a sfinților Evențiu, Alexandru, Theodolus"). După cum se vede, lipsește orice indiciu de episcopi, care
Papa Alexandru I () [Corola-website/Science/303750_a_305079]
-
și pe fiica acestuia, Balbina. Problema este a identificării personajelor și nu a faptului istoric în sine a unor martiri. Într-adevăr, indiciile topografice și cele trei nume (Evențiu, Alexandru și Theodolus) regăsite în toate cele patru izvoare (Liber Pontificalis, Martirologiul Ieronomian, Pasiio și Itinerariul Malmesburiense) s-au dovedit exacte, când în 1855, s-a descoperit la km 7, pe via Nomentana, un cimitir și un complex bazilical cu 2 morminte venerate. Pe primul mormânt a fost ridicat un altar cu
Papa Alexandru I () [Corola-website/Science/303750_a_305079]
-
iterum crucifigi" ("Am venit la Roma, spre a fi din nou crucificat"). Rușinat de observația lui Isus, Petru s-ar fi reîntors la Roma, primind martiriul. Petru și-a început activitatea la Ierusalim, apoi a fost primul episcop al Antiohiei (Martirologiul roman, înainte de reforma calendarului, avea o sărbătoare a "Catedrei lui Petru de la Antiohia"). Apoi, a ajuns la Roma, centrul Imperiului, unde a suferit martiriul, încununându-și, astfel, drumul în slujba Evangheliei. De aceea, Roma a fost recunoscută ca sediu al
Simon Petru () [Corola-website/Science/304185_a_305514]
-
Mira (n. ca.280, Patara, Lichia — d. ca.345, Mira, astăzi Demre, în apropiere de Kale, Turcia) a fost un episcop. Toate elementele biografice sunt târzii și îndoielnice. Sfântul e menționat pentru prima dată în secolul al VI-lea, în Martirologiul roman; nu era vorba de vreo pomenire ca atare a sfântului, ci doar de vedenia când sfântul Nicolae Licianul i s-ar fi arătat în vis lui Constantin cel Mare, cerându-i să-i ierte pe trei ostași osândiți la
Nicolae de Mira () [Corola-website/Science/298024_a_299353]
-
fără Dumnezeu. Preoții vor face descrierea pe baza mărturiilor și declarațiilor date în scris de rudele, vecinii și consătenii celor care au suferit din cauza bolșevicilor." Timpul și împrejurările nefericite nu au mai îngăduit colectarea și sistematizarea informațiilor necesare întocmirii acelui Martirologiu al Mitropoliei Basarabiei, așa cum și-a dorit-o Mitropolitul Efrem Enăchescu. Abia peste 52 de ani, la 3 octombrie 1995, Adunarea Eparhială a Mitropoliei Basarabiei, care și-a ținut lucrările la biserica "Sf. Ierarh Nicolae" din Chișinău sub președinția Înalt
Martirologiul Bisericii Basarabene () [Corola-website/Science/309543_a_310872]
-
3 octombrie 1995, Adunarea Eparhială a Mitropoliei Basarabiei, care și-a ținut lucrările la biserica "Sf. Ierarh Nicolae" din Chișinău sub președinția Înalt Prea Sfințitului Mitropolit Petru Păduraru, a decis crearea unei Comisii speciale în sarcina căreia a căzut întocmirea Martirologiului Mitropoliei Basarabiei. După multiple cercetări sistematice, am reușit să identificăm mai mulți preoți basarabeni martirizați în timpul comunismului. Astăzi îi cunoaștem cu numele doar pe următorii 46 de clerici români din Basarabia martirizați de sovietici sau din cauza lor. Cercetările continuă, întrucât
Martirologiul Bisericii Basarabene () [Corola-website/Science/309543_a_310872]
-
și pe Marțian dîndu-i guvernă-mîntul Pamfiliei. Glorioasa mărturisire a sfîntului Acachie este datată din 29 Martie, 250 său 251. Nu se scrie dacă el a trăit mai mult timp. Grecii, egiptenii și toți răsăritenii îl cinstesc la 31 Martie. în martirologiul roman însă, nu se găsește numele lui.
Acachie mărturisitorul () [Corola-website/Science/308839_a_310168]
-
Marcel ar fi ctitorit-o - și care devenise mai apoi parohia sa - într-un grajd pentru caii săi de poștă imperială iar papa a fost pus să-i îngrijească; a murit, mai zice legenda, în această condiție umilitoare. Într-adevăr, "Martirologiul Ieronomian", din sec. al V-lea, atestă că Marcel I a murit moarte de confesor. Comemorarea lui este pe 16 ianuarie. Din a doua jumătate a sec. al XIX-lea, plecând de la confuzia diferitelor izvoare, și mai ales de la absența
Papa Marcel I () [Corola-website/Science/305395_a_306724]
-
a fost înscris în „Depositio martyrum” (catalogul martirilor), ci în „Depositium episcoporum” (Catalogul episcopilor Romei). O altă dată discordantă este cea privitoare la „ziua sa de naștere” pentru cer sau a morții sale („dies natalis”): atât Liber Pontificalis cât și Martirologiul Roman menționează ziua de 30 mai și nu pe cea de 30 decembrie. Este foarte probabil că autorul-compilator al Liber Pontificalis, în copierea datei „depositio” a citit „III Kal.iun.” (=trei zile înainte de calendele - prima zi - a lunii iunie) ca
Papa Felix I () [Corola-website/Science/305389_a_306718]
-
Sfinții este o sărbătoare prevăzută în calendarul Bisericii Ortodoxe Române și în cel al Bisericii Române Unite cu Roma pentru ziua de 2 octombrie. Sărbătoarea a fost scoasă în anul 1969 din martirologiul romano-catolic, pe motiv că nu există informații suficiente despre existența celor doi sărbătoriți. Biserica romano-catolică îl venerează în continuare pe sfântul Ciprian de Cartagina, aflat în martirologiul roman pe ziua de 14 septembrie. Plasat relativ vag în sinaxarele românești ca
Ciprian și Iustina () [Corola-website/Science/316231_a_317560]
-
pentru ziua de 2 octombrie. Sărbătoarea a fost scoasă în anul 1969 din martirologiul romano-catolic, pe motiv că nu există informații suficiente despre existența celor doi sărbătoriți. Biserica romano-catolică îl venerează în continuare pe sfântul Ciprian de Cartagina, aflat în martirologiul roman pe ziua de 14 septembrie. Plasat relativ vag în sinaxarele românești ca trăind ""pe vremea împărăției lui Deciu"", 249 - 251, dar menționând și prezența unui "împărat Claudiu" (fie Claudius II, 268 - 270, fie Claudius Tacitus, 275-276, sau doar un
Ciprian și Iustina () [Corola-website/Science/316231_a_317560]
-
și Persecuția Bisericii Unite (1994) de A. Rațiu, Istoria Bisericii Universale și a Bisericii Românești (1994), de I. M. Bota, Părintele Martir de Ana-Maria Tudoș (2002) , Istoria marii prigoane contra Bisericii Unite cu Roma, Greco-Catolice, între anii 1948-1998 (1998) și Martirologiul românesc vol. I (2005), de A. Moisin. Foarte multe și oportune investigații au fost realizate de către preotul Florin Mărincaș pentru lucrarea sa de licență cu titlul “Contribuția preotului Ilie Borz în cadrul rezistenței Bisericii Greco-Catolice în satul Drighiu și în satele
Ilie Borz () [Corola-website/Science/317439_a_318768]
-
această zonă pe Sfanțul Apostol Andrei și pe Sfanțul Apostol Filip, ca propovăduitori ai Evangheliei în Scythia Minor, Dobrogea de astăzi. Faptele celor doi misionari se regăsesc și în alte documente mai târzii, precum "Scrierea apocrifa a lui Abdias" și "Martirologiul lui Adon", ultimul alcătuit între anii 855-860. Nu se știe cu exactitate câți episcopi au fost rânduiți în Scythia de către Sfinții Apostoli, dar, la un anumit moment al istoriei, conducerea ierarhică a provinciei s-a unificat, istoricul Sozomen (sec. VI
Arhiepiscopia Tomisului () [Corola-website/Science/322849_a_324178]
-
Biserica Catolică ea este venerată în mod tradițional ca fiind unul din cei Paisprezece sfinți ajutători. În 1969 Biserica Catolică a îndepărtat ziua ei de sărbătoare din calendarul general romano-catolic. Cu toate acestea, ea a continuat să fie comemorată în Martirologiul Roman la 25 noiembrie. În 2002, sărbătoarea ei a fost restaurată în calendarul romano-catolic ca zi memorială opțională. Potrivit narațiunii tradiționale, Ecaterina a fost fiica lui Constus, guvernatorul Alexandriei din Egipt în timpul domniei împăratului Maximian (305-313). De la o vârstă fragedă
Ecaterina din Alexandria () [Corola-website/Science/335127_a_336456]
-
fost găsite în Persia de către Sfânta Elena. Acestea au fost ulterior aduse la Constantinopol și apoi la Milano, în Italia. De acolo au ajuns în Germania, fiind adăpostite acum în Catedrala din Köln. Cu toate că sărbătorile magilor nu sunt celebrate liturgic, martirologiul îl menționează pe Gaspar la 1 ianuarie, pe Melchior la 6 ianuarie și pe Baltazar la 11 ianuarie. În unele parohii există tradiția binecuvântării cretei pentru fiecare familie, astfel încât acestea să marcheze prima inițială a fiecăruia dintre cei trei magi
Gaspar (mag) () [Corola-website/Science/335753_a_337082]