140 matches
-
unei baze pentru o teorie literară dacă se acceptă ca fapt ceea ce Baudrillard numește pierdere sau satelizare a realului, deoarece aceasta duce inclusiv la negarea distincției dintre suprafață și adâncime, distincție pe care se bazează toate interpretările literare, de la cea marxistă și până la cea feministă. A doua observație atrage atenția asupra posibilității înțelegerii retoricii postmoderne ca pe un platonism târziu, deoarece postmodernii îmbrățișează într-o anumită măsură "perspectiva mistică conform căreia ceea ce este în mod normal luat drept lume reală și
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Arnold Gehlen. În studiile publicate în anii '50 și '60, el a introdus conceptele de posthistoire și de "sfârșit al istoriei" în aria culturală germană, elaborându-le în cheie esențialmente sociologică și dintr-o perspectivă politică declarat conservatoare spre deosebire de cea marxistă a lui Kojève. Gehlen se bazează de fapt pe precizările istorico-terminologice furnizate în cartea Masificare și decadență culturală (Vermassung und Kulturverfall, 1951) de Hendrik de Man, o altă figură singulară de "conservator revoluționar", care observase deja că, aparent, "noi am
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
ca această înțelegere să se generalizeze, eventual să-i cuprindă subit și pe diriguitorii noștri. Educația costă mult, educația de calitate costă și mai mult, dar fără aceste cheltuieli șansele noastre de dezvoltare sunt nule. La noi, încă funcționează precata marxistă că ar exista munci productive și munci neproductive sau, într-o formulă mai eufemistică, indirect productive, în ultima categorie fiind incluse învățământul, sănătatea, cultura. E o tâmpenie chiar din punct de vedere îngust economic, pentru că educația pregătește forța de muncă
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
continuat până în contemporaneitate, acesta fiind nevoit să treacă, mai întâi, de obstacole impuse de filosofii precum cea hegeliană, care chema individul conștient să recunoască în stat eul superior și în comandamentele etatice expresia propriei sale voințe și libertăți, sau cea marxistă, care propunea o alternativă holistă ce valoriza totalitatea socială și urmărea să subordoneze individul uman corpului social. Pe de altă parte, este adevărat că individualismului, ca proiecție ideologică asupra spațiului social, i se pot aduce anumite reproșuri, dintre care cel
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
pot fi doar democrații "incomplete". Preocuparea principală în ceea ce privește dinamica unei democrații incomplete este: în ce direcție se îndreaptă? CAPITOLUL IV COMPARAREA SOCIETĂȚILOR POST-COMUNISTE Compararea regimurilor comuniste a fost justificată de prăbușirea lor simultană. O mulțime de regimuri s-au autointitulat marxiste sau comuniste la un moment dat, în perioada postbelică; acest grup larg și eterogen cuprinde țări din Africa, Asia, Orientul Mijlociu și America Latină, ca și din Europa. Astăzi, douăzeci și opt de țări post-comuniste, de la Republica Cehă și Polonia pînă la China și
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
sistemul bazat pe forțele de producție, care nu ține seama de granițele naționale. Clasificarea marxistă este fără îndoială cea mai faimoasă, secționând istoria în șase stadii succesive: comuna primitivă, sclavagism, feudalism, capitalism, socialism, comunism. O periodizare evoluționistă, de genul celei marxiste, dar fundamentată pe criterii tehnologice a propus și G. Lenski (2002), acesta distingând între societăți de culegători-vânători, societăți horticulturale, societăți agrare și societăți industriale. Pe aceleași coordonate se situează și structura tripartită a istoriei umane propusă de E. Gellner (1988
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
mișcare pentru acoperirea publicistică a evenimentului. Prima monografie dedicată subiectului, ieșită în avans pentru a prepara terenul ceremonial, a văzut lumina tiparului în 1979, semnată fiind de reputatul istoric David Prodan cu titlul Răscoala lui Horea. Interpretarea este cea convențional marxistă: răscoala țărănească a avut un caracter exclusiv de clasă, diferențierile de naționalitate fiind complet irelevante. Intensificarea tranziției către naționalism a făcut ca până în 1984 interpretarea clasială a răscoalei să nu mai fie satisfăcătoare politic. În strâns racord cu noile sensibilități
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
al intereselor clasei exploatatoare) va dispărea, statul nu a dispărut din nicio societate guvernată de partidul unic comunist. În opinia lui Aron, se pot decela trei perspective de analiză a puterii politice în cazul regimului totalitar comunist 32: a) perspectiva marxistă însăși, potrivit căreia, în contextul în care texa dispariției statului este valabilă, se ivesc două situații: statul dispare sau, dacă nu dispare, aceasta implică faptul că mai există luptă de clasă și în societatea socialistă. Dar, conform ideologiei oficiale, în
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
1914, primul ziar bolșevic destinat femeilor, Rabotnița (Muncitoarea), fără susținerea financiară a partidului. îi succede Alexandra Kollontai, de origine nobilă, care a divorțat de soțul ei inginer pentru a trăi cu unul din puținii lideri bolșevici muncitori, Alexandr șliapnikov. Devenită marxistă, ea se străduiește să atragă muncitoarele la social-democrația rusă. Analizele ei se ocupă de familie, considerată ca o instituție burgheză, și de cucerirea de către femei a independenței, atât economice, cât și afective - articolul ei din 1923, „Loc lui Eros înaripat
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
vom găsi a treia percepție greșită care a ascuns adevărata natură a imperialismului. Teoriile economice ale imperialismuluitc "Teoriile economice ale imperialismului" Teoriile marxistă, liberală și cea „malefică” a imperialismului Teoriile economice ale imperialismului au fost dezvoltate de trei școli diferite: marxistă, liberală și cea denumită în mod adecvat teoria „malefică”5 a imperialismului. Teoria marxistă a imperialismului se fundamentează pe convingerea, esențială pentru întreaga gândire marxistă, că toate fenomenele politice sunt reflexia forțelor economice. În consecință, fenomenul politic al imperialismului este
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
al Louisianei (1928-1931); senator american (1931-1935). Love, Alfred Henry - 1830-1913. Pacifist american. Ludovic al XIV-lea - Rege al Franței (1643-1715). Ludovic al XV-lea - Rege al Franței (1715-1774). Ludovic al XVI-lea - Rege al Franței (1774-1792). Luxemburg, Rosa - 1870-1919. Militantă marxistă germană; a fost unul dintre întemeietorii Partidului Spartacus (în timpul primului război mondial) și ai Partidului Comunist din Germania. Machiavelli, Niccolò - 1469-1527. Filosof și om politic italian. Madison, James - 1751-1836. Autor, împreună cu Hamilton și Jay, al Federalist Papers; secretar de stat
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
sistemul bazat pe forțele de producție, care nu ține seama de granițele naționale. Clasificarea marxistă este fără îndoială cea mai faimoasă, secționând istoria în șase stadii succesive: comuna primitivă, sclavagism, feudalism, capitalism, socialism, comunism. O periodizare evoluționistă, de genul celei marxiste, dar fundamentată pe criterii tehnologice a propus și G. Lenski (2002), acesta distingând între societăți de culegători-vânători, societăți horticulturale, societăți agrare și societăți industriale. Pe aceleași coordonate se situează și structura tripartită a istoriei umane propusă de E. Gellner (1988
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
mișcare pentru acoperirea publicistică a evenimentului. Prima monografie dedicată subiectului, ieșită în avans pentru a prepara terenul ceremonial, a văzut lumina tiparului în 1979, semnată fiind de reputatul istoric David Prodan cu titlul Răscoala lui Horea. Interpretarea este cea convențional marxistă: răscoala țărănească a avut un caracter exclusiv de clasă, diferențierile de naționalitate fiind complet irelevante. Intensificarea tranziției către naționalism a făcut ca până în 1984 interpretarea clasială a răscoalei să nu mai fie satisfăcătoare politic. În strâns racord cu noile sensibilități
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
O lectură profesională, cu citate, comentarii. La seminar, la fel. Ghideanu venea în anul IV la Filosofie contemporană, mai cu vână, dar te punea la lucru, citeam texte din filosofia nemarxistă contemporană. Bourceanu era fanul neomarxismului. Luam și criticam dogmatica marxistă, o făceam zob la seminarii. El nu ținea un curs în sens clasic, ci venea cu cărți. Pleca de la dogma marxistă și o făcea țăndări pe teme. Paradoxală perioadă a fost, dar mă regăsesc. S. B.: La ședința Biroului județenei
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
tradițională mai poate atrage în noul context mondial. ÎRA și Sinn Fein continuă să aibă în centrul doctrinei lor politice încetarea divizării Irlandei, o idee veche de 50 de ani. De aceea, ÎRA a început să cocheteze ideologic cu doctrina marxista, considerîd că Irlanda va putea fi din nou unită doar atunci cînd se va reuși depășirea barierelor confesionale care defineau în mod clar cele două tabere. Viziunea ideologică a ÎRA viza să cuprindă problematică irlandeză într-un cadru mai larg
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
oficială a ÎRA dorea o schimbare a doctrinei pentru a permite reformarea sistemului din interior. Iar pentru aceasta era nevoie să se participe la activitatea instituțiilor reprezentative. Doctrina conducerii oficiale înlocuia dihotomia religioasă (protestant/catolic) cu o clasificare de esență marxista, în funcție de clase. Aceste schimbări radicale nu au întrunit însă unanimitatea adepților ÎRA, ci, dimpotrivă, au provocat furia multora dintre ei, care nu înțelegeau cum ÎRA ar putea recunoaște implicit existența atît de detestatului stat protestant al Irlandei de Nord prin
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
afirmă Onuf, adică regulile creează autoritate. Pornind de la acest principiu de bază, universal valabil, sociologul american articulează o schemă teoretică foarte complexă, asupra căreia urmează să insistăm. Până atunci, să trecem în revistă faptul că "paradigma operativă" liberală și cea marxistă au dezavantaje majore, fiecare pornind de la propria imagine asupra omului și societății care este însă abordată prin prisma unui eșafodaj axiologic bine conturat, nu în absența lui, așa cum este indicat pentru orice demers științific. Liberalii consideră că omul este în
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
pentru ca înțelegând sensul lor, să putem acționa în interesul progresului social, în interesul oamenilor, al victoriei socialismului și comunismului. Fără a nega câtuși de puțin rolul esențial al forțelor de producție în dezvoltarea societății, noi pornim de la teza, de asemenea marxistă, că la rândul ei conștiința poate exercita o puternică înrâurire asupra mersului înainte al societății, că ideile înaintate, cucerind masele, devin o uriașă forță materială a progresului. Tocmai animați de această convingere dorim să intensificăm activitatea ideologică, politică și cultural-educativă
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
o așteaptă și faptele pe care avea de gând să le săvârșească, dar pentru care pretindea că nu era încă momentul" (Marx: 1949, 240-241). "Slăbiciunea", în cazul nostru, poartă numele de leninism romantic. În ceea ce privește analiza leninismului romantic prin prisma curentelor marxiste contemporane, situația nu este deloc mai roză. Dimpotrivă. Immanuel Wallerstein, cu care ne-am mai întâlnit în această lucrare, operează o delimitare clară între marxism și leninism. Pentru a o identifica, să recapitulăm principala schemă teoretică pe care acesta o
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
și alta? Erau absurditățile comunismului albanez motivate de marxism sau de experiențele naționale anterioare? A fost Ho Și Min naționalist? Oferă comunismul vreo explicație în privința lui? Care au fost motivațiile decisive ale politicii lui Fidel Castro, cele naționaliste sau cele marxiste? Care au fost motivațiile sandiniștilor? În China, Revoluția Culturală l-a condamnat pe Confucius, dar multe din gîndurile acestuia pot fi recunoscute în pozițiile exprimate de Mao, Deng și Ciu En Lai. Cehov considera orice etichetare drept o prejudecată. Drieu
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
art. 23 alin. (9), art. 41 alin. (1) și (2) și ale art. 135 alin. (6) din Constituție, "în sensul că, preluând reglementarea art. 217 alin. 1 din Codul penal al Republicii Socialiste România, a păstrat o concepție lt; lt;marxista gt; gt; asupra acestei infracțiuni, care, fie că fapta se săvârșește cu intenție, fie că este din culpă, se aplică aceleași reguli". Autorul afirmă totodată că art. 217 alin. 1 din Codul penal reglementează numai situația infracțiunii simple de distrugere
DECIZIE nr. 218 din 11 iulie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 217 alin. 1 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144725_a_146054]
-
Teoria marxistă e un amestec de teorii generate de o serie de școli de gândire neo ori post-marxiste care vizează analiza culturii societăților burgheze capitaliste, în ciuda discreditării teoriei economice și filosofiei politice marxiste. Una dintre tezele principale ale teoriei (neo)marxiste este aceea că industria culturală manipulează ideologic conștiințele maselor (care ajung la o "falsă conștiință") pentru a menține instituțiile sociale, economice și politice actuale. Burghezia s-ar conforma unor pattern-uri de comportament și unor valori și gusturi ale clasei
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
metadisciplinară decât o disciplină per se, câtă vreme criticii culturii pun la lucru idei din variate discipline, cum ar fi literatura, teoria estetică, critica de artă, filosofia, analiza media, critica culturii populare, teoriile interpretării, semiotica, teoria psihanalitică, teoria post(neo)marxistă, teoriile sociologice și antropologice ori studiile comunicării. Amintind de impactul pe care l-a avut publicarea, la începutul anilor '70, a jurnalului Working Papers in Cultural Studies în cadrul Centrului pentru Studii Culturale Contemporane (CCCS) al Universității din Birmingham, profesorul american
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
modulară, în funcție de orientarea spoturilor de lumină se poate ajunge la concluzii diferite. Astfel, un text, precum și o imagine, pot fi interpretate din perspectiva unei serii de teorii critice, de la critica semiotică la cea estetică ori de la critica psihanalitică la cea marxistă ori de la critica feministă la cea postcolonialistă. Unii critici pot, însă, combina diferite tipuri de metode interpretative, de la criticile marxiste ori psihanalitice orientate semiotic, la criticile care combină perspectivele marxiste cu cele psihanalitice ori cu cele feministe, ori perspectivele feministe
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
la scriitura, În mod tradițional, considerată filosofica. Turnură Începe cu Différence et répétiton și devine radicală cu Logique du sens. În 1972, L’Anti Oedipe, scrisă În colaborare cu Felix Guattari, generează nemulțumirea filosofilor francezi de orientare freudo - lacaniană și marxista. Acesta este primul volum al unei serii întitulate Capitalisme et schizophrénie care se Încheie cu Mille plateaux, În 1980. Ca și În cazul Foucault, gândirea deleuziană a evoluat În umbră filosofiei lui Nietzsche și a nihilismului afirmativ, participând, Într-un
Caleidoscop by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93362]