142 matches
-
la voluntarismul agenților ale căror obiective ar fi dominarea planetară sau «Nouă Ordine Mondială», constituiau, oare, substitute degradate ale vechiului «socialism (sau comunism) științific»? Mimetismul științific, aparențele de științificitate - precum marile titluri academice - nu se Înscriau neapărat Într-o tradiție marxista, ideile bastarde sau folclorice internaționale fiind de toate culorile. Este mai curând pierderea monopolului epistemic revendicat de fosta știință oficială, care pretindea că dispune de o explicație ultima pentru orice fapt social, care a plasat pe cei mai puțin dotați
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
activité scientifique et politique dans l’Academie „ștefan Gheorghiu” de Bucarest: La position du corps enseignant, École Doctorale Francophone en Sciences Sociales, Bucharest, 2004, p. 18. școala „Jdanov” a fost Înființată În 1947 și avea menirea de a introduce ideologia marxistă specialiștilor care aveau deja diplome universitare. Mihai Dinu Gheorghiu, Intelectualii În câmpul puterii-morfologii și traiectorii sociale, Editura Polirom, Iași, 2007, p. 93. Ibidem, p. 94. Care Își va schimba numele În Academia de științe Sociale și Politice „ștefan Gheorghiu”. Pentru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
științifică și literară”, „Adevărul”, „Evenimentul literar”, „Almanahul social-democrat”, „Gazeta săteanului”. În critica și estetica românească, D.-G. aduce, pentru prima dată, o perspectivă socială asupra artei, desprinsă din determinismul lui H. Taine, din ideologia democraților revoluționari ruși și din cea marxistă, încercând să fundamenteze o nouă viziune asupra artei și literaturii. Deși a adoptat de la început o atitudine polemică față de Titu Maiorescu și orientarea junimistă, criticul a avut în vedere, pe lângă perspectiva sociologică asupra artei, și criteriul estetic, maiorescian, relație subliniată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286804_a_288133]
-
Teoria marxistă e un amestec de teorii generate de o serie de școli de gândire neo ori post-marxiste care vizează analiza culturii societăților burgheze capitaliste, în ciuda discreditării teoriei economice și filosofiei politice marxiste. Una dintre tezele principale ale teoriei (neo)marxiste este aceea că industria culturală manipulează ideologic conștiințele maselor (care ajung la o "falsă conștiință") pentru a menține instituțiile sociale, economice și politice actuale. Burghezia s-ar conforma unor pattern-uri de comportament și unor valori și gusturi ale clasei
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
metadisciplinară decât o disciplină per se, câtă vreme criticii culturii pun la lucru idei din variate discipline, cum ar fi literatura, teoria estetică, critica de artă, filosofia, analiza media, critica culturii populare, teoriile interpretării, semiotica, teoria psihanalitică, teoria post(neo)marxistă, teoriile sociologice și antropologice ori studiile comunicării. Amintind de impactul pe care l-a avut publicarea, la începutul anilor '70, a jurnalului Working Papers in Cultural Studies în cadrul Centrului pentru Studii Culturale Contemporane (CCCS) al Universității din Birmingham, profesorul american
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
modulară, în funcție de orientarea spoturilor de lumină se poate ajunge la concluzii diferite. Astfel, un text, precum și o imagine, pot fi interpretate din perspectiva unei serii de teorii critice, de la critica semiotică la cea estetică ori de la critica psihanalitică la cea marxistă ori de la critica feministă la cea postcolonialistă. Unii critici pot, însă, combina diferite tipuri de metode interpretative, de la criticile marxiste ori psihanalitice orientate semiotic, la criticile care combină perspectivele marxiste cu cele psihanalitice ori cu cele feministe, ori perspectivele feministe
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
pot fi doar democrații "incomplete". Preocuparea principală în ceea ce privește dinamica unei democrații incomplete este: în ce direcție se îndreaptă? CAPITOLUL IV COMPARAREA SOCIETĂȚILOR POST-COMUNISTE Compararea regimurilor comuniste a fost justificată de prăbușirea lor simultană. O mulțime de regimuri s-au autointitulat marxiste sau comuniste la un moment dat, în perioada postbelică; acest grup larg și eterogen cuprinde țări din Africa, Asia, Orientul Mijlociu și America Latină, ca și din Europa. Astăzi, douăzeci și opt de țări post-comuniste, de la Republica Cehă și Polonia pînă la China și
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose.,William Mishler, Christian Haerpfer [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
la un stadiu superior, iar orientările strategice se vor putea preciza și, în același timp, diversifica. Primul congres muncitoresc adevărat, care are loc la Marsilia în 1879, va însemna victoria unei coaliții mai apropiată de opțiunile liberale decît de cele marxiste, contrar a ceea ce s-a afirmat adesea. El deschide o perioadă de înflorire și de redefinire a mișcării socialiste din Franța. La inițiativa lui Jules Guesde 22, în același an este creată o Federație a Partidului Muncitorilor Socialiști Francezi. Jules
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
cu marxismul care le-a servit drept dogmă și pe care au încercat să-l răspîndească și să-l impună tuturor partidelor muncitorești. Abia în 1951 Internaționala a acceptat, prin declarația sa de la Frankfurt, fundamentele umaniste și creștine alături de cele marxiste. Apoi, social-democrația, la inițiativa marxiștilor, a strîns legăturile cu sindicatele. O legătură la fel de puternică ca în cazul tradiției cartiste dar funcționînd în sens invers: sindicatele erau veritabila curea de transmisie în cadrul partidului. Afinitățile sînt, încă, foarte puternice mai ales în
by Daniel L. Seiler [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
încheierea Primului Război Mondial. Mai radical în abordare a fost tânărul Gentile, care, mult mai mult decat Croce își va asuma abordarea pe care Labriola o are față de marxism. Diferențele de poziții pe care Croce și Gentile și le asumă în raport cu gândirea marxista -, iar aceasta se vede cu claritate din schimbul de scrisori ce a durat aproape trei decenii - vor deschide o falie subterană între cei doi specialiști, care va ieși la lumină doar în momente speciale, înainte de ruptură definitivă, ce a fost
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
strumento repressivo di una classe o poco più, șu cui soprattutto aveva riflettuto Marx e che ancoră aveva avuto di fronte Lenin, non esistevano più, nei paesi maggiormente sviluppati. Gramsci coglie questa novità e șu și essa riflette, sempre restando marxista, mă în modo creativo. L'"allargamento" del concetto di Stato, come riflesso dell'"allargamento" del ruolo e dell'intervento dello Stato nella realtà novecentesca, avviene nei Quaderni în due direzioni: a) la comprensione del nuovo rapporto tra politică ed economia
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
tutti i sensi, economico e no), come Gramsci ci insegna pur sempre a partire da Marx. Dunque, resta fermo per Gramsci che îl modo di produzione capitalistico ha nell'economia îl suo "motore primo". Resta fermo anche che per un marxista dialettico la distinzione tra struttura e sovrastruttura (e tra Stato e società civile) è solo metodica, non organică: în una parolă, è dialettica. Resta anche vero, per Gramsci, che nel Novecento lo Stato, îl politico, ridefinisce i propri rapporti con
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
seconda stesura, vi sono "...due grandi "piani" superstrutturali, quello che și può chiamare della società civile, cioè dell'insieme di organismi volgarmente detti "privați" e quello della "società politică o Stato""7. Gramsci - possiamo dire - è îl più grande studioso marxista delle sovrastrutture, di cui indaga importanza, complessità, articolazioni interne. Non per questo perde di vista îl ruolo determinante della struttura, sia pure all'interno di una concezione dialettica del loro rapporto. Secondo "allargamento": società politică e società civile Veniamo alla
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
nu ea le difuza de reținut aceasta, și a reținut și tribunalul , ci urma să vină să le ia altcineva și să le împartă credincioșilor. Domnule director, în care țară de pe glob, în afară de cele totalitare, oligarhice, într-un cuvânt, cele marxiste, în care țară de pe planetă se mai întâmplă ca pentru simplul fapt că ai în casă Biblii, cărți de cântări și de studiu religios, să ți se ia banii din casă și să te bage și în pușcărie? Unde s-
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
de Editare) vin în replică cu operele complete ale lui Lenin. Către 1928, revista Clarté alunecă spre troțkism, Le Monde se cufundă în confuzie. Stupoare. Ce-i de făcut? Alte reviste. La Revue de psychologie concrète (Politzer) și La Revue marxiste (Lefebre, Rapoport etc.). Librăriile fiecărui partid încep atunci cursa după fonduri. Atunci cînd Internaționala comunistă, după al V-lea Congres, decide să facă ordine în zăpăceala franceză, ea pune la cale remanierea conducerii prin preluarea serviciilor de editare și educare
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
istoria contemporană”. Frumos tras din condei, ce să mai zicem...! c.e. Titu Maiorescu - marxistu’ Denaturându-se complet ideile acestui mare critic, scriitor și ministru, ajunsese, bietul de el, să fie ridicat În slăvi În timpul dictaturii proletariatului datorită concepțiilor dogmatice...marxiste! Dacă cel citat ar fi trăit ca să citească minunăția ieșită din mintea zburdalnică a tovului Ion D. Zamfirescu, ar fi sucombat de mirare și obidă, dar nu Înainte de a-l fi scuipat exact pe chelie dar și pe vârful nasului
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
muncitorului este aceea între a consimți să fie exploatat sau a nu avea de lucru (a muri de foame). Relația angajator-angajat nu este un contractxe "„contract" liber, cum îl văd liberalii, o dată ce o parte are monopolul puterii. În analogie, feministele marxiste consideră că femeile care își vând capacitățile sexuale (prostituatele) și reproductive (mamele-surogatxe "„mamelesurogat") o fac din același motiv și în condiții asemănătore de monopol asupra puterii și veniturilor. Problema centrală a feminismului marxist este că femeile sunt aservite în condiția
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
membru al familiei. Așa-numita muncă „din dragoste” este de fapt munca gratuită. Tot ce facem în afara unui câștig material este interpretat ca fiind făcut din plăcere sau de drag, sau din autosacrificiuxe "„autosacrificiu" voluntar. Din perspectiva altor feministexe "„feminist" marxiste (de exemplu, Barbara Bergmannxe "„Bergmann,Barbara", 1986), salarizarea pentru munci casnice este și imposibilă, și indezirabilă ca strategie de eliberare a femeilor, aceasta neînsemnând decât o nouă taxă pe care statulxe "„stat" ar percepe-o, inclusiv de la femeile angajate, ceea ce
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
astă dată, ar putea veni din perspectivă liberală: ce facem cu modelul de socializare oferit de familiile abuzive și violente? Feminismul marxist este criticat și din perspectiva feminismului socialist, mai ales de către Alison Jaggarxe "„Jaggar,Alison" (1981). Ea consideră că marxistele nu pun degetul pe rană: anume, vorbind mereu despre capital, ignoră faptul că oprimarea femeilor este făcută de către bărbați. Ea acuză ignorarea de către marxiste a aspectelor legate de sex, adică, pe scurt, că exagerează determinismul economic. De pildă, ideea că
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
și din perspectiva feminismului socialist, mai ales de către Alison Jaggarxe "„Jaggar,Alison" (1981). Ea consideră că marxistele nu pun degetul pe rană: anume, vorbind mereu despre capital, ignoră faptul că oprimarea femeilor este făcută de către bărbați. Ea acuză ignorarea de către marxiste a aspectelor legate de sex, adică, pe scurt, că exagerează determinismul economic. De pildă, ideea că orice experiență, chiar și cea de prostituată, se tratează în analogie cu relația burghez-proletar este o schemă conceptuală relativ simplistă. Oprimarea de clasă trebuie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
statusurile și rolurile principalilor actori sociali, și mai ales, harta demografică, comercială și geo-politică a lumii. Evoluția conștiinței sociale și a reperelor etice ale afacerilor este marcată pe termen lung de câteva idei-matrice expuse în doctrina liberală și în cea marxistă, iar din punct de vedere instituțional, de apariția organizațiilor sindicale și a celor neguvernamentale. Liberalismul statuează determinismul principiilor naturale și al mecanismelor de autoreglare în evoluția economică a statelor. Doctrina liberală clasică susține libera inițiativă și libera concurență, în opoziție
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
se aflau, la acea dată, trei prieteni apropiați care au devenit membri ai acestui for, extrem de puternic în acei ani, la insistențele mele, mai ales în cazul unuia dintre ei, critic literar, ne-membru de partid, cu opțiuni clare ne-marxiste: Matei Călinescu - și doi poeți: Cezar Baltag și Nichita Stănescu. Nici unul nu a crâcnit, așa cum nu au crâcnit nici Stancu, Marin Preda, Jebeleanu și ceilalți și au semnat sau au fost de acord cu semnătura lui Stancu ce propunea partidului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
acel nefast dogmatism al adeziunilor fanatice. A crezut în adevăr și rațiune și a știut că, dincolo de posibile erori parțiale, punctul său de vedere va fi cel învingător. [...] Memoriile lui Aron i-au iritat pe sicofanții profesioniști ai «sfintelor familii» marxiste: strânși în cămașa de forță a convingerilor lor obtuze, iremediabili la critică și inovație, marxiștii de catedră [...] l-au declarat arhidușmanul «socialismului realmente existent». Putea exista oare o mai mare onoare și satisfacție pentru un om însetat de adevăr și
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
inadecvare a abstractului cu concretul. După colapsul regimurilor comuniste, s-a spus că marxismul este încă o valoare politică și reprezintă opțiunile intelectuale ale unei părți semnificative a cetățenilor acestor state. în ciuda unor asemenea opțiuni, în Europa fostă comunistă retorica marxistă a fost compromisă de practica regimului politic al dictaturii proletariatului. Cu atât mai mult în România, care nu a beneficiat de ceea ce a fost numit „marxism revizionist”, puterea politică a fost cea care a dat tonul în ceea ce privește studierea istoriei și
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
nicio distincție între religie și politica în Islam"35. E încă o utopie a societății perfecte, la care nu se poate ajunge decât prin lupta (jihad, adică lupta atât împotriva necredincioșilor, cât și împotriva propriilor slăbiciuni), exact ca în teoria marxista. Islamul este din wa dawla 36, adică religie și stat. Cu alte cuvinte, Islamul însuși e... islamist. Nu e nici doar religie, nici doar ideologie, ci un hibrid: Islamul este o "relideologie". Concluzii Valul de peste un milion de migranți, cu
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]