2,194 matches
-
pe tema "legii Pruteanu", un savuros episod din vremea cînd junimistul Vasile Pogor, unicul "franțuz" din societatea ieșeană, era primar la Iași. Istoria este preluată din C. Săteanu. Legea Pogor (valabilă însă doar pentru Iași), cunoscută în epocă drept "legea marxismului", îi obliga pe negustorii care aveau magazine să le traducă numele, dacă era cazul, ca și pe cel al unor produse de import. Primindu-i în audiență pe negustori, Pogor le oferă el însuși soluții, amuzîndu-se copios, cum făcea și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14585_a_15910]
-
sau Mao în China. Dar aceștia din urmă erau anticapitaliști, nu adversari ai extremei drepte ca atare. Și, în orice caz, concepția lor politică era cu mult mai complexă și mai articulată, în pofida faptului că provenea din varianta leninistă a marxismului. Această ideologie i-a unit pe dictatorii de stînga de pe toate continentele. Simplul anticomunism a fost, în schimb, unica legătură dintre Mussolini și Marcos. Unii făceau altceva decît spuneau și nu spuneau niciodată ce fac: ideologia comunistă e o formă
Între extreme by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14614_a_15939]
-
Nuvela Ana Roșculeț se pretează de minune unei posibilități de analiză venind dinspre feminismul marxist atât pentru că nuvela este în mod programatic marxizantă, cât și pentru caracterul rudimentar al personajului și epicii. În același timp servește ca exemplu pentru intersectarea marxismului cu feminismul, hibridul rezultat apropiindu-și și punctul de vedere psihanalitic. În Revoluția din Octombrie se remarca la un moment dat o femeie de extracție nobilă (sic!) cu un discurs zgomotos "feminist" - ghilimelele se datorează inexactității termenului, pentru ea lupta
Femei, comunism, psihanaliză by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14598_a_15923]
-
o înălțime potrivită e în realitate scund, "destul de" citește în tradiționalul sens, foarte! Dar Al. Piru? "Cu figura lui de tânăr antropoid, mai ales din cauza sprâncenelor stufoase și a protuberanțelor arcadelor". Șirul de profesori, la Facultatea de Litere: "Catedra de marxism îl avea ca șef pe faimosul Leonte Răutu. Printre conferențiari, activiști de notorietate și de tristă memorie ca Sorin Toma, Silviu Brucan, Paul Niculescu-Mizil". Acolo, prelegerile erau de un stalinism feroce, I. Vitner îl înlocuise pe G. Călinescu, iar pe lângă
Act de confesiune by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14064_a_15389]
-
a unui critic literar nonconformist și profesor de literatură engleză. Ce-i drept, profetul nostru are avantajul crucial de a se afla deja înăuntrul Babilonului zilelor noastre. Căci cetatea coruptă, roasă până la oase de plăgi teribile precum feminismul, corectitudinea politică, marxismul, catolicismul ș.a., sălășluiește în principal în universități și în jurnalismul cultural: lumea academică "răsplătește agitațiile de majorete și urăște geniul"; "am trăit și am ajuns să văd cum temple ale învățăturii au fost date pe mâna unor asistenți sociali amatori
Harold Bloom, Cabala și Geniile by Costică Brădățan () [Corola-journal/Journalistic/14072_a_15397]
-
cazul "troțkismului" din tinerețe, pe care nu-l reneagă în esență, pentru că vedea în ideologul bolșevic în primul rând un adversar al dictatorului Stalin (care urma să-i și ordone asasinarea) și al dogmatismului catastrofal spre care a fost împins marxismul. Retipărindu-și acum articolele din 1953 și, respectiv, 1964, consacrate acestui "revoluționar de profesie", vedem că reține atât din biografia lui cât și din reflecțiile asupra Literaturii și revoluției, în deosebi ideile unui militant care, intransigent și dur când e
Maurice Nadeau în serviciul literaturii by Ioan Pop () [Corola-journal/Journalistic/14207_a_15532]
-
ne inspiră. Nora Iuga, Ioana Pârvulescu scriind despre Berlin (citez numai exemplele cele mai recente) sunt "atinse" de Benjamin. Nu doar peisajele descrise de Walter Benjamin sunt afine bucureștenilor, ci și cele spirituale. Amestecul de suprarealism francez, psihoanaliză freudiană și marxism - care "iluminează" înțelegerea autorului - a lăsat urme asupra marginii noastre de Europă. Valorizarea duhurilor culturii, productivitatea fantasmelor, iată unul din rezultatele încurajatoare ale acestor amprente. Prezentul și trecutul se unesc într-o fulgerare, iluminare. Să nu uităm că iluminarea e
A citi, în ciuda ... by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15204_a_16529]
-
altă parte, am crezut că plagiatul se opune pur și simplu originalității de gîndire și expresie. Ei bine, mă înșelam amarnic. Să vă spun cum am descoperit unde greșeam. În facultate, în ultimii ani ai deceniului 6, la orele de marxism și de economie politică, ni se făceau un fel de recomandări bibliografice cum n-am mai întîlnit pe urmă. Ni se indicau paginile din cutare volum de Opere de Marx, Engels, Lenin sau, mai rar, Stalin. Nu o carte întreagă
Despre plagiat by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13476_a_14801]
-
știm mot-à-mot. Nu era îngăduită nici o abatere. Nu puteam apela la sinonime. Trebuia să ne însușim învățătura cu pricina ad litteram. Ca pe o poezie, așadar. În poezie n-ai voie să operezi substituiri, și nici în Biblie. Operele clasicilor marxismului erau Biblia generației noastre pregătită pentru ateismul științific. Dacă limitarea bibliografiei la cîteva propoziții venea din teama dascălilor de marxism că nu sîntem capabili să înțelegem complexitatea filosofiei sociale și economice a lui Marx et. comp., așa că multe pasaje, capitole
Despre plagiat by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13476_a_14801]
-
litteram. Ca pe o poezie, așadar. În poezie n-ai voie să operezi substituiri, și nici în Biblie. Operele clasicilor marxismului erau Biblia generației noastre pregătită pentru ateismul științific. Dacă limitarea bibliografiei la cîteva propoziții venea din teama dascălilor de marxism că nu sîntem capabili să înțelegem complexitatea filosofiei sociale și economice a lui Marx et. comp., așa că multe pasaje, capitole și studii trebuiau ținute cu grijă departe de ochii noștri, în ce privește învățatul textului ca pe unul sacru (în sens religios
Despre plagiat by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13476_a_14801]
-
Pavel Câmpeanu), la care nu putem decât să subscriem, este că “demarxizarea, ca strategie a anticomunismului șactual și autohton - n. DLBȚ, s-a redus la diabolizarea unei teorii sociale eșuată ca doctrină politică. Procedeul ales a fost negarea neanalitică a marxismului și înlocuirea lui printr-un substitut cu desăvârșire antinomic, gândirea interbelică, reactualizată și ea în exces.” Consistentele preliminarii teoretice din primele două capitole aduc precizări și informație în zona interpretării discursului marxist-leninist, precum și în cea a datelor exemplare (în sens
Conjuncția salvatoare by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/13505_a_14830]
-
așa cum o dicta un lingvist sovietic, Marr. După doi ani de la acea ședință memorabilă, pe care o am și acum în minte, chiar cu actorii de atunci, conducerea Universității și el, acuzatul, s-a petrecut intervenția lui Stalin, prin articolul"Marxismul și problemele lingvisticii", care spunea niște lucruri de bun simț, știute de toată lumea, și critica tocmai pe Marr. - O critică salvatoare pentru mulți lingviști români, nu? - Tocmai că n-a fost salvatoare. Asta-i partea paradoxală. Cu profesorul Ivănescu m-
Liviu Leonte: "în manuale trebuiesă spunem adevărul..." by Guy Cherqui () [Corola-journal/Journalistic/10375_a_11700]
-
evoluția conștiinței d-sale, de la un apolitism juvenil (exclama în 1946: Ce pot avea eu comun cu politica?") pînă la "o întreagă existență" închinată exemplar analizei și sancționării unei epoci "desfigurate de această religie degradată și degradantă care a fost marxismul". Exilul i se înfățișează la început mistuitor, stăpînit de "năroada" dorință de reîntoarcere în patrie, "la început în fiecare săptămînă, apoi lună de lună, și în sfîrșit an de an", pînă la "estomparea" treptată a simțămîntului: "Visai deci că te-
Jurnale feminine by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10471_a_11796]
-
Mihai și moartea lui Stalin a fost una eminamente agitatorică, subsumată teoriei politice a luptei de clasă. Sursele „esteticii roșii” trebuie căutate, de aceea, nu în tratatele vreunui mai puțin cunoscut critic de direcție, ci în operele de bază ale marxism leninismului. În plus, spune autorul, „obligatorie cu adevărat este recitirea atentă a cuvîntărilor liderilor români (și în primul rînd cele ale lui Gheorghe Gheorghiu-Dej) la congresele și plenarele anilor în discuție, întrucît ele reprezintă, de fiecare dată, excelente sinteze ale
Psalmii carnetului roșu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13208_a_14533]
-
cu aceleași idei de sursă bretoniană), gata a contribui la rîndul lor cu un onirisim prost temperat de o atitudine "nonoedipiană" în materie de dragoste, pe urmele lui Sade, Freud, Breton și, ei bine!, Engels. E oarecum de mirare că marxismul grotesc al ultimilor avangardiști a trecut aproape neobservat. Dacă i se acorda atenția cuvenită, s-ar fi luat în seamă dubla trădare de către avangardiști a proiectului modernist de reformă și radicalismul lor ar fi fost evaluat cu mai multă circumspecție
Avangarda și politizarea literaturii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12607_a_13932]
-
posibilitatea integrării poemului în inima cea mai vie a unei acțiuni concrete, organizate și universale", poetul nu-și putea renega producția anterioară, id est vocația avangardistă. Drept care a devenit un pledant în favoarea unei ideologizări "limitate", "inteligente". Un reprezentant al unui marxism "emancipat", care să evite "adaptarea poeziei după un nivel intelectual existent și scăzut al muncitorului", susținînd "o poezie a investigațiilor, a descoperirii, o poezie sinceră și deschizătoare de noi drumuri, nu numai ca preocupare dar și ca material estetic". Deoarece
Gherasim Luca și "erotizarea proletariatului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12719_a_14044]
-
exprimare". Cu alte cuvinte , o propagandă "rafinată", mai eficace prin racordarea ei parțială la substanța creației autentice. E o poziție bizuită pe un amestec de criterii, făcînd uz de o retorică ce se vrea conciliantă. Spicuim cîteva din pasajele ei: "Marxismul, doctrină generală, utilizată și de interesele unor partide burgheze rîvnitoare la votul muncitorimii, ca să devină organ, ca să capete viață,(...) trebuie să înțeleagă clipa socială pe care o trăiește. Nu un marxism " nouă religie, sterp și inutil, nu un marxism " satisfacție
Gherasim Luca și "erotizarea proletariatului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12719_a_14044]
-
ce se vrea conciliantă. Spicuim cîteva din pasajele ei: "Marxismul, doctrină generală, utilizată și de interesele unor partide burgheze rîvnitoare la votul muncitorimii, ca să devină organ, ca să capete viață,(...) trebuie să înțeleagă clipa socială pe care o trăiește. Nu un marxism " nouă religie, sterp și inutil, nu un marxism " satisfacție intelectuală, cu care să te prezinți în societate mai deștept și tare pe o poziție cucerită". Sau: "Numai așa poezia proletară își justifică locul în cultură și într-o istorie a
Gherasim Luca și "erotizarea proletariatului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12719_a_14044]
-
ei: "Marxismul, doctrină generală, utilizată și de interesele unor partide burgheze rîvnitoare la votul muncitorimii, ca să devină organ, ca să capete viață,(...) trebuie să înțeleagă clipa socială pe care o trăiește. Nu un marxism " nouă religie, sterp și inutil, nu un marxism " satisfacție intelectuală, cu care să te prezinți în societate mai deștept și tare pe o poziție cucerită". Sau: "Numai așa poezia proletară își justifică locul în cultură și într-o istorie a literaturii, cînd revoltei, integrării în actualitatea luptei de
Gherasim Luca și "erotizarea proletariatului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12719_a_14044]
-
N.M.: Nu mai există, nici în Franța, se pare. M.C.: Există o serie întreagă de specialiști... N.M.: Specialiști? M.C.: Specialiști în teorie care e doar teorie și nimic altceva. Ei nu comentează cărți. Au opinii preconcepute despre cărți. Fac psihanaliză, marxism, feminism etc. N.M.: Marxismul mai este la putere în S.U.A.? M.C.: Mai este. Dar în jargoane foarte complicate. Critica de poezie, proză etc., care se face în revistele mai importante și fără mare tiraj, este mai ales o critică scriitoricească
CULTURĂ SUBTERANĂ, CULTURĂ OFICIALĂ by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12799_a_14124]
-
nici în Franța, se pare. M.C.: Există o serie întreagă de specialiști... N.M.: Specialiști? M.C.: Specialiști în teorie care e doar teorie și nimic altceva. Ei nu comentează cărți. Au opinii preconcepute despre cărți. Fac psihanaliză, marxism, feminism etc. N.M.: Marxismul mai este la putere în S.U.A.? M.C.: Mai este. Dar în jargoane foarte complicate. Critica de poezie, proză etc., care se face în revistele mai importante și fără mare tiraj, este mai ales o critică scriitoricească. Adică un scriitor scrie
CULTURĂ SUBTERANĂ, CULTURĂ OFICIALĂ by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12799_a_14124]
-
inteligente. Există marxiști inteligenți. Așa că, încă stăpînită de marxiști, universitatea americană are profesori eminenți. N.M.: Nu vreau să te contrazic. Deși eu, personal, nu fac nici un credit celor care se consideră ideologic marxiști, fără să fi încercat pe pielea lor marxismul ca ideologie a regimului comunist. îndefinitiv, nu eu, ci Marx a spus că o filosofie nu e valabilă dacă nu schimbă lumea. Îți mulțumesc, Matei Călinescu. Și nu vreau să ascund cititorilor noștri că am avut pentru conversația noastră un
CULTURĂ SUBTERANĂ, CULTURĂ OFICIALĂ by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12799_a_14124]
-
a supra-ordinii, deci aservindu-și forța gândirii și mărginind-o la social". În același periodic (nr. 12, aprilie 1927), Fondane va mai publica un articol care-l arată preocupat de relațiile dintre literatură și revoluția socială, așa cum e gândită de marxism și, în speță, de cel sovietic, - sub titlul Les surréalistes et la révolution. Subiectul reflecției sale privește recenta adeziune la marxism a lui Breton și a suprarealiștilor, foarte discutabilă din punctul său de vedere. Mai exact, adeziunea vizată este cea
Istrati, Fondane și revoluția by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12263_a_13588]
-
mai publica un articol care-l arată preocupat de relațiile dintre literatură și revoluția socială, așa cum e gândită de marxism și, în speță, de cel sovietic, - sub titlul Les surréalistes et la révolution. Subiectul reflecției sale privește recenta adeziune la marxism a lui Breton și a suprarealiștilor, foarte discutabilă din punctul său de vedere. Mai exact, adeziunea vizată este cea legată de amintita publicație "Clarté, organul comunist din Paris", același, așadar, la care făcea trimitere și în textul precedent, și de
Istrati, Fondane și revoluția by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12263_a_13588]
-
dar ancorată în idealismul ei generos: Istrati nu încetează să viseze la eliberarea deplină a omului muncitor și nedreptățit de societatea în care trăiește. Referindu-se la concepția istratiană, prietenul său Boris Suvarin nota în 1981: Nu avea habar de marxism, dar asta nu-l deranja deloc; sentimentele înlocuiau la el doctrina, instinctul îl situa de partea celor săraci și exploatați, de partea jertfelor. Ideologia lui Istrati era ceva în genul unui anarhism umanitar, liber de motivație teoretică. Despre regimul sovietic
Istrati, Fondane și revoluția by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12263_a_13588]